luni, 29 aprilie 2013

INSULELE LEEWARD


2 şilingi şi 6 pence 1921
INSULELE  LEEWARD
 Pe suprafaţa globului pământesc există două grupuri de insule
 cu acelaşi nume însă situate în zone total diferite:
-  Vestul oceanului Atlantic, marea Caraibelor, 
insulele de nord ale arhipelagului Antilele Mici, parte a Indiilor de vest. 
-   Sudul oceanului Pacific, grup de insule 
în cadrul insulelor Societăţii din Polinezia franceză
Având în vedere că în marea Caraibelor 
sunt mai multe foste sau actuale colonii britanice, 
iar în Polinezia franceză, după cum îi spune şi numele, 
sunt mai multe foste sau actuale colonii franceze, 
iar bancnota aplicată îl reprezintă pe regele britanic George al V-lea, 
credem că această bancnotă a circulat în 
insulele Leeward din oceanul Atlantic.
Insulele britanice Leeward au constituit o colonie britanică 
între anii 1833 - 1960 fiind formate din vitoarele state:
Antigua, Barbuda, Insulele Virgine Britanice, 
Montserrat, Saint Kitts, Nevis, Anguilla şi Dominica.   

Stemele Insulelor britanice Leeward 
de-a lungul timpului:  
                                             
                                                
 Steaguri ale Insulelor britanice Leeward 
de-a lungul timpului:



Pe aversul bancnotei este reprezentat chipul 
regelui britanic George al V-lea.

Regele George al V-lea al Marii Britanii, 
nume complet George Frederick Ernest Albert, 
a trăit în perioada anilor 1865 – 1936 şi 
a condus Imperiul colonial britanic în perioada anilor 1910 – 1936. 

Deasupra am postat câteva fotografii din ţinutul exotic 
al vechilor Insule Leeward.

Deasupra admiri o monedă emisă de imperiul colonial britanic,
în timpul regelui George al IV-lea,
care a circulat deci şi în vechile Insule Leeward.

***

GÂNDURI, RÂNDURI
DEDICATE FEMEII
James Clavell (1924 - 1994) a fost un romancier, scenarist şi regizor de film, prizonier în cel de-al doilea război mondial, devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea evadare şi Domnului profesor, cu dragoste.

__________xxXxx___________

CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEŢUL BRAŞOV

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.  

SR (Steagul Roşu) - Braşov

Uzina de Autocamioane - Braşov - România
Roman - DAC

UAB (Uzina de Autocamioane - Braşov)
50 * 1921 - 1971
ABRoman.jpg
Roman SA, (denumirea veche - Steagul Roşu) cunoscută și sub numele de Autocamioane Brașov este o întreprindere braşoveană specializată în proiectarea și construcția de autocamioane, autobuze şi autoutilitare. 
În prezent firma este controlată de omul de afaceri Iona Neculaie, care deține 91,49 % din acțiunile Roman Brașov prin intermediul Pro Roman Brașov. Întreprinderea a fost înființată în anul 1921 sub numele de ROMLOC, producând pe atunci material rulant, mai târziu motoare şi automobile. În anul 1948 firma ia denumirea de „Steagul Roșu”. Linia de producție a Steagului Roșu a fost pornită în anul 1971 cu un model motorizat Diesel sub licență MAN (achiziționată de statul român în anul 1969 din Germania). Cumpărarea acestei licențe a fost urmată de o amplă dezvoltare tehnologică și umană a Uzinei „Steagul Roșu”. În anul 1989 uzina avea 20000 de salariați și producea 12888 de camioane, din care multe la export. În noiembrie 2008 Roman S.A. Brașov a produs şi primul tractor. 
Deasupa admiri câteva brelocuri interesante cu insemnele Întreprinderii de Autocamioane din Braşov.


România - Universal Tractor

UTB (Uzina de Tractoare - Braşov) - set 2 buc.
UTBsigla.jpg
Uzina Tractorul Brașov (UTB) a fost o companie braşoveană specializată în producția de tractoare. Înființată în anul 1925 ca fabrică de avioane (IAR Braşov), după venirea în anul 1946 a autorităților ruse la Brașov care au confiscat o mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război, producția a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Primul model scos pe piață a fost IAR 22. 
În anul 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Brașov și, cu începere din anul 1960, apar pe piață primele modele de concepție integral românească, alături de cele cu motor Fiat. În anul 1999 compania a fost divizată în şase societăţi comerciale, scoase ulterior la vânzare.


