Epaminonda's Blog.....: MULSEN ST.JAKOB

***

CÂTEVA EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

De Viorel Martin

___________xxXxx__________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Punerea pietrei fundamentale

a portului Constanţa

16 octombrie 1896

Istoria portului Constanta este strans legata de cea a orasului Constanta. Desi prima atestare documentara a Constantei este tarzie (sec.II d.Hr.) - anticul Tomis se descopera, prin marturii arheologice, inca din sec. VI i.d. Hr. Orasul-port a fost organizat initial ca un emporion - centru de schimb intre comerciantii greci si populatiile bastinase. Tomisul va adopta, cu timpul, toate caracteristicile evolutive ale unui polis grecesc. Influenta greaca se mentine pana in secolul I i.d.Hr., cand teritoriul situat intre Dunare si Marea Neagra intra sub stapanire romana. Primii ani ai guvernarii romane au fost consemnati de poetul Ovidius, exilat la Tomis "inter getesque", din motive ramase inca necunoscute. Portul cunoaste o viata economica prospera in secolele urmatoare, iar orasul preia numele imparatului Constantin. In perioada bizantina, evolutia portului Tomis va fi marcata de numeroasele invazii ale popoarelor migratoare. Comertul este in scadere, negustorii cauta alte piete, dar portul nu este dat uitarii, el fiind inregistrat, in continuare, in portulanele si hartile ragusane, venetiene sau genoveze. De altfel, portul si alte constructii aferente vor pastra multa vreme denumirea de "genovez", in amintirea negustorilor si navigatorilor proveniti din acest oras italian. Dupa o scurta perioada de stapanire romaneasca, "pana la Marea cea Mare", teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Otoman. Cronicarii turci, calatorii europeni sau din Imperiu vor mentiona activitatea portului Kustendge (denumirea turceasca a orasului), care, desi modesta, va contribui la cresterea comertului zonal.In 1857 autoritatile turce concesioneaza construirea portului Constanta si a caii ferate Cernavoda-Constanta companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd." Portul Constanta beneficiaza, pentru prima data, de amenajari si dotari relativ moderne.Dupa Razboiul de Independenta, in anul 1878, Dobrogea revine Romaniei si, odata cu aceasta, apar primele preocupari pentru construirea unui port care urma sa fructifice pozitia strategica a Constantei si avantul economic inregistrat de tanarul stat. In opinia Regelui Carol I, portul Constanta "va deveni unul din cele mai insemnate ale Orientului si un izvor de bogatie pentru tara intreaga". Nu fara greutate, Regele a convins politicienii de valoarea inestimabila a proiectului. In aceste conditii, statul roman a rascumparat instalatiile portuare de la compania engleza, a contactat specialisti straini pentru intocmirea unor proiecte de largire a portului si a investit in construirea monumentalului pod de la Cernavoda. La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficiala a lucrarilor de constructie si modernizare a portului Constanta. In piatra de temelie a fost depus, de catre Regele Carol I, documentul care consfintea "intemeierea unui port la tarmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai indepartate comertul a gasit un loc de adapost, unde atatea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominatie a stramosilor nostri romani si unde s-a sfarsit poetul Ovidiu."Lucrarile de constructie au inceput dupa proiectul inginerului I.B. Cantacuzino si au fost continuate cu modificarile propuse de alti doi ingineri romani de exceptie: Gheorghe Duca si Anghel Saligny. In anul 1899, conducerea lucrarilor portuare a fost preluata de Saligny, constructorul podului de la Cernavoda. Pana in 1909, cand a fost inaugurat oficial portul Constanta, s-au efectuat lucrari de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud si cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol si, nu in ultimul rand, silozurile. Pornind de la aceste dotari, portul Constanta a operat in 1911 peste 1,4 milioane tone marfuri.

Societatea cooperativă a

constructorilor şi meseriaşilor

Concursul general anual - 29 august 1894

"Toţi prin unul şi Dumnezeu cu noi!"

