sâmbătă, 30 august 2014

MONEDE EURO DE COLECȚIE AUSTRIA - 36


Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează bundeslandul austriac Salzburg. Aversul monedei prezintă Castelul Hohensalzburg și chipul lui Mozart, iar reversul prezintă o vedere de ansamblul asupra orașului austriac Salzburg și cursul râului Salzach. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 euro, seria – bundeslanduri austriece, data emiterii – 07.05.2014, forma - rotundă, diametrul – 32 milimetri, greutatea – 17,3 grame, metalul – argint pur, calitate – proof şi tiraj – 200000 de exemplare. 
Salzburg este unul dintre cele mai mici bundeslanduri austriece (state federale), aflat la granița cu landul german Bavaria și regiunea italiană Tirolul de sud, avînd capitala în orașul cu același nume - Salzburg. Dedesubt am postat o vedere generală asupra orașului austriac Salzburg.
Suprafața bundeslandului este de 7154 kilometri pătrați la o populație de aproximativ 520000 de locuitori. Mai jos este o vedere asupra castelului orașului și râului Salzach, care îl traversează.
Landul Salzburg este împărțit în cinci districte; Gaue, Pinzgau, Pongau, Lungau, Tennengau și Flachgau  cu reședința – Salzburg. 
În landul Salzburg se găsește unul dintre cele mai adânci defileuri din Munții Alpi, cunoscut sub numele „Liechtensteinklamm”. 
Wolfgang Amadeus Mozart (născut Johannes Chrysostomus Wolfgangus Teophilus Mozart) s-a născut la 27 ianuarie 1756 la Salzburg, pe atunci capitala unui principat-arhiepiscopat (germ.Fürstbistum) ce făcea parte din Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană (după 1804 devenitImperiul Austriac). Tatăl lui, Leopold Mozart, era un talentat violonist în orchestra de la curtea prinţului arhiepiscop din Salzburg, şi era apreciat pentru aptitudinile sale pedagogice. În registrul de botez, Mozart a fost înregistrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai târziu, în Italia, şi-a luat numele de "Amadeus", traducerea latină a lui „Theophilus” („Iubitorul de Dumnezeu”). Încă de mic copil, Wolfgang dă dovada geniului său muzical. La vârsta de 5 ani, înainte de a şti să scrie, compune câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatăl său. În ianuarie 1762, Leopold Mozart obţine de la arhiepiscopul Schrattenbach un concediu de trei săptămâni, pentru "a arăta lumii acest miracol". Acest turneu va dura 9 ani! Prima apariţie are loc la München, unde Wolfgang execută muzică la clavecin în faţa prinţului elector de Bavaria, după care familia Mozart pleacă la Viena, tânărul Wolfgang concertând în faţa familiei imperiale. Urmează un lung turneu european; Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris şi Versailles. Rămâne un an la Londra, apoi se întoarce în Austria, trecând prin Franţa, Elveţia şi Bavaria. Între decembrie 1769 şi martie 1771 întreprinde un lung turneu în Italia; Verona, Milano,   Florenţa, Roma şi Napoli au fost principalele orase de concerte. Peste tot publicul era fascinat de talentul acestui copil precoce, între timp devenit adolescent. A decedat la data de 05 decembrie 1791. 
Castelul Hohensalzburg (în germană Festung Hohensalzburg, literal „Fortăreața din Salzburgul de Sus”) este un castel austriac situat în orașul Salzburg, pe muntele Festungsberg. Castelul s-a ridicat la ordinal principelui arhiepiscop de Salzburg – Gebhard von Helfenstein, începând cu anul 1077, fiind unul dintre cele mai mari castele din Europa, avînd lungimea de 250 de metri și lățimea de 150 de metri. Castelul este legat de oraș printr-un funicular dat în folosință în anul 1892. Din anul 1996 centrul istoric al orașului Salzburg este inclus în patrimoniului mondial UNESCO.

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează Evoluția vieții. Aversul monedei prezintă grafic acizii nucleici ADN și ARN ca chei ale evoluției vițeii, pe când reversul prezintă lanțul trofic evolutiv, de la organime monocelulare la organisme pluricelulare dotate cu simțuri, precum mamifere și chiar ființa umană. Moneda este formată dintr-un inel exterior de argint, cu greutatea de 8 grame și puritatea de 90% și un inel de niobiu cu puritatea de 99,8%. Culoarea niobiului oscilează între verde și albastru funcție de gradul de oxidare.
Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 25 euro, seria – Evoluția vieții, data emiterii – 22.01.2014, forma - rotundă, diametrul – 34 milimetri, greutatea – 16,5 grame, metalul – bimetal argint și niobium, designer – Helmuth Andexlinger, calitate – Bu, tiraj – 65000 de exemplare și preț unitar de vânzare 58 euro. 
ADN este prescurtarea de la Acidul dezoxiribonucleic. Acesta este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substanța se găsește în fiecare celulă a ființelor vii și este esențială pentru identitatea oricărui organism, de la Euglena-viridis, mica ființă unicelulară aflată la granița dintre plante și animale, și până la Homo sapiens sapiens, omul contemporan..
ARN este prescurtarea de la Acidul ribonucleic. Ca și AND și ARN este un polinucleotid format prin copolimerizarea ribonucleotidelor.

