Epaminonda's Blog.....: MONEDELE EURO

Aceste monede sunt specifice

doar zonei greceşti a statului,

deşi ele circulă şi în partea turcească a insulei.

Se ştie că Turcia nu este

membră a Uniunii europene

şi astfel moneda nu a fost acceptată în Turcia

şi nici zona turcească a insulei cipriote.

Diametru (mm): 16,25

Grosime la chenar (mm): 1.67
Greutate (g): 2,30
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda

Diametru (mm): 18,75

Grosime la chenar (mm): 1,67
Greutate (g): 3,06
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda, cu o canelura

Diametru (mm): 21,25

Grosime la chenar (mm): 1,67
Greutate (g): 3,92
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda

Monedele de 1, 2 şi 5 cenţi ne prezintă pe revers Muflonul, o specie de oaie sălbatică, specifică statului Cipru.

Muflonul european, numit și oaie sălbatică (Ovis ammon musimon), este strămoșul oii domestice. Are lungimea corpului de 1,1-1,3 m, coada de 3-6 cm și înălțimea la greabăn de 60-80 cm. Greutatea poate atinge 50 kg. Poate face salturi de 2 metri inaltime si 3-4 m lungime. Aspectul general al muflonului este asemănător cu al berbecului. Mai ales masculul are coarne inelate, puternice și răsucite. Acestea cresc în spirală odată cu vârsta animalului, putând ajunge la 90 cm. Femelele poartă uneori și ele coarne, mai mici, de până la 10-12 cm. Copita este la fel cu cea a oii domestice. Muflonul a trăit şi în România în trecut. În secolul XX a fost reintrodus, după mai multe încercări de aclimatizare. S-a dezvoltat bine, deși nu atât de rapid pe cât ar fi dorit cei care s-au ocupat de introducerea lor. S-a acomodat în special în pădurile din zonele de dealuri joase și coline, precum și în pădurile de câmpie cu umiditate relativ crescută, spre deosebire de arealul originar, stâncos și destul de arid. Cu toate acestea evită și zonele cu prea multă apă și nu înoată decât în cazuri cu totul excepționale. Este predispus, ca și oaia domestică, la gălbează. Muflonul are simțuri foarte bune, precum și o agerime și sprinteneală surprinzătoare pentru cei ce se lasă înșelați de înfățișarea sa aparent greoaie. Păscutul și adăpatul se desfășoară seara și noaptea. Împerecherea are loc în octombrie-noiembrie, iar după cca. 22 săptămâni oaia sălbaticăse retrage singură, în locuri ascunse și fată unul sau, mai rar, doi miei. După câteva zile revine cu mielul la cârd. Hrana muflonului este vegetală, constând din ierburi de pădure, lăstari, frunze etc. Uneori intră și în culturi, dacă acestea sunt prea aproape de arealul său.

Diametru (mm): 19,75
Grosime la chenar (mm): 1,93
Greutate (g): 4,10
Forma: rotunda
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: cu crestaturi fine

Diametru (mm): 22,25

Grosime la chenar (mm): 2,14
Greutate (g): 5,74
Forma: floare spaniola
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: neteda

Diametru (mm): 24,25

Grosime la chenar (mm): 2,38
Greutate (g): 7,80
Forma: rotunda
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: cu crestaturi fine

Monedele de 10, 20 şi 50 cenţi ne prezintă pe revers o corabie din Kyrenia (navă comercială din secolul al IV-lea Î.E.N.) simbolizând istoria maritimă a statului Cipru.

Kyrenia (în greacă, Κερύνεια Keryneia; în turcă, Girne) este un oraș în partea de nord a insulei Cipru care a fost ocupată de trupe ale Turciei în anul 1974, formând așa-zisa, dar nerecunoscuta Republica Turcă a Ciprului de Nord. Orașul este cunoscut pentru poziția sa strategică a portului său și pentru că a fost unul din primele locuri ocupate de armata turcă. Orașul ste înfrățit cu orașul Rădăuţi din România. În perioada sa de dezvoltare maximă, orașul-fortăreață era brăzdat de depozite în care erau stocate fructe aduse din zonele rurale, în așteptarea exportului pe mare. Sus am postat o poză cu castelul - fortăreţă din Kyrenia.