"Te înalţi prin muncă şi cultură"

Această medalie este confecţionată din bronz şi are diametrul de 55 mm şi s-a turnat în scopul marcării Concursului general anual din 29 august 1894 organizat de către Societatea Coopeartivă a constructorilor şi meseriaşilor din Bucureşti. În anul 1882, Dimitrie C. Butculescu (1845 - 1916) înfiinţează Societatea Coopeartivă a constructorilor şi meseriaşilor din Bucureşti, care număra peste 800 de mebri, organizaţi în 20 de secţiuni, pe diverse specialităţi.

În Gradina Cismigiu, la sfarsitul lunii august, anul 1894 are loc un eveniment care urma sa marcheze definitiv, in cartea istoriei, miscarea filatelica si cartofilica din Romania. Cea de-a patra editie a Expositiunii Cooperatorilor Romani, organizata de marele om de cultura Dimitrie C. Butculescu, avea sa contina si doua premiere: tiparirea primei carti postale ilustrate romanesti si confectionarea primei stampile speciale din filatelia autohtona.

Pe 29 august, la primele ore ale diminetii, lumea se adunase deja pe aleile gradinii, cautand sa admire cat mai multe lucruri inedite, sa descopere produse, sa-si faca noi cunostinte printre cooperatori dar, mai ales, sa prinda un suvenir cat de mic. Dimitrie Butculescu – Presedintele Expozitiei si, totodata, Presedintele Societatii Filatelice Romane – ca bun organizator de astfel de manifestari traditionale si marcant promotor al culturii, stiintei si istoriei neamului se gandise din timp la toate aceste amanunte. Isi propusese editarea unei carti postale ilustrate si realizarea stampilei ocazionale a Expozitiei.

Dimitrie C. Butculescu a fost un mare filantrop, fost deputat de Buzău, om politic, om de cultură, filolog şi poliglot, organizator excelent, filatelist, ziarist, economist, arheolog, fiind apreciat de regele Carol I ca “românul cel mai popular - apostolul patriotismului”. Activitatea sa s-a desfăşurat pe mai multe planuri: a organizat acţiuni de cinstire a înaintaşilor, acţiuni de caritate, a creat obşti săteşti, a editat trei publicaţii: Cooperatorul Român, Expozantul şi Monitorul Filatelic cu banii proprii, a făcut studii filologice, studiind limbile: getă, dacă, sanscrită, scită, celtă, parthă, khmeră, runică, greaca veche, a întocmit un dicţionar de cuvinte: arabe, persane, turce, slavone, mongole, a efectuat studii privind geografia Daciei, a început un dicţionar mitologic-religios mistic, a efectuat studii de paleografie românească şi sigilografie, a întocmit un repertoar istoric al României, desena cu talent obiectele descoperite în săpăturile arheologice, a compus lucrări pentru pian, a scris muzica pentru câteva foiletoane pe texte scrise de vărul său Ion Bujoreanu, a compus un Marş al Cooperatorilor, a vorbit fluent limbile franceză, italiană, germană, engleză şi greacă, avea o colecţie filatelică deosebită cu mărci poştale din majoritatea ţărilor lumii şi făcea schimburi filatelice cu filatelişti din multe ţări, etc. A fost membru fondator, membru onorific, preşedinte, preşedinte de onoare, etc. a circa:

      - 39 societăţi profesionale, printre care amintim: Societatea Geografică Română, Societatea Telegrafo-Poştală, Societatea Gutemberg a tipografilor, Societatea Ortodoxă a femeilor române, Societatea studenţilor în medicină, Liga aeriană, Liga Unităţii Naţionale, Societatea funcţionarilor comerciali, Societatea de economii Floreasca, Societatea institutorilor şi institutoarelor, Societatea Unirea a meseriaşilor constructori, Societatea Acoperământul Maicii Domnului, Societatea pentru Protecţia animalelor, etc.
      - 13 societăţi culturale, printre care amintim: Socitatea Filatelică, Societatea numismatică română, Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor, Societatea Olympică română, Societatea Enciclopedică, Societatea pentru învăţătura poporului român, Societatea Filarmonica, etc.
      - 9 societăţi cu particare internaţională, printre care amintim: Uniunea românilor de peste hotare, Scutul panromânismului, Societe d Etnographie, Alianţa ştiinţifică universală, Asociaţia româno-franceză, Societatea Dritta a albanezilor, etc.
Încă din anul 1881 a pregătit înfiinţarea Societăţilor Cooperative care va avea loc în 1883, cu scopul de a organiza mutualitatea între meseriaşi şi a dezvolta simţul de asociere. A organizat expoziţiile cooperatorilor din Bucureşti 1883, Iaşi 1884, Craiova 1887, Bucureşti 1894 şi 1895. Scopul declarat al lui Butculescu era dezvoltarea şi înălţarea meseriilor din ţară, prin răspândirea spiritului de asociere. Idealul său era crearea unei industrii naţionale prin îndrumarea românilor către meserii, în speranţa creării unei clase de mijloc puternică.
Ca filantrop a organizat şi parţial sponsorizat o serie de acţiuni de binefacere, dintre care amintim:
      - Serbarea copiilor organizată pentru strângerea de fonduri necesare ajutorării incendiaţiilor din Moldova, din 1 şi 2 mai 1884
      - Serbarea soc.”Caritatea” pentru incendiaţii din Fălciu, Neamţ, Târguşor, Lespezile, Buimăceşti şi Bâra, din 29 şi 30 mar.1882
      - Serbarea pt. Ajutorarea incendiaţilor din Botoşani şi Piatra din 14 şi 15 iunie 1887
      - Serbarea pentru strângerea fondurilor necesare înfiinţării Spitalului pentru tinerii izraeliţi din Iaşi din 18-19 iunie 1888
      - Serbarea pentru seminariştii din Oradea din 1 aprilie 1912
      - Serbarea presei pentru strângerea de fonduri pentru ajutorarea Circului Kremser, care arsese, din 20 ianuarie 1882
      - Balul presei din 8 februarie 1891 si altele
Ca om politic a început ca subprefect de Glavacioc din 1871. Apoi din 1884 a fost deputat de Buzău, fiind reales şi în anul 1888. Pentru serviciile deosebite aduse ţării prin activitatea sa în atâtea domenii Dimitrie Butculescu a fost recompensat cu mai multe ordine şi medalii: “Steaua României” în grad de cavaler în iulie 1881, “Bene Merenti” clasa I în ianuarie 1888, “Steaua României” în grad de ofiţer în ianuarie 1893 şi “Coroana României” în grad de comandor în mai 1900.

Societatea cooperativă a

constructorilor şi meseriaşilor

Concursul general anual - 18 septembrie 1883

"Toţi prin unul şi Dumnezeu cu noi!"

"Te înalţi prin muncă şi cultură"

Societatea cooperativă a

constructorilor şi meseriaşilor

Concursul general anual - Craiova - 15 august 1887

"Toţi prin unul şi Dumnezeu cu noi!"

"Te înalţi prin muncă şi cultură"

Mai sus admiri alte două medalii ale Societăţii Cooperative a constructorilor şi meseriaşilor, cu concursurile anuale din alţi ani şi alte localităţi.

Deasupra îţi prezint piatra funerară de la locul de veci al lui D.C.Butculescu. Pe ea sunt înscrise localitaţile şi anii în care au avut loc Concursuri anuale în organizarea Societăţii Cooperative a constructorilor şi meseriaşilor.

Lui D.Grozdea,

cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani

Omagiu cetăţenesc celui dintâi primar

Primăria sectorului II Negru

din municipiul Bucureşti

MCMXXXIV - (1934)

Această medalie este confecţionată din bronz şi are diametrul de 56 mm, ea fiind turnată pentru a comemora personalitatea lui Dimitrie Grozdea, fost primar al sectorului II din municipiul Bucureşti şi fost deputat. Personalitatea sa a fost foarte apreciată de către concetăţeni.

Pentru a demonstra aprecierea de care se bucura, am postat două diplome care atestă recunoaşterea meritelor celui care a fost Dimitrie Grozdea. Diploma de sus este din partea Primarului general al Capitalei, Al.G.Donescu, din data de 30 octombrie 1934, iar cea de jos este din partea Mitropolitului Miron al Bisericii Ortodoxe Române.

_____________ooOoo___________