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează Palatul Schonbrunn.Aversul monedei prezintă partea centrală a fațadei palatului, iar reversul prezintă Serele Palmenhaus. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 euro, data emiterii – 08.10.2003, seria – Castelele Austriei, formă - rotundă, diametru – 32 milimetri, greutate – 17,3 grame, metal – argint, calitate – proof şi tiraj – 200000 exemplare.
Palatul Schönbrunn este o fostă reședință imperială de vară, construită în stil rococo, cu 1441 de camera. Este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Viena. Palatul și grădinile ilustrează gusturile, interesele și aspirațiile monarhilor din familia Habsburg. Palatul se află în cartierul Hietzing din orașul Viena și până în anul 1642 s-a numit Katterburg.
Palmenhouse (în traducere liberă Casa palmierilor) este un complex de sere situat în proximitatea Palatului Schonbrunn construit între anii 1881 - 1882 după planurile lui  Franz Xaver Schmid. Complexul de sere este constituit din mai multe pavilioane legate între ele prin pasaje și tuneluri de trecere, fiecare pavilion având temperaturi ambientale diferite, similare tipurilor principale de climă ale planetei noastre; caldă, temperată și rece. Complexul de sere se constituie într-o armonioasă îmbinare a fierului cu sticla, în forme blând ondulate. Casa palmierilor de la Schonbrunn este cel mai mare complex de sere de acest gen de pe continentul european. Scheletul serelor este construit din oțel și 45000 plăci sticlă și are următoarele dimensiuni de gabarit; lungime – 111 m, lățime – 28 m și înălțime - 25 m.

***

SĂ CUGETĂM!

_______________xxx_______________

CÂTEVA INSIGNE ȘI 
MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în  articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.  

Insignă - Bună dimineata, România!
"Bună dimineața, România" este o emisiune zilnică, matinală, de informații generale și divertisment prezentată de postul de radio "România-Actualități". Deasupra admiri logo-ul acestui post de radio.

Insignă - Marșul factorilor poștali Ediția a 2-a
DACIADA 1978
Primul document privind existenţa serviciilor poştale pe teritoriul ţării noastre este "Hrisovul" dat de domnitorul Mircea cel Batrân, în anul 1399, la Giurgiu. Prin acesta, localităţile erau obligate să pună la dispoziţia curierilor domneşti mijloace de transport, cai şi căruţe pe două roţi, numite olace. La începutul ei, poşta cuprindea mai ales serviciul de transport al călătorilor şi al corespondenţei oficiale a domnilor şi marilor dregători. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, domnitorul Constantin Mavrocordat stabileşte ca toţi curierii să treacă la stat, cu toate cheltuielile. Se construiesc localuri pentru călători şi funcţionari - aşa numitele hanuri de poştă, grajduri pentru cai şi se acceptă şi călătoria publicului cu poştalioanele, contra unei taxe. Până la Revoluţia din 1848, poştele au fost arendate unor particulari, de regulă pentru perioade de câte 3 ani. După 1850, în oraşele de reşedinţă administrativă, staţiile de poştă orăşeneşti au fost transformate în birouri poştale. În acea perioadă existau 30 de curse poştale, cu staţii de poştă, al căror punct nodal era Craiova. Din anul 1852 este organizat serviciul de corespondenţă pentru particulari, sub supravegherea Ministerului de Finanţe. La 12 noiembrie 1857, o comisie întrunită la Iaşi a hotărât introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Au fost tipărite cu o presă manuală, bucată cu bucată, patru valori ale primei emisiuni "Cap de bour", pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858. La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administraţiilor poştale din Moldova şi Muntenia, măsură realizată începând cu 1 august 1862. În urma unificării, conducerea direcţiei generale a fost încredinţată lui Panait Sevescu, care din decembrie 1860 ocupa aceeaşi funcţie şi în Muntenia. Perioada poştei moderne a început în 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul poştal cu cel telegrafic, la care, în 1893 s-a adaugat şi serviciul telefonic, luând naştere simbolul PTT. Aceasta decizie a fost luată în şedinţa Consiliului de Miniştri, care a avut loc în ziua de 29 august 1864, şedinţa desfăşurată sub conducerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În calitate de director general al poştelor şi telegrafelor, a fost numit maiorul Cezar Librecht, care ocupă funcţia de inspector general al telegrafelor încă din luna mai 1859. Compania Naţională "Poşta Română", denumirea actuală a poștei române, s-a înființat prin HG nr.371 din iulie 1998, prin transformarea fostei regii autonome Poșta Română.  

