Epaminonda's Blog.....: MARTEVILLE

***

VORBE DE DUH

DIN ÎNŢELEPCIUNEA

ORIENTALĂ

______________xxXxx_______________

CÂTEVA INSIGNE

ŞI MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Tehnician de frunte

M.A.I. - (Ministerul Afacerilor Interne)

Insignă - RPR

Această insignă, ca şi multe altele din acestă perioadă,

este confecţionată din metal mort, viu colorată, masivă şi

abundând de insemne ale regimului comunist.

Federaţiunea societăţilor române

de gimnastică, arme şi dare la semn

Sănătate şi românism

1 - 3 iunie 1913

Această medalie este confecţionată

din bronz şi are diametrul de 33 mm.

Statuia de pe avers infatiseaza o lupoaica care alapteaza doi prunci, pe Remus si Romulus, fii lui Marte, zeul razboiului, si ai preotesei Rhea Silvia, care au fost indepartati de unchiul lor, Amulius. Acesta preluase prin forta conducerea cetatii Alba Longa de la fratele sau si bunicul pruncilor, Numitor, si se temea ca mai tarziu Remus si Romulus vor revendica puterea. Servitorului ce trebuia sa-i omoare i s-a facut insa mila de ei si i-a lasat intr-un cos pe malul Tibrului. Romulus si Remus au fost salvati de o lupoaica, care i-a adapostit intr-o pestera si i-a hranit. Cand au crescut, au hotarat sa-si ridice propria cetate, Roma. N-au reusit sa cada de acord cine sa o conduca si, intr-o incaierare, Romulus l-a ucis pe Remus. Totusi, amandoi sunt considerati intemeietorii Romei. Simbolul lupoaicei care ii alapteaza a fost folosit de-a lungul timpului nu doar ca marca de nastere a cetatii, ci si ca insemn al unei legiuni romane, emblema a Jocurilor Olimpice in 1960 si ca stema a clubului AS Roma. Statuia originala din Roma, reprezentand doar lupoaica, a fost initial datata ca fiind din secolul V i.Hr. O analiza tehnica recenta i-a determinat insa pe unii cercetatori s-o plaseze in Evul Mediu. Fara ca originea monumentului sa fie lamurita, se stie ca acesta a fost mutat in Muzeul Capitolin in secolul XV. Tot atunci au fost creati si adaugati lupoaicei cei doi prunci. Din secolul XVIII Roma a expus o copie a ansambului si in aer liber, in Piazza Del Campidoglio. In urma cu aproximativ 100 de ani, italienii au inceput sa trimita copii in alte tari, in special cele cu fond latin. Benito Mussolini, de exemplu, s-a folosit de simbolul Lupoaicei in dorinta de a reface gloria Imperiului Roman si, pentru a atrage bunavointa americanilor, le-a donat la sfarsitul anilor ’20 cateva statui. Directorul Institutului Italian de Cultura din Bucuresti, Alberto Castaldini, spune ca Lupoaice au mai ajuns si in Franta, Spania, Macedonia, Argentina, Brazilia, Suedia, Canada, Japonia, Libia si Tadjikistan. Romania a primit prima copie a Lupoaicei, cea din Bucuresti, in 1906, cand aniversa 1.800 de ani de la cucerirea Daciei de catre Imperiul Roman. Statuia a fost amplasata in cadrul marii Expozitii Nationale din Parcul Carol, la Arenele Romane. Doi ani mai tarziu, dupa ce majoritatea pavilioanelor din parc au fost desfiintate, a fost dusa in Piata Sfantu Gheorghe (aproape de pozitia ei de azi), locul fiind denumit Piata Romei. In 1931, statuia a fost mutata pe Dealul Mitropoliei, drept celebrare a proaspetei amenajari a aleilor. A stat aici pana in 1965, spune istoricul Ionel Zanescu de la Muzeul de Istorie Bucuresti, cand comunistii, suparati ca multi din cei ce vin s-o vada intra si in curtea Mitropoliei, au ascuns-o intr-un scuar plin de vegetatie din Piata Dorobanti. Poate tocmai din cauza pozitiei ferite, Romulus si Remus au fost furati in repetate randuri. Prin anii ’90, viceprimarul de atunci al sectorului 1, Razvan Murgeanu, i-a adapostit o vreme la el in birou. In 1997, primarul general Viorel Lis a mutat Lupoaica in Piata Romana, ca sa-i dea o vizibilitate mai buna, dar nici aici statuia n-a scapat de incidente. Fostul director al Administratiei Monumentelor si Patrimoniului Turistic, Florin Necula, spune ca ansamblul a fost deteriorat in mai multe accidente auto: „Cred ca unii voiau sa vada statuia mai de aproape. Unii au vazut-o foarte de aproape, vreo trei cazuri am avut – au intrat in soclul statuii. De aceea i-am