HAITI

10 gourdes 2004

 HAITI

 Este o republică, situată în America centrală, grup de insule în Marea Caraibelor, Oceanul Atlantic, undeva în nord estul Americii de sud, cea mai mare suprafaţă deţinând-o pe insula Hispaniola din arhipelagul Antilele mari. Aceste insule au fost descoperite de către Cristofor Columb în anul 1492, şi-au declarat independeţa la data de 1 ianurie 1804 dar, a fost recunoscută de către Franţa în anul 1825 iar, de către SUA în anul 1863.

Suprafaţa statului este de 27750 km.p., populaţia numără 7,9 milioane de locuitori iar, capitala funcţioneză în oraşul Port au Prince.

Deviza naţională unanim acceptată este:

Unitatea face forţa

Stema oficială:

 

 Steagul oficial:

  

Pe aversul bancnotei aplicate aici este reprezentată femeia locotenent sanitar erou Suzane Belair, care a trăit în perioada anilor 1781 – 1805.

  

Pe reversul bancnotei este o poză cu Fortul Cap Rouge din localitatea Jacmel.

  

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

Contele Axel Gustafsson Oxentierna

(om politic suedez, a trăit 1583 - 1654) 

1. Cel ce se crede înţelept şi care îngăduie să i se dea această însuşire, are de-acuma defectul acesta în plus faţă de alţii.
2. Cel ce se satură de a fi sărac şi care dă ascultare dorinţei de îmbogăţire, începe de asemenea să se sature de a fi un om de treabă.
3. Cine face totdeauna ce vrea, face rareori ceea ce trebuie.

____________xxXxx____________

CÂTEVA 

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia, 

poţi citi în articolul 

LE HAVRE - FRANŢA

Carol I - Rege al României

Asociaţiunea română pentru înaintarea 

şi răspândirea ştiinţelor

Congresul şi Expoziţiunea din Bucureşti - 1906   

Această medalie este confecţionată din alamă argintată, 

are diametrul de 59,5 mm şi este opera gravorului C.Krauss.

 

Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Carol I - (Regele României) 

Trăiască România - Trăiască Regele

Această medalie este confecţionată din argint,  

are diametrul de 35 mm şi greutatea de 10,37 grame.

Coroana regelui Carol I s-a confecţionat din oţelul unuia dintre tunurile turceşti capturate de români la Plevna, în timpul războiului din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricaţie germană, marca Krupp. Coroana de oţel a României a fost confecţiontă la Arsenalul Armatei, situat pe Dealul Spirii. Decizia de a se confecţiona o coroană de oţel, în locul uneia de aur, are o înaltă semnificaţie politică şi filosofică, reflectând, în acelaşi timp şi concepţia lui Carol I despre monarhia modernă. Aceasta are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea "Trecerea Dunării". Cu aceeaşi coroană s-a încoronat şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în 1922.  

Biserica Domniţa Bălaşa 

Ridicată întâia dată la 1754 de 

domniţa Bălaşa, fiica lui Constantin Brâncoveanu,

reînnoită la 1831 de banul Grigorie Brâncoveanu,

construită din nou la 1838 de băneasa Safta Brâncoveanu

şi reconstruită la 1881 în zilele Regelui României Carol I,

efor fiind Mitropolitul primat Calinic Miclescu

şi epitropi N.Bibescu şi T.Văcărescu  

Această medalie este confecţionată din bronz,  

şi are diametrul de 70 mm.

Biserica Domnita Balasa, din Bucuresti, este o constructie in stil neoromantic si neobizantin, de mari dimensiuni, prezentand un plan in forma de cruce, la care se adauga absida poligonala a altarului. Prima biserica ridicata pe aceste locuri, in anii 1743-1744, a fost ctitorita de Domnita Balasa si sotul ei marele ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. A fost daramata in 1871, iar pe locul altarului s-a pus o piatra comemorativa in 1883. In 1750, Domnita Balasa zideste alaturi de prima ctitorie, folosita apoi ca paraclis, pe locul bisericii de astazi, un al doilea lacas. In jurul bisericii s-a infiintat o scoala si un azil de batrani. Dupa cutremurul din 1838, acest lacas este daramat si se construieste o a treia biserica (intre 1838-1842), in stil neo-gotic, cu acelasi hram, ctitorita de Safta Brancoveanu, fiica lui Th. Bals si a Profirei Rosetti, vaduva marelui ban Grigore Brancoveanu, fondatoarea Spitalului Brancovenesc. Cladita insa pe un teren expus inundatiilor, aceasta biserica s-a degradat repede, incat numai dupa 40 de ani a trebuit sa fie demolata. Pe zidul actualei biserici s-a pastrat pisania acestui lacas, din 1842, daramat la 1881, datorita inundatiilor Dambovitei. n perioada 1881-1885, in timpul domniei Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta a fost zidita actuala biserica "Domnita Balasa", a patra pe aceste locuri. Efor a fost Mitropolitul Calinic Miclescu, epitropi fiind N. Bibescu si T. Vacarescu. Biserica Domnita Balasa a fost edificata dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu si este in prezent un edificiu impunator, in stil neoromanesc.

Craiova, anul 1858, luna septembrie,

Reedificarea bisericii Sf. Spiridon

În zilele prinţului Alexandru Dimitrie Ghica şi 

al său al doilea guvern, 

fiind episcop al eparhiei Râmnic, Calinic,

iar ministru ad interim al bisericilor 

Grigorie Bengescu II 

Această medalie este confecţionată din bronz,  

şi are diametrul de 60 mm.

Biserica Sf. Spiridon din Craiova este situata pe strada Jean Negulescu la numărul 3. Este cunoscuta si sub numele de "Biserica Vladaianului" sau "Biserica Alba". A fost construita in anul 1758 de boierul Fota Vladoianu, pe timpul domniei lui Constantin Nicolae Mavrocordat, langa biserica, el a zidit si case pentru calugari, fapt pentru care este cunoscuta in trecut si ca manastire. Ctitorul bisericii a intemeiat in incinta lacasului de cult o scoala greceasca, pentru copiii cartierului. În curtea bisericii s-a construit si o fantana in anul 1826. După cutremurul din anul 1838, s-au facut reparatii, dar acestea nu au schimbat cu nimic stilul arhitectural al manastirii, doar intre 1924-1925 au avut loc reparatii generale, biserica fiind atunci si repictata.

____________ooOoo____________

Myanmar- Certificat - 10 dolari 1993 

Câteva ornamente decorative marginale 

de pe acţiuni germane  

con_dorul@yahoo.com