Insignă - Marșul factorilor poștali Ediția a 4-a
DACIADA 1980
Născută în urma unei "indicaţii" venite direct de la cabinetul 1, Daciada a fost gândită drept o mişcare sportivă de amploare, organizată din doi în doi ani, având finale pe întreaga ţară la toate disciplinele sportive. A apărut la ideea lui Nicolae Ceauşescu şi a fost botezată astfel parcă special pentru a satisface nevoia condu­cătorului ţării de a sublinia încă o dată originea daco-romană a naţiunii. Practic, obiectul Daciadei îl constituia sportul de masă. Sub imensa "pălărie" a acestei competiţii se reuneau toate disciplinele sportive, practicate teoretic numai de amatori. Dar amatori erau toţi, deoarece, indiferent că era vorba de fotbal, handbal, oină, popice sau aero-mo­delism, toţi sportivii trebuiau în mod obligatoriu să fie încadraţi în câmpul muncii, în timp ce activitatea de performanţă ar fi apărut doar în urma pregătirii din timpul liber. O aberaţie, desigur, mai ales că toţi sportivii care au avut rezultate internaţionale înainte de decembrie ’89 au fost cât se poate de profesionişti. Însă, pentru că ideologia comunistă nu permitea oficial deviaţionisme de tipul sportivului profesionist, toţi performerii şi-au mascat adevărata activitate sub forma unor încadrări în serviciu în funcţie de cluburile la care activau. La Steaua erau trecuţi în Armată, la Dinamo, în Ministerul de Interne ş.a.m.d. Sus am postat logo-ul competiţiei sportive naţionale "Daciada".

M.S. (Majestatea sa) Marele Voievod Mihai
Mihai I, Rege al României, Principe al Romaniei, fost Principe de Hohenzolern (născut 25 octombrie 1921 Sinaia), în perioada domniei tatălui său, Regele Carol al II-lea, cu titlul Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, a fost suveran al României între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, precum şi între 6 septembrie 1940 şi 30 decembrie 1947. Este stră-strănepotul reginei Victoria a Marii Britanii şi văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Mihai este una dintre ultimele personalităţi publice în viaţă din perioada celui de al II-lea război mondial.

Federația română de fotbal - 90 (ani) 1909 - 1999
Federația Română de Fotbal - (F.R.F.) este forul conducător oficial al fotbalului în România, fondat în anul 1909. Sediul FRF este situat în Casa Fotbalului din Parcul Naţional - Bucureşti. Din anul 1930 este afiliată la Federaţia Internaţională de Fotbal Amator iar din anul 1955 este afiliată şi la Uniunea Europenă de Fotbal Amator. 

Set 4 insigne - Fruntaș în gospodărirea orașului
Anii: 1976, 1978, 1980 și 1981  
(Sala Palatului - București)
Începând cu anii ’60  regimul comunist din România a început o campanie de convingere a cetățenilor  asupra necesității de gospodărire mai bună a localităților în care își duc viața.  În această largă acțiune intrau acțiuni de curățenie și înfrumusețare a propriei gospodarii dar și acțiuni de muncă patriotică în folosul comunității. În cadrul acțiunilor de înfrumusețare a propriei gospodării intrau; văruirea gardurilor de la drum și a podețelor de la intrarea în curte, curățarea șanțurilor de la drum din dreptul propriei case, curățarea și văruirea copacilor, adunarea frunzelor și vegetației uscate, precum și cultivarea și întreținerea culturilor din intravilan. În cadrul acțiunilor de muncă patriotică în folosul comunității intrau cam aceleași activități dar aferente instituțiilor de interes public ale satului; școala, primăria, biserica, dispensarul local, etc. precum și acțiunile de deszăpezire, îndiguire, desfundare canale de scurgere sau împăduriri în folosul comunității. Locuitorii participanți la astfel de acțiuni erau distinși, cu mare fast, în adunări publice, cu aceste insigne - distincții care se acordau anual. Apreciez că acordarea acestor distincții erau totuși o formă de propagandă comunistă care arătă ce înseamnă munca în folosul comunității, ce înseamnă ordinea și disciplina în tot și în toate. 

Sala Palatului este un centru de conferințe și sală de concerte din capitala României – București. Clădirea este situată pe Calea Victoriei, în spatele Palatului regal. A fost construită între anii 1959 – 1960 în timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Sala Palatului a găzduit de-a lungul anilor mai mari evenimente politice, având o capacitate de 4060 scaune. Devenită unul dintre simbolurile Bucureștiului, aceasta a găzduit de asemenea și zeci de concerte și evenimente culturale precum Festivalul “George Enescu”. În prezent sala este administrată de către Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (R.A.A.P.P.S.).