Brașov (în germnaă Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Brassov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară. Tradiția și cronicile calendarelor brașovene consideră anul 1203 ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”, deși documente și izvoare sigure nu confirmă această dată. Primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, a fost emis de regele Ladislau al IV-lea în anul 1288. Deasupra am postat stemele vechi, interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, drapelele de la anul 1600 şi actual al oraşului precum şi pozele câtorva clădiri frumoase din oraș. 
Primăria Brașov și Statuia Lupoaicei cu Romulus și Remus
Biserica Sf.Treime - Schei
Sinagoga


Brașov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic, judeţul Braşov deține 2,3% din suprafața țării, adică 5351 km.p., numără aproximativ 630000 de locuitori şi are capitala în oraşul cu acelaşi nume - Braşov. Ca subunităţi administrative judeţul are în compunere 4 municipii - Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 oraşe - Predeal, Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav şi 43 de comune. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, precum şi pozele câtorva clădiri reprezentative pentru județul Braşov.
Prefectura
Poarta Ecaterina
Catedrala - Cristian


___________ooOoo___________

DEŢINĂTORI 
AI PREMIULUI NOBEL
PE BANCNOTELE LUMII
5 lirot 1968 - Israel 
Albert Einstein (născut la data de 14 martie 1879 la Ulm, în Germania şi decedat la data de 18 aprilie 1955 la Princeton, în SUA) a fost un mare fizician german, apatrid din 1896, elveţian din anul 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american  în 1940. Este autorul Teoriei relativităţii, în anul 1921 primind Premiul Nobel pentru Fizică.

Câteva ornamente decorative marginale 
de pe certificate şi bonduri americane


MOUSAIOS - 29.04.2013

duminică, 28 aprilie 2013

TABLETA CU ŞTIRI NECONVENŢIONALE - 28


1.  China poate sta liniştită. Acum îşi poate asigura nevoia de cadre a armatei sale cu pleiada de colonei şi generali "lei - pedelei" avansaţi la "apelul bocancilor" de către regimul Băsescu. Cu cocotele noastre armata chineză devine astfel o veritabilă armată de tera-cote, era să spun ... terakokote! 

2.  Paparazii de la revista "Vise neîndeplinite vreodată" l-au surprins pe Crinuţ pe prispa casei bunicilor de la Tulcea meditând la scaunul de Preşedinte al României. În fotografie apare foarte obosit deoarece a avut somnul răvăşit de una şi aceiaşi fantomă - Băse. 

3.  Plecat pe meleaguri arabe de teamă că judecătorii îi pregătesc, pe meleaguri mioritice, casă de piatră cu gratii de oţel, Gigi Becali a declarat că, în cazul în care va fi condamnat la puşcărie, va cere azil politic în Dubai. Ca să-i impresioneze pe şeicii locali şi să obţină drept de şedere în bogatul stat arab, întâiul păstor al ţării e gata să renunţe la oaia tradiţională pentru a se dedica creşterii cămilelor. 
În acest scop, genial şi creativ cum îl ştim, Jiji a rescris deja balada „Mioriţa”, adaptând-o la fauna zonei şi intitulând-o, evident: 

„Cămiluţa”.

Pe-un picior de oază
Unde-a mers o loază
Cuprinsă de groază
Iată vin în cale
Unduind agale
Caravane trei
Cu trei păstorei.
Unu-i şeic arab
Unu’ e ciuhab
Şi unu-i piperean
(Român cetăţean).
Iară cel arab
Şi cu cel ciuhab
Mări, îl bârfiră
Şi se sfătuiră
Să mi-l saboteze
Şi să-l extrădeze
Pe cel piperean
(Român cetăţean)
Că-i mai şmechereanu’
Şi ca Vaporeanu’!
Şi-i filosofean
Strict practician
Şi-are multe bile
Şi multe cămile
Jucători musclaţi
Prin club antrenaţi
Cu-asistente multe
Pe arginţi vândute.
Dar cea cămiluţă
Cu şarm de Cruduţă
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Oaza nu-i mai place.
„Cămiluţă luţă
Cu buză drăguţă,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţi mai tace
Ori oaza nu-ţi place
Ori eşti perspicace
Şi presimţi ceva
Că mi s-o-ntâmpla?
„Drăguţule bace,
Haida, fă-te-ncoace
Ca să-ţi vând un pont
Că te văd cam tont!
Alungă bastarzii
Cheamă-ţi bodigarzii
Pe Crin Antonescu
Şi pe Zmărăndescu!
C-ăştia doi arabi
Hahaleri şi slabi
Vor să te trădeze
Să te extrădeze
Lor tu să ne laşi
Ca s-ajungă graşi
Să te-ntorci la oaie
Şi să faci pârnaie”
„Cămilă fecundă,
Cu cocoaşa scundă,
Dacă faci minuni
Şi pentru nebuni
Şi nu-mi vinzi gogoşi
Adu-i pe strămoşi!
Să-i strămut musai
Taman la Dubai
În caravanserai!
Cămiluţu’ luţu,
Adă-l şi pe Luţu
Ca să-mi fie aproape
Şi să mă-ngroape,
Când o fi să mor
În câmp cu petrol!
Nu în dosul stânii,
Că acolo-s Câinii
Şi de Borcea, zău,
Sunt sătul, bre, rău!
Aste să le spui,
Iar la cap să-mi pui
O rangă curată
Din oţel lucrată
Cu care tot vlahu’
Repară Maybachu’!
Iar dacă-i zări,
Dacă-i întâlni
Măicuţă armână
Cu brâul de lână
Tors cu fir de aur
Şi păr de balaur
Pe toţi întrebând
Şi la toţi zicând:
„Cine-a cunoscut
La TV văzut
Mândru machidon
La fotbal afon
Feţişoara lui,
Faima Avonului,
Perişorul lui
Creţul creţului
Hăhăiala lui
Ca a Chelului!
Valijoara lui
Pofta Clujului?”
Tu, cămila mea,
Să te-nduri de ea
Şi să-i spui curat
Că m-am exilat
Din al meu Palat
Tocmai în Dubai
C-am destui parai!
Iar despre creanţă
Să nu-i spui, fă, zdreanţă!
Să faci plici de-i zici
Că-s fugit aici
Şi-o să mai văd Steaua
Când o cădea neaua
Pe-un picior de oază
Unde-a mers o loază…

***


DOUĂ PASTILE

DE UMOR ROMÂNESC





_________xxXxx________

CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEŢUL BRAŞOV

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.  


