Epaminonda's Blog.....: MUNCHBERG

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

De Viorel Martin

***

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Lui Veniamin Costache,

Mitropolitul Moldovei * 1803 - 1904

Întemeietorul învăţământului bisericesc şi

înnoitorul literaturii religioase româneşti

Veniamin Costache (născut la data de 20 decembrie 1768 în localitatea Roșiești, județul Vaslui şi decedat la data de 18 decembrie 1846 la mănăstirea Slatina, județul Suceava) a fost un cărturar, traducător român şi Mitropolit al Moldovei.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei este o unitate administrativă a Bisericii Ortodoxe Române. A fost înființată între anii 1381-1386 fiind recunoscută de Patriarhia Constantinopolului în anul 1401, când era condusă de mitropolitul Iosif Mușat. Sediul mitropolitan a fost inițial la Rădăuţi, fiind mutat în 1401 la Suceava, iar la mijlocul sec. al XVII-lea, în Iaşi, unde se află și astăzi, poza de sus.

Spre amintirea vizitei M.S.

Împăratului Franz Josef I,

făcută M.S.Regele Carol I în România

Dedicată Armatei Române,

defilată în Bucureşti

17/29 septembrie 1896

Această medalie este confecţionată din bronz,

are diametrul de 33 mm şi

este creaţia gravorului român Carmiol - fiul.

Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Franz Joseph al Austriei (născut la data de 18 august 1830 în Viena şi decedat la data de 21 noiembrie 1916 tot în Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei şi Boemiei, rege al Croaţiei, mare duce al Bucovine, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916. Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei şi a principelui Johann al II-lea a Liechtensteinului.

Societatea farmaciştilor din România

Jubileul de 25 ani * 1880 - 1905

Această medalie este confecţionată

din argint şi are diametrul de 55 mm.

(Virtutea maritimă)

Pentru marină

medalie - Regatul României

România nu a avut o tradiţie maritimă puternică; cele două principate, ale Ţării Româneşti şi Moldovei, au pierdut litoralul maritim încă din secolul al XV-lea, iar Dobrogea va reintra în graniţele ţării doar după 1878. Fără o infrastructură portuară adecvată şi fără tradiţie în domeniul navigaţiei maritime, primele decenii când România a avut ieşire la Marea Neagră au fost o perioadă de “pregătire” a infrastructurii şi cadrelor de care avea nevoie, primul război mondial găsind ţara fără o flotă maritimă corespunzătoare (navele comandate în Italia şi Germania nefiind încă livrate). Pe Dunăre, după războiul de independenţă se constituie o escadră de monitoare relativ puternică pentru momentul respectiv, depăşită însă de mai numeroasa şi ceva mai moderna flotă similară austro-ungară. După război, în cadrul “reparaţiilor” cuvenite României, sosesc la Constanţa câteva unităţi maritime uşoare (distrugătoare, torpiloare, canoniere), care vor constitui nucleul viitoarei marine maritime militare, precum şi 5 dintre fostele monitoare austriece. În preajma anului 1930, se lansează un ambiţios program de comenzi navale în Italia dar din cauza posibilităţilor financiare reduse ale României şi a încetinirii de construcţie, doar două noi şi puternice distrugătoare şi un submarin sunt livrate până în 1936. Foarte probabil că noua dotare şi mărirea numărului de cadre maritime necesare l-a determinat pe regele Carol II să creeze un Minister separat al Aerului şi Marinei, iar prin Decretul Regal nr.2670 din noiembrie 1936 să instituie şi o decoraţie specifică pentru marinari, aşa cum exista una pentru aviatori. Spre deosebire de decoraţia aviatorilor, care era un ordin, pentru marinari ea avea doar rang de medalie: "Medalia Maritimă". Medalia avea trei clase şi două categorii distincte: pentru personalul navigant şi pentru cel nenavigant. Ambele categorii aveau la toate clasele un număr limitat de membri: câte 1000 pentru clasa a III-a, câte 300 pentru clasa a II-a şi câte 100 pentru clasa I. În preziua sărbătorii Zilei Marinei (15 august, Sfânta Maria Mare), prin Decretul Regal nr.2775/1938, denumirea decoraţiei este schimbată în medalia Virtutea Maritimă, fără ca aceasta să afecteze forma sau celelalte reglementări iniţiale. Din toamna aceluiaşi an, decoraţia capătă şi însemne “de război” (două spade încrucişate care surmontează însemnul şi dunga aurie de la marginea panglicii). Medalia are o formă circulară dar cu marginea vălurită. Pe avers este redată o barcă cu pânze pe o mare agitată, avându-l la pupă pe Isus Christos (aluzie la episodul furtunii din Marea Tiberiadei) şi jos, cifra încoronată a regelui Carol II. Pe revers, central, este redată o ancoră prin a cărui inel trece, marginal, un lanţ; pe centru era o panglică ondulată pe care era inscripţia “PENTRU MARINĂ”. Însemnele pentru naviganţi erau surmontate de o coroană regală de care se ataşa panglica, cele pentru nenaviganţi aveau panglica ataşată direct de medalie. Panglica era argintie, străbătută de trei benzi albastru deschis. Din 1941, cifra regelui Carol II de pe avers a fost înlocuită cu cea a regelui Mihai I.

_____________ooOoo_____________