_______________ooOoo_______________

INSEMNE
MILITARE STRĂINE
Câteva embleme brodate pe mâneca uniformei militare
a armatei regale olandeze, pe timpul
celui de-al doilea război mondial

Câteva vignete de pe bilete de loterie libiene

Detaliu vignetă de pe o acțiune germană

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 30.08.2014

vineri, 29 august 2014

PRINCIPI TRANSILVĂNENI CU MERITE ÎN BATEREA DE MONEDE - 5


Stefan Bocskai (născut la data de 1 ianuarie 1557 în Cluj și decedat la data de 29 decembrie 1606 la Cașovia în Slovacia) a fost conducătorul răscoalei antihabsburgice și după ce a învins armata imperială la Almoșd, Ungaria, în data de 4 octombrie 1604, a fost proclamat principe al Transilvaniei. A avut o domnie scurtă, fiind otrăvit în data de 29 decembrie 1606 de către cancelarul său, Mihai Katay. Mai jos prezint principalele patru tipuri de monede emise ]n timpul domniei acestui principe transilvănean.
Aceasta este moneda de argint de 10 ducați din anul 1605. Pe aversul ei este aplicat chipul principelui Ștefan Bocskai, cu mustața lui ușor răsucită, și înscrisul circular; STE ; BOCHKAY ; D ; G ; HVNGA ; TRAN ; PRIN ; ET   SICV ; COMES, ceea ce într-o traducere aproximativă ar însemana; ȘTEFAN BOCSKAI PRIN MILA LUI DUMNEZEU REGE AL UNGARIEI, PRINCIPE AL TRANSILVANIEI ȘI COMITE AL SICILIEI, iar pe revers este aplicat anul emiterii 1605 și înscrisul circular DVLCE ; EST ; PRO ; PATRIA ; MORI = E PLĂCUT SĂ MORI PENTRU PATRIE. Pe panglica care înconjoară sabia este aplicat înscrisul PRO DEO ET PATRIA = PENTRU DUMNEZEU ȘI ȚARĂ.
Aici este reprezentată moneda de argint de 1 ducat din anul 1906, turnată la Cluj (denumirea maghiară Koloszvar). Explicarea înscrisurilor avers; STE ; BOCH ; D ; G ; HVNG ; TRAN ; PRI = ȘTEFAN BOCSKAI PRIN MILA LUI DUMNEZEU REGE AL UNGARIEI, PRINCIPE AL TRANSILVANIEI, inițalele C și V semnifică denumirea maghiară a orașului Cluj (Koloszvar), iar pe revers; ET SICVLORUM COMES 1606 = ȘI COMITE AL SICILIEI 1606
Aici este aplicată moneda de 3 groșeni din anul 1606, comercializată la o licitație internațională din anul 2008 pentru suma de 170 de euro. Explicarea înscrisurilor avers; STEPH ; D ; G ; HVN ; TRAN ; PRI ; ET ; SYCV = ȘTEFAN PRIN MILA LUI DUMNEZEU REGE AL UNGARIEI, PRINCIPE AL TRANSILVANIEI ȘI SICILIEI, iar pe revers; III ; GROS ; ARG ; TRIP ; REGNI ; HVNGAR 1606 = TREI GROȘENI ARGINT REGATUL UNGARIEI 1606. Pe reversul acestei monede se disting trei steme, în stânga a Ungariei, la mijloc a Transilvaniei (leul) și în drepta a Siciliei.
Mai sus am postat moneda de argint de 1 taler din anul 1606, în greutate de 25,47 grame. Explicarea înscrisurilor avers;  STEPHAN ; BOCH ; D ; G; HVNG ; TRAN ; PRINCIPS = ȘTEFAN BOCSKAI PRIN MILA LUI DUMNEZEU REGE AL UNGARIEI, PRINCIPE AL TRANSILVANIEI, iar pe revers ET ; SICVULORUM COMES 1606 = ȘI COMITE AL SICILIEI 1606 

Rakoczi Zsigmond (Sigismund), (născut în anul 1544 la Felsovadasz, Ungaria și decedat în anul 1608 tot la Felsovadasz) a fost ales principe al Transilvaniei după moartea lui Ștefan Bocskay, în data de 11 februarie 1607. A avut o domnie de scurtă durată, retrăgându-se de la tron la data 5 martie 1608, în urma răscoalei haiducilor.
Deasupra am postat singura monedă cunoscută din timpul domniei principelui Sigismund Rakoczi. Este moneda de 10 ducați de argint din anul 1607, care cântărește nu mai puțin de 34,9 grame. Aversul prezintă chipul principelui și inscripția SIGISMVNDVS RAKOCII D : G : PR : TR : PAR : RE : H : D : ET SIC : CO : ceea ce, într-o traducere aproximativă, ar putea însemna: SIGISMUND RAKOCZI PRIN MILA LUI DUMNEZEU PRINCIPE AL TRANSILVANIEI....REGE AL UNGARIEI ȘI CONTE AL SICILIEI. Pe revers sunt aplicate două inscripții; una circulară - SOLI · DEO · GLORIA / ANNO · DO : M DC VII = SLAVĂ DOAR LUI DUMNEZEU / ANUL 1607 și una orizontală - NON EST CVRRE / NTIS NEQVE / VOLENTIS SED / MISERENT / IS DEI | = NU FUGI - NU POFTI ....- AI MILĂ - EXISTĂ UN DUMNEZEU.

