Epaminonda's Blog.....: GUATEMALA

0,5 quetzal 1973

GUATEMALA

Este o republică prezidenţială situată în America centrală, care şi-a câştigat independenţa la data de 15 septembrie 1821, faţă de Spania.

Suprafaţa statului este de 108890 km.p, populaţia numără 12,8 milioane de locuitori iar, capitala funcţioneză în oraşul Ciudad de Guatemala.

Deviza naţională unanim acceptată este:

Ţara eternei primăveri

Stema oficială este:

Steagul oficial este:

Pe aversul bancnotei aplicate aici este reprezentat chipul lui Tecun Uman, erou naţional guatemalez, care a trăit în perioada anilor 1500 – 1524.

Pe reversul bancnotei este o poză cu Templul Tikal.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

De Viorel Martin

___________xxXxx__________

CÂTEVA INSIGNE

ŞI MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Liceul Militar Regele Ferdinand I

Insignă - Regatul României

Această instituţie de învăţământ militar a funcţionat în oraşul Chişinău, azi capitala Republicii Moldova.

Profesor universitar emerit

Insignă - RSR

Titlul şi insigna Profesor universitar emerit este cel mai înalt titlu din sistemul de învățământ din România, fiind precedat de titlul Conferenţiar universitar emerit. Unele universități au dat şi dau titlul onorific „Profesor emerit” profesorilor universitari ieșiți la pensie. În România, titlul de Profesor emerit nu era onorific, ci era acordat în timpul activității, dacă se considera că a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea învățământului. Titlul, instituit la începutul anilor 1950 aducea, mai ales în deceniile 5 și 6, o serie de avantaje materiale și sociale.

M.S.Carol II - 8 iunie 1930 (aterizarea regelui)

Trăiască Regele, trăiască România!

Liga română a învăţământului

Bucureşti - 1933

Carol II - Regele românilor

Luna Bucureştilor - 1369

9 mai - 9 iunie - 1935

Sărbătoritu-sa sub domnia regelui Carol II

Primar general fiind Al.G.Donesov

Această medalie este confecţionată

din bronz, are diametrul de 50 mm

şi este creaţia gravorului F.W.Becker.

Carol al II-lea, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (născut 15 octombrie 1893 şi decedat la 4 aprilie 1953) a fost rege al României între 8 iunie 1930 şi 6 septembrie 1940, când a trecut prerogativele sale regale în favoarea fiului său Mihai. Cunoscut şi sub numele de Carol Caraiman, nume ales de tatăl său Ferdinand şi folosit de Carol după ce a fost dezmoştenit şi radiat din Casa Regală a României (între 1925 şi 1930) în urma renunţării lui Carol la calitatea de Prinţ Moştenitor. Carol este fiul cel mare al regelui Ferdinand al României şi al soţiei sale regina Maria.

Câţi dintre bucureştenii de azi îşi mai aduc aminte de “Luna Bucureştilor”? De primele focuri de artificii în capitala de pe malul Dîmboviţei, de expoziţiile fastuoase, raliurile, concursurile sportive şi spectacolele de teatru? O lună în care locuitori din toate colţurile ţării se adunau între 9 mai – 9 iunie să petreacă şi să se distreze, pentru că Bucureştii erau în sărbătoare. Şi din 1948 pînă azi nici vorbă ca vreun eveniment să-i mai fi egalat amploarea şi să fi adunat atît amar de lume. Un succes din primul an. Ideea organizării “Lunii Bucureştiului” a fost lansată în 1934 de primarul general al Capitalei de atunci, Al. G. Donescu. Avea ca scop crearea unei legături între locuitorii României – prin expoziţii, evenimente culturale şi premiere în lumea tehnologiei. Prima ediţie, cea din 1935, s-a bucurat de un asemenea succes încît numărul vizitatorilor a depăşit 100.000. Ziarele vremii anunţau că “în curînd vom avea o lună a Brăilei, una a Galaţilor, o lună a Iaşilor şi una a Craiovei. Desigur ne aş-teptăm şi la o lună a Găieştilor, una a Mizilului şi aşa mai departe” (Gazeta Municipală, 1935). “În cîteva luni au ridicat un oraş întreg”. Pregătirile pentru prima “Lună a Bucureştiului” au început încă din primăvara lui ‘™35. Liniştea din Parcul Carol I a fost înghiţită de huruitul utilajelor şi forfota muncitorilor. După cinci luni de muncă asiduă, parcul a fost luat cu asalt de vizitatori din toată ţara. Principala atracţie a fost cartierul vechi. La ordinul regelui Carol al II-lea, a fost reconstituită o uliţă bucureşteană, cu Turnul Colţei, Casa Antim cu tipografia lui C.A. Rosetti, Hanul Manuc sau biserica Sf. Gheorghe cel Nou. Şi, pentru ca spectacolul să fie desăvîrşit, în fiecare seară erau organizate reprezentanţii puse în scenă de actori ai Teatrului Naţional, care au readus “pe uliţă” boierii, jupîniţele, măscăricii, lăutarii şi vînzătorii ambulanţi. Puţini bucureşteni mai ştiu de aceste poveşti. Bătrînii s-au dus de mult, dar amintirea acelor vremuri a rămas în mintea copiilor de odinioară, a pensionarilor de azi. “Aveam 12 ani pe atunci. Un astfel de eveniment nu ai cum să-l uiţi toată viaţa. Vă daţi seama, copil fiind, eram absolut consternat de tot ceea ce vedeam acolo. În cîteva luni au ridicat un oraş întreg” – spune cu mirare în glas dl Constantin, ajuns acum la 85 de ani. Prima manifestare internaţională. Un an mai tîrziu, în 1936, evenimentul s-a mutat pe Lacul Herăstrău, între Arcul de Triumf şi pasajul de cale ferată de lîngă Vila Minovici. Pentru prima dată în istoria ţării de după 1866, românii au putut lua contact cu istoria familiei regale. În pavilionul regalităţii au fost expuse poştalionul cu care venise în 1866 regele Carol I în România, automobilul cu numărul 30, utilizat de regele Ferdinand pe front în primul război mondial şi avionul în care a călătorit regele Carol al II-lea spre Bucureşti în 1930. Românii veniţi din toată ţara au putut vizita expoziţia “Satul Românesc”, actualul Muzeu al Satului, şi au urmărit pe Aerodromul de la Băneasa mitingul internaţional de aviaţie şi focurile de artificii. Tot atunci au fost introduse pe lista de expoziţii şi ţările Micii Înţelegeri, Iugoslavia şi Cehoslovacia, care au organizat în anii următori “Luna Belgradului” şi “Luna Praga”, la care a fost invitată să participe şi capitala României. Record de vizite: 200.000 de participanţi într-o zi. Anii următori au adus noi proiecte urbanistice – asanarea Lacului Floreasca şi sistematizarea rîului Colentina. Tot atunci, în prezenţa marinarilor aduşi tocmai de la Constanţa, a fost lansat primul vaporaş pe apele ce înconjoară Bucureştiul. Cu fiecare eveniment însă au crescut aşteptările vizitatorilor, dar şi costurile investiţiilor. Presa locală anunţa că “pentru “Luna Bucureştilor” din anul 1938 devizul pentru pavilioanele de beton ale viitoarei expoziţii se ridică la 25 de milioane de lei” , o sumă care depăşea toate aşteptările presei. În poza aplicată mai sus este un afiş care anunţa ampla manifestare Luna Bucureştilor.

___________ooOoo__________