joi, 22 noiembrie 2012

IMPERIUL OTOMAN


5 livre 1882
 IMPERIUL OTOMAN
 A fost un imperiu, care existat între 1929 şi 24 iulie 1943 când, prin Tratatul de la Laussane, s-a desfiinţat, devenind statul Turcia de astăzi.
A avut următoarea întindere geografică: Sud estul Europei, Vestul Asiei, Nordul Africii, a obţinut autoritate şi asupra unor ţinuturi îndepărtate precum insula Aceh din statul Indonezia de astăzi, în anul 1565, a achiziţionat temporar şi unele insule precum insula Lazarote din ocenaul Atlantic, în anul 1585, având în componenţă 29 de provincii şi multe alte state vasale, dintre care unele şi-au câştigat autonomia iar altele au fost absorbite de imperiu.
Suprafaţa maximă a imperiului a fost de  7210000 km.p., populaţia a numărat 35,4 milioane de locuitori (1856), 20,9 milioane de locuitori (1906), 18,5 milioane de locuitori (1914), 14,63 milioane de locuitori (1919) iar, capitala a funcţionat în oraşele:
·         Sogut – între anii 1302 - 1326
·         Bursa – între anii 1326 – 1365
·         Edirne – între anii 1365 – 1453
·         Constantinopole (oraşul Istanbul de astăzi ) – între anii 1453 – 1923
Deviza naţională unanim acceptată a fost:
Statul etern. 

Stema oficială a imperiului:
  Steagurile Imperiului Otoman
de-a lungul timpului:

1703  - 1770


1730 – 1793

 

1793 – 1808 şi 1826 – 1867


 1808 – 1826

  
1867 – 1923




***
VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAŞI
NICOLAE IORGA (1871 - 1940)
scriitor, istoric, filozof,
 om politic, profesor, academician
  1. Bun cu adevărat e numai acela care nu lasă a se săvârşi răul în împrejurul lui.
  2. Până acum oamenii n-au găsit alt drum spre adevăr decât greşeala.
  3. Vorba bună şi zâmbetul şi fapta binefăcătoare sunt raze ale Soarelui răsfrânte în sufletul omului.
__________xxXxx__________



CÂTEVA 
MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică
şi subiectul ei de studiu, medalia, 
poţi citi în articolul 
LE HAVRE - FRANŢA

EURO - 2000
 Campionatul european de fotbal
Grupa A: Germania, România, Portugalia, Anglia
ROMÂNIA - 2000
A XI-a ediţie a Turneului final al Campionatului European de Fotbal s-a desfăşurat în Belgia şi Olanda în perioada 10 iunie - 2 iulie 2000 cu participarea a 16 state. Finala competiţiei s-a jucat între Franţa şi Iatlia, a câştigat Franţa cu scorul de 2 - 1. Iată rezultatele României: România - Germania 1 - 1, România - Portugalia 0 - 1, România - Anglia 3 - 2. România s-a calificat de pe locul 2 al grupei A în sferturile de finală şi a pierdut cu scorul de 2 - 0 în faţa Italiei, viitoarea finalistă a competiţiei.
   
Liceul "Nicolae Bălcescu" - Craiova 
MCMLXXVI - (1976)
1826 - 1976 
Colegiul Național „Carol I” este o instituție de învățământ din municipiul Craiova. Școala s-a înființat oficial la 20 mai 1826, însă construcția începe în 1835. La 11 ianuarie 1838 stâlpii școlii se dărâmă din cauza cutremurului. Clădirea se reconstruiește cu mobilier nou și cu un turn cu ceas, lucru neobișnuit pentru o școală. La mobilier se lucrase 12 ani cu o investiție de 300.000 lei. În noiembrie 1842, noul local se inaugurează și încep cursurile. Vechiul imobil al liceului era compus din parter și etaj, turnul cu orologiu, sala de festivități, un larg culoar cu ferestre mari spre grădină, cancelaria, internatul, iar la etaj apartamentul directorului. De-a lungul timpului şcoala devine cazarmă, spital, bucătărie, comandament țarist și apoi spital. În 1860 i se adaugă un internat, iar din 1864 devine liceu. În 1885 este numită „Liceul Carol I” prin înalt decret regal. Școala cea nouă s-a construit între anii 1893 și 1895 și a costat peste un milion de lei. Pictorul Francisc Tribalki a pictat frescele din bibliotecă și sala rotundă. Clădirea nouă, cu cupolă, era dotată cu mobilier luxos. Însă și acest local devine spital în timpul primului război mondial. În anul 1948, cu ocazia centenarului revoluției pașoptiste, liceul primește numele de Liceul de Matematică - Fizică Nicolae Bălcescu. În martie 1977, la ora 21:22, profesorii liceului aveau consiliu în sala de festivități când a început cutremurul. Clădirea a fost grav avariată. Specialiștii au propus demolarea clădirii susținând că nu prezintă siguranța necesară. Localul a fost salvat prin intervenția lui Nicolae Ceauşescu, care a hotărât să fie păstrată și consolidată. În 1997 colegiul reia vechiul nume de Carol I.
Deasupra am postat o insignă turnată tot cu ocazia împlinirii a 150 de ani de existenţă a actualului Colegiu naţional "Carol I" din Craiova.