Diametru (mm): 23,25

Grosime la chenar (mm): 2,33
Greutate (g): 7,50
Forma: rotunda
Culoare: partea exterioara: auriu; partea interioara: argintiu
Compozitie: partea exterioara: nichel-alama; partea interioara: trei straturi: cupru-nichel, nichel, cupru-nichel
Muchie: cu grupe de zimti

Diametru (mm): 25,75

Grosime la chenar (mm): 2,20
Greutate (g): 8,50
Forma: rotunda
Culoare: partea exterioara: argintiu; partea interioara: auriu
Compozitie: partea exterioara: cupru-nichel; partea interioara: trei straturi: nichel-alama, nichel, nichel-alama
Muchie: inscriptionata, zimtata

Monedele de 1 şi 2 euro ne prezintă pe revers un Idol în formă de cruce din perioada calcolitică. Idolii sunt ființe adorate, sau lucruri care reprezintă obiectele unor culte sau ale unor mari iubiri. Ele sunt reprezentari antropomorfe ale unor divinități păgâne, zei, chipuri, figuri, statui, în religiile politeiste, obiecte de cult religios. Calcoliticul este a treia şi ultima perioadă a epocii pietrei şi a cuprins perioada anilor 4500 - 3300 Î.E.N.

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

LOCUŢIUNI, MAXIME

ŞI PROVERBE LATINE

Gutta cavat lapidem non vi, sed sæpe cadendo.- Stropul face o gaură în piatră, nu prin forță, ci prin cădere repetată
Habemus papam! - Avem papă!
Homo homini lupus est.- Omul este un lup pentru om.

_____________xxXxx_____________

CÂTEVA INSIGNE ŞI

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Liceul militar "Dimitrie Cantemir"

Promoţia 1969

Cercul militar naţional - 30 - Revelion 2000

Liceul Militar Dimitrie Cantemir este continuatorul Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu - Târgovişte. Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, instituţie de învăţământ de elită pentru Armata Română, a fost înfiinţat la 4 iunie 1912. În septembrie1940 s-a mutat la Predeal, unde a funcţionat până în 1948. Pe 25 noiembrie 1949 a fost înfiinţat, la Roman, Liceul Militar care îl avea pe Dimitrie Cantemir ca patron spiritual. După mai multe transformări, instituţia militară de învăţământ a fost mutată în oraşul Breaza, în anul 1957. La 1 decembrie 1999, instituţia şi-a schimbat denumirea în Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir“.

Palatul Cercul Militar Național este este o clădire din Bucureşti care găzduiește instituția centrală de cultură a Armatei române, cu profil cultural-educativ, artistic, recreativ-distractiv, precum și de imagine, reprezentare și protocol. Lucrările pentru construcția Palatului Cercului Militar Național au început în anul 1911, deși terenul unde urma să se ridice edificiul fusese cedat de Ministerul Domeniilor încă din 1898. Proiectantul principal al monumentalului Palat al Cercului Militar Național a fost arhitectul român Dimitrie Maimarolu, în colaborare cu V. Ștefănescu și E. Doneaud. Beneficiarul lucrării a fost Cercul militar al ofițerilor din garnizoana București, organizație a ofițerilor români înființată în 15 decembrie 1876. Fondurile necesare au fost adunate din donații, subscripții și cotizații ale ofițerilor (circa 80%), precum și din subvenții de stat și împrumuturi rambursabile. Palatul Cercului Militar Național a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, pe un teren mlăștinos.

Liceul militar "Ştefan cel Mare"