Gabriel Báthory (în maghiară Gábor Báthory) (născut la Oradea în data de 15 august 1589 și decedat tot aici în data de 27 octombrie 1613) a fost principe al Transilvaniei între anii 1608 - 1613, fiind ultimul principe din familia Báthory. Mai jos admiri blazonul familial special al lui Gabriel Bathory (alb-negru) și cel general al dinastiei Bathory (colorat). 
 
Timpul domniei sale a fost caracterizat de instabilitate permanentă. Prin modul său agresiv de guvernare și atitudinea sa imorală și-a făcut mulți dușmani în rândul nobilimii ardelene. Odată cu ocuparea orașului liber Sibiu și-a atras și împotrivirea națiunii săsești. Din cauza războaielor declanșate împotriva Țării Românești a stârnit mânia Porții Otomane. În fața amenințării turco-române, ca să-și salveze tronul este pe punctul de a preda cetatea Oradea turcilor, dar acest lucru nu se întâmplă deoarece este asasinat de oponenți. Mai jos prezint câteva monede mai deosebite emise sub domnia principelui Gabriel Bathory. 
Aceste monede erau confecționate din argint, aveau forma aproximativ rotundă cu diametrul de 20 milimetri și cântăreau cu puțin peste 2 grame fiecare. Pe aversul bancnotelor se disting chipul principelui Gabriel Bathory și înscrisul circular GABRIEL;D;G;PRIN;TRAN;ET;SYC, ceea ce, în traducere liberă, ar putea să însemne GABRIEL (BATHORY) PRIN MILA LUI DUMNEZEU PRINCIPE AL TRANSILVANIEI ȘI SICILIEI. Pe revers se disting blazonul general al dinastiei Bathory și înscrisul III ; (câteva inițiale și anul emiterii); GROS; ARG; TRIP;REGNI;TRANSYLVANIAE = TREI GROȘENI ARGINT ... TRANSILVANIA.   
Monedele acestea sunt confecționate din argint și cântăresc câte 28,71 grame fiecare. Pe avers se disting chipul principelui și înscrisul circular GABRIEL BATHORY D.G.PRINCEPS TRANSILVANIAE = GABRIEL BATHORY PRIN MILA LUI DUMNEZEU PRINCIPE AL TRANSILVANIEI, iar pe revers se observă o coroană princiară, blazonul general al dinastiei, pajura austro-ungară, cele șapte turnuri de cetate reprezentând marile orașe transilvane (Siebenburgen) și înscrisul circular PARTIVM REGNI HVNG DOMINVS ET SICYL COMOS (anul emiterii) - DOMN AL UNOR PĂRȚI ALE REGATULUI UNGAR ȘI COMITE AL SICILIEI...  
Deasupra este reprezentată moneda deosebită de 1 taler din argint emisă în anul 1611 la Sibiu (Cibin). Pe ea distingem o coroană princiară, blazonul general al dinastiei, pajura austro-ungară, cele șapte turnuri de cetate reprezentând marile orașe transilvane (Siebenburgen) și înscrisul circular GABRIEL D.G.PRIN.TRAN.PAR.REG.HVN. ET SI.COME. = GABRIEL (BATHORY) PRIN MILA LUI DUMNEZEU PRINCIPE AL TRANSIVANIEI, ALE UNOR PĂRȚI ALE REGATULUI UNGARIEI ȘI COMITE AL SICILIEI. Sub blazonul general al dinastiei se observă anul emiterii - 1611 și denumirea localității unde s-a emis moneda - CIBIN (Sibiul de astăzi).
Aici am prezentat două monede din aur cu valoarea de 1 ducat, bătute la Cluj - Koloszvar, în maghiară (a se remarca inițialele C și V de pe aversul monedei de sus, K și O de pe reversul monedei de jos). Dacă reversul monedelor este aproape identic, reprezentând blazonul dinastiei, aversul diferă prin faptul că pe o monedă principele are capul descoperit iar pe cealaltă acoperit. Explicarea înscrisurilor pe avers; GAB.BATHORY D.G.TRANS.PRI. = GABRIEL BATHORY PRIN MILA LUI DUMEZEU PRINCIPE AL TRANSILVANIEI, iar pe revers; PAR.RE.HV.DO.ET SIC.CO. (anul emiterii) = DOMN AL UNOR PĂRȚI DIN REGATUL UNGAR ȘI COMITE AL SICILIEI. 
Pe această monedă de argint de 1 taler, din anul 1613 chipul principelui este înlocuit cu înscrisul orizontal; PRO PATRIA ARIS ET FOCIS - 1613, ceea ce, în traducere aproximativă, ar însemna PENTRU PĂMÂNTUL PATRIEI ȘI PENTRU VATRĂ (casă) - 1613. 
Aici am postat două monede de câte 1 ducat fiecare, una din aur și alta din argint. Pe avers se disting chipul principelui și înscrisul circular GABRIEL D.G.PRIN.TRANSYL = GABRIEL PRIN MILA LUI DUMNEZEU PRINCIPE AL TRANSILVANIEI, iar pe revers pajura cu aripi larg desfăcute având pe burtă blazonul dinastiei și înscrisul circular PAR.RE.HVN.DO.ET.SI.CO. anul emiterii = DOMN AL UNOR PĂRȚI ALE REGATULUI UNGAR ȘI COMITE AL SICILIEI. Aceste monede au fost bătute la Baia Marea - Naghy Banya, în limba maghiară  (a se observa inițiale N și B de deasupra ghearelor pajurei).
Mai sus sunt aplicate pozele a două monede de un groșen. Acestea au forma aproximativ rotundă, cu diametrul de 20 milimetri și cântăresc câte 2 grame fiecare, cea de jos fiind comercializată, la o recentă licitație, pentru suma de 75 dolari americani. Aversul monedelor prezintă coroana (căciula princiară) si înscrisul orizontal GAB.BATHO.D.G.PRIN.TRAN. anul emiterii = GABRIEL BATHORY PRIN MILA LUI DUMNEZEU PRINCIPE AL TRANSILVANIEI, iar reversul prezintă pajura, blazonul dinastiei și înscrisul circular GROSSV. REGNI.TRANSYL. = GROS REGATUL TRANSILVANIA (?!) 

