Epaminonda's Blog.....: LUMEA BANCNOTELOR LUMII

PALESTINA

PANAMA

xxx

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

De Vasile Larco - Iaşi

____________xxXxx___________

O INSIGNĂ ŞI CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

25 de ani de la încheierea colectivizării

(insignă R.S.R.)

Inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă - 2006

238 de ani de la prima reglementare

de prevenire a incendiilor în România

"...cu mult mai vârtos s-au hotărât

pentru primejdia focului ce se întâmplă"

1768 - 2006

Regele Ferdinand I - Întregitorul

Etern uniţi

Etiam contra omnes

Această medalie este confecţionată

din alamă, are diametrul de 70 mm

şi este creaţia gravorilor

Constantin Baraschi şi A. Demian

Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 24 august 1865 la Sigmaringen şi decedat 20 iulie 1927 la Sinaia) a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române , iar între 1914 şi 1927 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii.

Ferdinand I

Regele tuturor românilor

Această medalie este confecţionată din argint,

are diametrul de 35 mm şi greutatea de 10,37 grame

Monument istoric al orasului Alba-Iulia, catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Reintregirii, este un simbol al unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918. Aceasta a fost construita in anii 1921-1922, in partea de vest a cetatii Alba-Iulia, stravechiul Apulum Roman sau Balgradul evului mediu, fiind conceputa ca o continuare a asezamantului mitropolitan balgradean demolat in 1713-1714 de habsburgi. Catedrala cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" reprezinta o simbioza de vechi stiluri romanesti. Arhitectura sa, inspirata din Biserica domnească de la Târgovişte, se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati. Planul Catedralei, de tip bizantin, cruce greacă înscrisă, apartine arhitectului V. Gheorghe Stefanescu iar lucrarile de constructie s-au desfasurat sub conducerea inginerului T. Eremia. Intrarea in biserica se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri. In nisele laterale din pridvor sunt fixate patru placi de marmura cu inscriptii comemorative ce ne amintesc de patru evenimente importante: 1) Tiparirea Noului Testament de Mitropolitul Simeon Stefan la 1648; 2) Unirea de la 1600, infaptuita de Mihai Viteazul 3) Martiriul lui Horea, Closca si Crisan; 4) Refacerea unitatii spirituale a romanilor. Naosul, impunator prin inaltimea sa, este dominat de cupola centrala, sustinuta de patru stalpi octogonali placati in marmura, iar in exterior se inalta cele trei turle octogonale, luminate, de cate opt ferestre, cu acoperis in forma de bulb si cu cate o cruce metalica deasupra lui. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentand aceleasi motive decorative de inspiratie brancoveneasca. Pictura murala, de origine bizantina, a fost realizata in tehnica fresca de cunoscutul pictor Costin Petrescu si ucenicii sai, si se inscrie in spiritul iconografiei traditionale. In cupola centrala este pictat Iisus Pantocrator, pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului si alte scene biblice, iar de o parte si alta a iconostasului sunt asezate icoanele mai recente ale fintilor ierarhi, Mitropolitii Sava Brancovici (1656-1683) si Ilie Orest (1640-1642), ale Cuvioşilor Marturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara si a Mucenicului Oprea Nicolae (canonizati in catedrala in anul 1955), care au sprijinit lupta romanilor din Transilvania pentru cucerirea drepturilor lor si-au luptat pentru ortodoxie in secolul al XVIII-lea. De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor Romaniei Mari - regele Ferdinand I Intregitorul si cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia istorica a edificiului. O data cu lucrarile de renovare a bisericii in 1993, cu prilejul a 75 de ani de la unire, a fost restaurata si pictura, de catre pictorii Nicolae Sava, Dimitrie Banica si Grigore Popescu. Biserica este inconjurata de o incinta dreptunghiulara, cu doua pavilioane mari in partea de est si doua pavilioane in partea de vest, intre ultimele ridicandu-se clopotnita inalta de 58. Pavilioanele sunt legate intre ele prin galerii de acces, sustinute de coloane si arcade duble, unele cu capiteluri de inspiratie corintica, dar de influenta brancoveneasca. Intrarea in incinta se face dinspre vest pe sub turnul de clopotnita. Mentionam faptul ca in prezent aici se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia.

___________ooOoo___________