Gabor Baross
Expoziţie Temesvar - Timişoara - 1891
Această medalie are diametrul de 33,5 mm.
Gabor Baros a fost un important om de stat din Austro -Ungaria care s-a născut în anul 1848 la Trencin în Slovacia de astăzi şi a decedat în anul 1892.

Veith * 1900 - 1925
Marelui său conducător
în semn de omagiu şi de recunoştinţă
Personalul Uzinelor de fer şi
Domeniilor din Reşiţa
Această medalie este confecţionată
din alamă, are diametrul de 29,7 mm
şi este opera gravorului Weinberger.

STEG (acronim pentru Staats Eisenbahn Gesellschaft, în traducere explicită „Societatea privilegiată cezaro-crăiască austriacă de căi ferate de stat”) a fost o societate austriaco-franceză, fondată în 1834 la Viena, care a construit primele căi ferate din Banat şi din România de azi şi a avut în proprietate, până la Primul Război Mondial, o mare parte din Banatul montan. Această societate cumpăra şi exploata mine, domenii şi instalaţii metalurgice. După unirea Banatului cu România, s-a pus problema gestionării activelor austro-ungare în cadrul noului stat Român. Guvernul a decis înfiinţarea unei noi societăţi care să încorporeze şi active ale STEG, astfel că succesoarea acesteia avea să fie societatea "Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa UDR). Aceasta a fost înfiinţată în data de 8 iunie 1920. Statul român a căzut la înţelegerea cu STEG pentru ca în structura acţionariatul UDR să intre şi marii proprietarii internaţionali vechii societăţ. În anul 1920 UDR a efectuat o emisiune de 100000 de acţiuni, pentru a permite capitalului românesc să intre în noua structură. Acţiunile au fost subscrise de un larg consorţiu de bănci. Prin această complicată structură a acţionariatului, noua societate de interes naţional pentru România a avut pe de-o parte dezavantajul că a rămas puternic ancorată în interesele internaţionale, însă pe de altă parte, avantajul că avea acces facil la surse consistente de finanţare. Semnificativ pentru modul în care a decurs tranziţia este faptul că directorul executiv al STEG din perioada 1903 - 1920, inginerul austriac Adalbert Veith, a preluat funcţia de administrator delegat al Uzinelor Reşiţa, funcţie deţinută până în anul 1927, când s-a retras. Sus am aplicat logoul şi o poză a actualului Combinat siderurgiuc din Reşiţa.  

_______________ooOoo_______________

Thailanda - Acţiune la purtător complet liberă - 100 franci xxx
Minele de aur din Nam Kok

Câteva ornamente decorative marginale 
de pe acţiuni germane  

con_dorul@yahoo.com

miercuri, 21 noiembrie 2012

MONEDELE EURO - OLANDA



Diametru (mm): 16,25
Grosime la chenar (mm): 1.67
Greutate (g): 2,30
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda

Diametru (mm): 18,75
Grosime la chenar (mm): 1,67
Greutate (g): 3,06
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda, cu o canelura

Diametru (mm): 21,25
Grosime la chenar (mm): 1,67
Greutate (g): 3,92
Forma: rotunda
Culoare: rosiatic
Compozitie: otel acoperit cu cupru
Muchie: neteda

Diametru (mm): 19,75
Grosime la chenar (mm): 1,93
Greutate (g): 4,10
Forma: rotunda
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: cu crestaturi fine

Diametru (mm): 22,25
Grosime la chenar (mm): 2,14
Greutate (g): 5,74
Forma: floare spaniola
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: neteda

Diametru (mm): 24,25
Grosime la chenar (mm): 2,38
Greutate (g): 7,80
Forma: rotunda
Culoare: auriu
Compozitie: aur nordic
Muchie: cu crestaturi fine

Diametru (mm): 23,25
Grosime la chenar (mm): 2,33
Greutate (g): 7,50
Forma: rotunda
Culoare: partea exterioara: auriu; partea interioara: argintiu
Compozitie: partea exterioara: nichel-alama; partea interioara: trei straturi: cupru-nichel, nichel, cupru-nichel
Muchie: cu grupe de zimti

Diametru (mm): 25,75
Grosime la chenar (mm): 2,20
Greutate (g): 8,50
Forma: rotunda
Culoare: partea exterioara: argintiu; partea interioara: auriu
Compozitie: partea exterioara: cupru-nichel; partea interioara: trei straturi: nichel-alama, nichel, nichel-alama
Muchie: inscriptionata, zimtata
Feţele naţionale ale monedelor euro olandeze conţin două reprezentări grafice diferite ale aceluiaşi personaj politic, desenate de gravorul şi designerul olandez de bijuterii, monede şi medalii Bruno Ninaber van Eyben, născut în 1950 în localitatea Boxtel.
Personajul politic reprezentat este regina Beatrix a Olandei. Numele său complet este Beatrix Wilhelmina Armgard, este născută în anul 1938 şi conduce statul olandez din anul 1980. 