Colegiul Militar Liceal “Stefan cel Mare” a fost infiintat la 25 noiembrie 1924, la Cernauti, actul sau de nastere fiind consfintit prin inalt Decret Regal nr. 3889, semnat de Regele Ferdinand. Evenimentele din perioada 1940-1945 au marcat existenta liceului, determinand mutarea acestuia - de la Cernauti la Roman (iunie 1940), laTargoviste (iulie 1940) apoi la Cimpulung Muscel (octombrie 1940), din nou la Cernauti (octombrie 1941), apoi la Timisoara (ianuarie 1944) si la Pitesti (ianuarie 1945) - si in final desfiintarea (mai 1945). Liceul se reinfiinteaza sub numele de Scoala Militara Medie Nr.1 Campulung Moldovenesc, la 1 septembrie 1953, functionand timp de 3 ani, pana la terminarea constructiei cu destinatie speciala din Campulung Moldovenesc, la Iasi, in localul Scolii Militare de Ofiteri de Infanterie nr. 3. La implinirea a 450 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare, la 2 iulie 1954, institutia reprimeste numele marelui voievod si devine Scoala Militara Medie « Stefan cel Mare » Campulung Moldovenesc. Liceul se muta in localul nou construit din garnizoana Campulung Moldovenesc in perioada 1-10 august 1956. Schimbarea denumirii institutiei din Scoala Militara Medie « Stefan cel Mare » in Liceul Militar “Stefan cel Mare” a avut loc la 1 ianuarie 1957, iar incepand cu 1 decembrie 1999, Liceul Militar « Stefan cel Mare » isi schimba denumirea in Colegiul Militar Liceal “Stefan cel Mare”. La aniversarea a 80 de ani de existenta, la 25 noiembrie 2004, colegiul a fost decorat cu Ordinul Virtutea Militara in Grad de Cavaler cu insemne pentru militari. La 25 noiembrie 2009, la aniversarea a 85 de ani de la infiintare, seful Statului Major al Fortelor Terestre confera Colegiului Militar Liceal "Stefan cel Mare" "Emblema de Onoare a Fortelor Terestre". Cu acelasi prilej, institutiei i-a fost inmanatSteagul de Identificare. Au absolvit Colegiul Militar Liceal „Stefan cel Mare” peste 11 000 de elevi, cuprinsi in 73 de promotii. Cei mai multi au imbratisat si s-au remarcat in cariera militara, aproximativ 200 fiind avansati la gradul de general. Alti absolventi au realizari importante in cercetarea stiintifica, in viata economica, sociala si culturala.

Liceul "B.P.Haşdeu" Buzău

Centenar * 1867 - 1967

Colegiul Național "B.P.Hasdeu" Buzău a luat ființă în anul 1867, clădirea fiind construită pe un teren care a aparținut Mănăstirii Banului, și a purtat numele de Gimnaziul Tudor Vladimirescu până în 1875, când a primit numele Alexandru Hâjdeu. Din anul 1932 primește numele "Bogdan Petriceicu Hașdeu", azi, Colegiul Național "B. P. Hasdeu".

Monetăria naţională a României

1935 - 1945

(medalie - regatul României)

Monetăria Statului

1870 - 1970

(medalie RSR - 100 de ani de exisatenţă)

Prima monetărie a României moderne a fost înfiinţată în anul 1870, fiind inaugurată pe 24 martie. Palatul Monetăriei era numit în epocă Otelul de Monetă - denumire obţinută din traducerea termenului francez - Hôtel de la Monnaie. Acest sediu a fost demolat în anul 1912, pe locul rămas fiind construit actualul palat al Muzeului Ţăranului Român. Autorităţile române au înfiinţat monetăria pentru a putea emite monede cu chipul domnitorului Carol I. Astfel de piese, ce erau un semn al dorinţei românilor de independenţă, nu putea fi comandate în străinătate. Imperiul Otoman, care pe atunci era puterea suzerană a României, se opunea vehement apariţiei chipului domnitorului pe monede, şi cerea ca piesele româneşti să aibă şi o semilună, ca semn al vasalităţii. În anul 1870 Monetăria a funcţionat doar cîteva luni, bătând piese de aur de 20 de lei şi de argint de 1 leu, pe rondele importate din Franţa. La protestele turcilor producţia a fost oprită. În anul 1879, imediat după cîştigarea independenşei, producţia de monede a fost reluată, şi a continuat cu deosebită intensitate pînă în 1885. În 1890 aici s-au bătut din nou monede de aur de 20 de lei. După 1890 monedele româneşti au fost bătute în străinătate.

Monetăria naţională este reînfiinţată în data de 20 decembrie 1935, pe strada Fabrica de Chibrituri nr. 30, unde funcţioneză şi astăzi. Monetăria Statului produce în principal moneda de circulație din România - Leu, dar și monede comemorative, medalii, decorații, obiecte din aur şi argint, precum și alte numeroase obiecte realizabile cu tehnologia specifică: jetoane, insigne, brelocuri, medalii sportive, sigilii, obiecte gravate, presate, acoperite galvanic sau emailate. Capacitatea de producție este de un miliard de monede pe an. În ultimii ani, o parte semnificativă a producției a fost destinată unor clienți străini. S-au exportat în special monede de circulație, comemorative, dar și medalii, jetoane sau brelocuri în Marea Britanie, Germania, Olanda, Israel, Suedia, Moldova și Hong Kong.