***

VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
Petre Țuțea (1902 - 1991)
filozof, eseist, economist român

  1. Aflarea în treabă este isprava omului neputincios.
  2. În democrație, numai întâmplarea naște un mare șef.
  3. Poți să fii un om politic foarte bun, fără să fii foarte învățat.
_____________xxx_____________


CÂTEVA INSIGNE ȘI
MEDALII ROMÂNEȘTI
DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în  articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc

Insignă - Aeroportul Băneasa
Aeroportul Aurel Vlaicu, cunoscut înainte ca Aeroportul Băneasa a fost inaugurat în anul 1920. Dispune de o pistă de 3200 m lungime şi 60 m lăţime. În anul 1909 Louis Bleriot efectuează primele zboruri pe terenul hipodromului particular de la Băneasa, azi cartierul Băneasa, - o porţiune din vechea moşie a contesei de Montesquiou. La 1 august 1912 Liga aeriană română, condusă de principele George Valentin Bibescu înfiinţează la Băneasa o școală de pilotaj pentru piloţi militari. Mai târziu, aerodromul devine aeroport, se adaugă o şcoală de pilotaj pentru piloţi civili şi Aeroclubul regal român. În anul 1920 se înfiinţează Compania de navigaţie aeriană franco-română, prima companie de transport aerian din lume, pentru pasageri, mărfuri şi poştă. În 1923 iau naştere, pe Aeroportul Băneasa, atelierele Companiei de Navigație Aeriană Franco-Română, precursoarele Întreprinderii de Reparaţii Motoare de Avion (IRMA) din anii '60-'70 şi ale actualei Societăţi Comerciale Romaero. În anii 1947 - 1952 s-a construit actuala clădire a Aeroprtului Băneasa.

Insignă - Fanfara I.T.B. - 10 ani de activitate 1971 - 1981
(Întreprinderea de transport București)
Întreprinderea de transport București (I.T.B.), nume actual Regia Autonomă de Transport București este principala companie de transport public de persoane din București și județul Ilfov. Transportul public de suprafață în București este în responsabilitatea Regiei Autonome de Transport București (RATB), și include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie și o linie de  metrou ușor. Rețeaua RATB este una dintre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent, constând în 106 linii de autobuz, 18 linii de troleibuz și 23 linii de tramvai (incluzând și metroul ușor). Începuturile transportului public în București datează din anul 1871, când este înființată „Societatea Română de Tramvaiuri”. Pe data de 9 decembrie 1894 circulă primul tramvai electric în București. După război, numele societății este schimbat în "Întreprinderea de Transport București" (ITB) și se înființează prima linie de troleibuz, pe traseul Piața Victoriei – Hipodrom. În anul 1990 „Întreprinderea de Transport București” se transformă în „Regia Autonomă de Transport București”, serviciile de taxi și maxi-taxi fiind despărțite de R.A.T.B..  Sus am postat logo-ul RATB.