pus niste stalpi de protectie”. Astazi, monumentul se afla intr-un rond care, teoretic, e ferit de masini. In aprilie, cand a anuntat ca muta statuia in Piata Sfantu Gheorghe, primarul Oprescu a spus doar ca trebuie pusa mai bine in valoare si ca s-a inteles in privinta noului amplasament cu ambasadorul Italiei la Bucuresti, Mario Cospito, care ulterior l-a decorat pe Oprescu in grad de Mare Ofiter. În România sunt vreo 24 de statui ale Lupei Capitolina, cele mai multe in Transilvania. Statuia din Bucuresti n-a fost singura primita de la italieni. In perioada interbelica, pe cand Italia fascista redescoperea mitul Romei, au ajuns in tara Lupoaicele din Cluj-Napoca (1921), Targu Mures (1924), Timisoara (1926), Alba Iulia (1933) si Satu Mare (1936). In 1921, dupa unirea Basarabiei si Bucovinei cu Romania, a fost trimisa o Lupoaica si la Chisinau. Ea a fost distrusa odata cu invazia sovietica, dar reinstalata in 1991, dupa o donatie a Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni. Monumentul a fost dat jos din nou in 2005, pe motiv de degradare. La sfarsitul anului trecut, dupa ce comunistii au pierdut puterea, Lupoaica a fost reinstalata in fata Muzeului de Istorie. Şi statuile din tara au avut o istorie zbuciumata. Cea din Cluj a fost transferata temporar la Sibiu in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cand Transilvania de Nord se afla sub ocupatia Ungariei horthiste. La fel s-a intamplat si cu statuia din Targu Mures, mutata la Turda. „Acolo fusese asasinat Mihai Viteazul in 1601, locul avea o semnificatie istorica”, spune istoricul Zanescu. Intre timp au aparut Lupoaice si in alte localitati din Mures: Sighisoara, Reghin, Iernut si Ludus. Arhitectul sef al Sighisoarei, Ioan Velicu, spune ca s-au pus in toate localitatile care au avut primari din Partidul Unitatii Nationale Romane, ca un simbol al romanismului: „A fost o comanda pe linie de partid, de Parlament, si au venit pe banda rulanta. Asa statui nu erau inainte de Revolutie intr-un oras sasesc”. Alt judet in care prospera Lupa Capitolina e Bistrita-Nasaud, unde medicul stomatolog Traian Gheorghe Dascal si-a pus in minte sa umple toata Valea Somesului cu simbolul latinitatii. Are 71 de ani si din 2004 a amplasat deja Lupoaice in patru sate bistritene si inca una in Dej, judetul Cluj, unde a si fost numit cetatean de onoare. Lupoaica din Alba Iulia a fost daruita in 1933 de municipalitatea orasului Alessandria, din nordul Italiei. Cele doua localitati s-au infratit in 2008, iar anul acesta Primaria din Alba Iulia le-a intors serviciul italienilor si le-a trimis propria replica a monumentului. Lupoaica din Zalau, judetul Salaj, dateaza din 1993, conform inscriptiei de pe soclu. Mai sunt Lupoaice si in Galati (din 1996) si Constanta (2006), dar cele mai multe raman in Transilvania. Explicatia istoricilor e pe de o parte ca aici s-au gasit urme de romanitate, pe de alta parte ca s-a simtit nevoia de afirmare a latinitatii.

Dimitrie S. Cesianu

născut 12 ianuarie 1853 - decedat 17 februarie 1898

Ca omagiu şi veşnică amintire,

din partea corpului telegrafiştilor poştali,

fostului Director general

în anii 1889 - 1892

Această medalie este confecţionată

din bronz şi are diametrul de 27 mm.

Mircea cel Bătrân * 1386 - 1418

Mircea Mare Voievod,

Domn al Ţării Româneşti, Herţei, Amlaşului şi Făgăraşului,

Domnul Banatului de Severin.

Stăpânitorul Silistrei şi Dobrogei

1394 - 1395 - 1396 - 1400 - 1413 - 1416

Această medalie este confecţionată

din argint şi are diametrul de 50 mm.

Mircea cel Bătrân (născut în anul 1355 şi decedat la data de 31 ianuarie 1418), voievod al Ţării Româneşti între 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 sau mai 1935, şi încă odată între ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418, a fost un domnitor al Ţării Româneşti. El a fost fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I pe care l-a urmat la tron după moartea acestuia. În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn....”. În istoriografia română apare şi sub numele Mircea cel Mare.

_____________xxXxx____________