Poiana Braşov

Poiana Braşov

Poiana Braşov - Şcoala de schi
Poiana Braşov este o staţiune aflată într-un luminiş înconjurat de păduri de conifere, la poalele masivului Postăvaru (Carpaţii Meridionali), la altitudinea de 1030 m, la 12 km sud-vest de municipiul Braşov şi la 190 km de Bucureşti, cu statut de cartier al municpiului Braşov. 
Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarnă din România şi totodată un important centru turistic internaţional. Infiinţată în 1895, Poiana Braşov deservea iniţial ca zonă turistică pentru locuitorii oraşului Braşov. Prima cabană a fost construită în 1904. In 1906 Poiana Braşov a fost recunoscută ca staţiune de iarnă şi trei ani mai  târziu se desfăşurau aici primele competiţii de ski. In 1951 staţiunea a găzduit Jocurile Internaţionale de Iarnă ale studenţilor.

Cupa Bucegilor
Fișier:Muntii Bucegi vazuti de pe Postavaru.jpg
Munţii Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km.p. sunt situaţi la extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei la est și culoarul Branului şi Valea Ialomiţei la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei și spre sud, până la contactul cu Subcarpaţii de curbură. Se întinde pe teritoriul județelor Dâmboviţa, Prahova şi Braşov. Sus am postat o fotografie a lanţului montan Bucegi, văzut de pe vârful Cristianul Mare.

Rafinăria Braşov - 100 * 1879 - 1979
Fosta „Fabrică de petrol” din Braşov, care a înflorit în perioada interbelică, a fost distrusă în război, apoi refăcută, dar pusă la pămînt în vreme de pace pentru că nu mai putea trăi în inima oraşului. Criza economică din anul 1872 a dus la închiderea multor fabrici româneşti, dar nu şi a rafinăriilor, apărînd astfel încă una, „Fabrica de petrol” Braşov, la 1879, avîndu-l ca proprietar pe omul de afaceri braşovean Iuliu Gmeiner. Rafinăria prelucra ţiţei şi producea produse albe. În 1887, fabrica a devenit proprietatea Societăţii Anonime „Siebenburger Petroleum Raffinerie Aktiengesellschaft” (Rafinăria de Petrol Transilvăneană), cu capital austro-ungar şi sediul la Budapesta. Din anul 1890, rafinăria a avut un nou proprietar ungur, Societatea Mineralol Raffinerie. După primul război mondial, în 1921, a trecut în patrimoniul societăţii olandeze N. V. Niederlandische Petroleum Maatschappiy Photogen, din Gravenhage. Sub noua organizare, a început să fabrice şi uleiuri minerale, parafină, unsori albe, unsori consistente, carton asfaltat. 


Brașov (în germnaă Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Brassov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară. Tradiția și cronicile calendarelor brașovene consideră anul 1203 ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”, deși documente și izvoare sigure nu confirmă această dată. Primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, a fost emis de regele Ladislau al IV-lea în anul 1288. Deasupra am postat stemele vechi, interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, drapelele de la anul 1600 şi actual al oraşului, iar dedesubt pozele câtorva clădiri frumoase din oraș. 

Clădirea Primăriei şi Statuia Lupoaicei cu Romulus şi Remus
Biserica Neagră
Biblioteca judeţeană George Bariţiu

Brașov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic, judeţul Braşov deține 2,3% din suprafața țării, adică 5351 km.p., numără aproximativ 630000 de locuitori şi are capitala în oraşul cu acelaşi nume - Braşov. Ca subunităţi administrative judeţul are în compunere 4 municipii - Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 oraşe - Predeal, Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav şi 43 de comune. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, precum şi pozele câtorva clădiri reprezentative pentru județul Braşov.
Prefectura

Castelul Bran
Cetatea Cristian
Fișier:SaxonFortifiedChurchCodlea.JPG
Biserica evanghelică fortificată Codlea

___________ooOoo___________

DEŢINĂTORI 
AI PREMIULUI NOBEL 
PE BANCNOTELE LUMII
50 coroane 1953 - Norvegia  
Bjørnstjerne Martinus Bjørnson (1832 - 1910) a fost poet, prozator, dramaturg, ziarist și om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1903, supranumit Victor Hugo al Norvegiei, cel mai de seamă reprezentant al literaturii scandinave moderne, după Ibsen.

Câteva vignete de pe acţiuni germane

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 28.04.2013