Insignă - AUTODACIA Export-Import
Str.Lipscani Nr. 19 - Tel 158620
La începutul secolului trecut România a fost una din cele mai bogate tari europene și a fost printre primele 10 tari care au introdus automobilul inca de la apariția sa. Iata istoria masinilor din Romania.Primele vehicule de transport din Romania dateaza din anul 1895, cand circulau pe strazile din Bucuresti doua vehicule cu motor cu abur, realizate de o companie franceza numita Gardner-Serpollet. Acestea erau masini cu motor pe aburi. 
Producatorul american Oldsmobile este printre pionierii masinii cu motor care functioneaza cu ardere interna. Aceasta masina era de fapt un fel de trasura cu doua locuri, roti mici si subtiri cu spite, iar in loc de volan avea o maneta. Motorul era cu un singur piston si era pozitionat in spate. Tractiunea era pe puntea spate, tot cu lant, iar franarea se facea numai manual, un sistem de parghii actionand direct asupra puntii spate. Acest exemplar, despre care se zvoneste ca ii apartinea unui industrias evreu, a fost prima masina dotata cu un motor pe ardere interna din Romania. Primul vehicul inregistrat oficial în București a fost un automobil dotat cu motor pe ardere interna fabricat in Liege. Era de fapt o trasura fara cai si i-a apartinut proprietarului morii cu abur "Gheorghe Assan" de pe Stefan cel Mare. La aceasta masina, rotile din spate erau mai mari, fiind dotate cu benzi de rulare din cauciuc masiv. Acest vehicul avea in laterale si doua faruri care puteau lumina cu gaz sau lumanari, pentru a facilita mersul pe timp de noapte. 
Printul Bibescu, un mare pasionat de sporturile cu motor si zbor, cel care a infiintat un an mai tarziu ACR, Automobil Club Roman, si-a comandat si el in 1900 acelasi automobil dela fabrica din Liege. Camionul greu care darama casele locuitorilor din centrul vechi In 1900, Primaria Orasului Bucuresti a importat din Franta un autocamion cu abur Gardner-Serpollet, ca cele folosite la transportul de materiale. Acesta era insa adaptat pentru preluarea gunoiului. Chiar daca din punct de vedere mecanic acest camion mergea bine si consuma doar apa si curent (incalzirea apei pentru transformarea in aburi se face cu ajutorul unor lampi pe acetilena), greutatea mare punea probleme structurilor de rezistenta ale caselor. Zgomotul produs de rotile dotate cu benzi de rulare rigide si vibratiile pe strazile pietruite faceau ca zidurile caselor sa se prabuseasca. Motiv pentru care, dupa un singur an de utilizare, acest camion a iesit din uz din cauza protestelor locatarilor din Centrul Vechi.
In 1904, Romania avea 51 de automobile inregistrate. Primul automobil inchis care a circulat in Romania a fost un model Panhard, in anul 1904. Avea un motor cu ardere interna ce producea 16 cp, roti de lemn si 4 locuri pentru pasageri. Aceasta era doar unul din cele 51 de automobile dedicate transportului de pasageri care figurau in documentele de inregistrare oficiale. In anul 1926 in Romania erau inscrise 11306 masini, in 1939 erau 25876 de masini inmatriculate, iar la finalul razboiului în anul 1944 mai ramasesera doar 9820 de vehicule de mici dimensiuni inscrise. Prima fabrica de masini din Romania se numeste MARTA si a luat nastere in 1908
 
Numele Marta vine de la Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad si a fost prima fabrica din Romania in care s-au construit masini si autobuze. Din 1909, incepe productia de camioane si autobuze, iar din 1910 incep sa se produca si masini de mici dimensiuni. La Arad s-au fabricat circa 650 de masini si autobuze marca Daimler.
 
Aurel Persu reuseste in 1921 sa construiasca primul vehicul aerodinamic din lume, cu rotile integrate in caroserie. Cu aceasta masina el merge 120000 de kilometri pentru a-i dovedi fiabilitatea. Interesant este ca masina lui Persu, ce poate fi admirata si acum in cadrul Muzeului Tehnic Dimitrie Leonida din Bucuresti, are un coeficient aerodinamic de numai 0,22 adica exact cat un Ferrari modern de ultima generatie. Persu a realizat aceasta masina in forma de picatura in Germania, unde a obtinut si brevetul, dar a venit ulterior in Romania si a donat masina muzeului.
 
La fabrica IAR din Brasov, inginerul Radu Manicatide realizeaza o masina de tip microautomobil cu motor de motocicleta care producea 11,5 cp la o turatie de 4.000 rpm. Masina avea doua locuri, motor pozitionat in spate si atingea o viteza de 70 km/h. Greutatea proprie a masinii era de 270 kg si consuma in jur de 4,5 l/100 km. Urmatorul proiect a apartinut unor ingineri si tehnicieni de la Arsenalul aviatiei din Cotroceni. Acestia au fabricat un automobil dotat cu motor in 3 pistoane "in evantai" care producea 30 cp.
 
În anul 1953 începe fabricarea la uzinele Steagul Rosu din Brasov a primului autocamion romanesc numit SR-101. 
IMS 57 a fost primul vehicul de teren accidentat realizat in Romania, insa era inspirat de un model rusesc. Au urmat IMS 58 si 59, iar in 1972 seria ARO 24. Aceste vehicule se fabricau la Uzina Mecanica Muscel din Campulung si au devenit in timp unele dintre cele mai bine vandute vehicule 4x4 din toata lumea, Romania fiind pe locul 3 in exportul mondial de autoturisme de teren. Uzinele "Automecanica" Medias incep si ele sa fabrice camioane speciale. Acestea sunt destinate pentru transportul de carburant, autocisterna pentru lapte, autoatelier, autovidanjor, autogunoiera si asa mai departe. 
Incepand cu 1957 incepe si fabricarea primului autobuz TV1, numele venind de la Tudor Vladimirescu. Aceste autobuze sunt realizate de catre Uzina Autobuzul din Bucuresti care dateaza inca din 1953, cand a inceput sa fabrice batoze pentru cereale si remorci auto de tip marfa sau dormitor de campanie. 
A urmat in 1968 construirea la Uzina de Autoturisme Pitesti de la Mioveni realizarea cunoscutului automobil Dacia, cu toate variantele sale. 
In 1976, in urma unei colaborari dintre Romania si Citroen, cel din urma detinand 36% din actiuni, a luat nastere fabrica Oltcit de la Craiova. Aici s-au realizat mai multe modele de masini in 3 portiere de tip hatchback sau pick-up, pana in 1991, cand francezii s-au retras din Romania si numele a devenit Automobile Craiova.
În perioada anilor 1988 - 1991 la Timișoara s-a construit automobilul de mic litraj Dacia 500 - Lăstun. Era un automobil în două uși cu caroseria din fibră de sticlă, care cu mândrie era denumit de către regimul comunist autoturismul de piață al fiecărui român.

Dinanoviada internațională înot-polo 
Ediția XI * București 1969 
Dinamo Bucureşti este unul dintre cele mai vechi cluburi sportive din capitală, fondat în anul 1948. El este organizat pe mai multe departamente sau discipline sportive. Sus am postat câteva logo-uri ale clubului sportiv Dinamo București, de-a lungul timpului.

Clubul sportiv DINAMO București - 60 ani 
Palmaresul general al clubului Dinamo București se prezintă astfel:
JOCURILE OLIMPICE (1956 - 2008)
- 122 medalii (35 aur, 38 argint, 49 bronz)
CAMPIONATE MONDIALE
- 797 medalii ( 243 aur, 260 argint, 294 bronz )
CAMPIONATE EUROPENE
- 880 medalii ( 248 aur, 301 argint, 331 bronz )
CAMPIONATE BALCANICE
- 3675 medalii ( 1254 aur, 1567 argint, 854 bronz )
JOCURI MONDIALE UNIVERSITARE
- 179 medalii (70 aur)
CUPA CAMPIONILOR EUROPENI
- 9 locuri I ( 3 volei masculin, 1 handbal, 1 rugby, 3 scrimă , 1 tenis )
- 5 locuri II (scrimă)
- 1 loc III (scrima)
CUPA CUPELOR
- 1 loc I (volei masculin) 
RECORDURI OLIMPICE : 5
RECORDURI MONDIALE : 4
RECORDURI NAŢIONALE : 2.632
TITLURI DE CAMPIONI NAŢIONALI : 10.751
Sus am postat emblemele clubului Dinamo de-a lungul timpului

30 de ani de la eliberarea României de sub dominația fascistă
1944 - 1974 * Expoziția filatelică "NAȚIONALA '74" - București
Palatul Poștelor este o construcție monumentală a capitalei României,  situate în centrul istoric, pe Calea Victoriei, la nr.12. În prezent clădirea adăpostește Muzeul național de istorie a României.  În anul 1892 s-a elaborate o lege pentru construirea Palatului Poștelor, care ținea în acea vreme de Ministerul de Interne. Arhitectul Alexandru Săvulescu a fost desemnat să realizeze planurile noii clădiri, fiind trimis să viziteze mai multe capitale europene și să studieze clădirile de poștă de acolo, împreună cu directorul poștelor de atunci, Ernest Sturza. Au studiat palatele poștelor din Paris, Viena, Torino, Milano, Veneția, Budapesta, Zurich și Geneva. La întoarcere s-a elaborat un plan care a fost înaintat Ministerului de Interne. Acesta a avut ca inspirație și ca model clădirea poștei din Geneva. Edilii orașului București au hotărât să înalțe Palatul Poștelor pe un teren pe care, în secolul al XVII-lea, se aflau casele marelui agă Constantin Bălăceanu, pe locul cărora domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit un mare han ce i-a purtat numele ("Hanul Constantin Vodă"). Incendiul din anul 1847, care a cuprins o mare parte din oraș, a distrus hanul, ale cărui ruine au fost demolate până în 1862. Lucrările de construcție efectivă a palatului au început în 1894, la punerea pietrei de temelie fiind prezenți, în cadrul unei ceremonii, regele Carol I al României, primul-ministru Lascăr Catargiu, miniștrii cabinetului, prefectul poliției și primarul Capitalei. Palatul a fost inaugurat în anul 1900, pentru beneficiarul său inițial, Poșta Română.

Municipiul București este capitala României, reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă și actuală ale orașului precum și câteva fotografii cu inconfundabile monumente bucureștene de cultură și arhitectură. 
Primăria
Universitatea
Palatul CEC
Hotelul CIȘMIGIU
Monumentul AERULUI din piața QUITO
Monumentul eroilor militari români
 Statuia LUPOAICA CU ROMULUS ȘI REMUS 
din piața ROMANĂ

_______________ooOoo_______________

INSEMNE
MILITARE STRĂINE
Câteva embleme brodate pe mâneca uniformei militare
a armatei regale olandeze, pe timpul
celui de-al doilea război mondial

Câteva vignete de pe acțiuni egiptene

Detaliu vignetă de pe o acțiune franceză

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 29.08.2014