***

DOUĂ EPIGRAME 
DIN VIAŢĂ
De Vasile Larco - Iaşi

UNUI BĂRBAT

Soţiei, chiar de nu-ţi convine,
O viaţă-ntreagă eşti supus
Şi-i dai tot ce i se cuvine…
Dar ea mai vrea ceva în plus.

FEMEIE SFIELNICĂ

De vorbă nu stă cu străinii,
Căci e o fire mai sfioasă,
În schimb, discută cu vecinii,
Când nu-s vecinele acasă.

____________xxXxx_____________

CÂTEVA INSIGNE
SPORTIVE DIN BASCHET
ŞI MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică
şi subiectul ei de studiu, medalia, 
poţi citi în articolul 
LE HAVRE - FRANŢA

F.R.B. (Federaţia română de baschet)
(Insignă sportivă)

F.R.B. (Federaţia română de baschet)
(Insignă sportivă)

 

 
Federatia Romana de Baschet (FRB) a fost fondata in anul 1931 si este membru fondator al Federaţiei Internaţionale de Baschet - FIBA - din anul 1932. FRB este organizata si functioneaza ca unica structura sportiva de interes national in Romania, in baza Statutului propriu, elaborat in concordanta cu prevederile Legii Educatiei Fizice si Sportului nr. 69/2000, cu dispozitiile Regulamentului de punere in aplicare a acestei Legi, cu reglementarile din OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si in conformitate cu Statutul si Regulamentele FIBA. FRB este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, neguvernamentala, apolitica, neadmitand nici o descriminare cu caracter religios, rasist, sex sau profesie, fara scop lucrativ, exercitand autoritatea in organizarea, indrumarea, dezvoltarea si controlul activitatii de baschet pe teritoriul Romaniei si in reprezentare internationala. FRB este constituita, in conditiile legii, din cluburile si asociatiile judetene de baschet si a municipiului Bucuresti, care recunosc statutul si regulamentele adoptate de Adunarea Generala. Sediul FRB este situat in Bucuresti.
Mai sus am postat logourile federaţiei de-a lungul timpului.

Nicolae Titulescu * 1882 - 1941
Ziditor de mari idealuri
125 de ani de la naştere - 2007
Fundaţia europeană Titulescu
laura-stoican-olt
Nicolae Titulescu (născut la data de 4/16 martie 1882 la Craiova şi decedat la 17 martie 1941 la Cannes, în Franţa)  a fost un cunoscut diplomat, jurist şi om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, de două ori  președinte al Ligii Naţiunilor, precursoarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) de astăzi. Provine dintr-o familie de moşieri, părinţii săi fiind avocaţi.

Nicolae Titulescu * 1882 - 1941
România - 2002 
Fundaţia europeană Titulescu
"Viitorul trebuie să fie opera noastră" - N.Titulescu
Fundatia Europeana Titulescu isi desfasoara intreaga activitate in scopul de a onora memoria marelui diplomat si om politic, Nicolae Titulescu, de a stimula si de a intretine interesul pentru aceasta personalitate exceptionala a Romaniei si Europei, incurajand de asemenea, studiul relatiilor internationale contemporane. În această clădire situată în Bucureşti, sectorul 1, pe şoseaua Kiseleff la nr. 47, a locuit renumitul diplomat. În anul 1980 clădirea din imagine a primit actuala destinaţie de fundaţie. Preşedintele acesteia a fost o vreme cunoscut politician şi juris Adrian Năstase. Deasupra am aplicat logoul fundaţiei.
___________ooOoo___________

Republica Texas - Certificat - 1854
Public Debt of the laye Republic of Texas  

Câteva ornamente decorative marginale
de pe acţiuni bulgăreşti 

con_dorul@yahoo.com

LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 132


REPUBLICA CONGO

REPUBLICA 
CENTR-AFRICANĂ


***

VOBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAŞI
NICOLAE IORGA (1871 - 1940)
scriitor, istoric, filozof,
om politic, profesor academician
  1. E o mare primejdie să ajungi a fi mulţumit de tine însuţi.
  2. Singura ofensă pe care nu o poţi pedepsi este discursul funebru.
  3. Adevărul este ca apa rece care face rău doar dinţilor stricaţi.

 ________________xxXxx_______________


O INSIGNĂ SPORTIVĂ
ŞI CĂTEVA 
MEDALII ROMÂNEŞTI 

Informaţii generale despre medalistică
şi subiectul ei de studiu, medalia, 
poţi citi în articolul 
LE HAVRE - FRANŢA


Amicii O.N.E.F. 
(Organizaţia naţională pentru 
educaţie fizică şi sport) 
 (Insignă sportivă - Regatul României)
În decembrie 1912 se infiinteaza Federatia Societatilor Sportive din Romania (FSSR), reunind Uniunea Societatilor Romane de Sporturi Atletice, Asociatia cluburilor de fotbal, Federatia societatilor de sporturi de iarna precum si alte asociatii si cluburi sportive individuale ce existau la acea vreme. In 1915 se recunoaste personalitatea juridică a FSSR, aceasta transformandu-se apoi in UFSR, (Uniunea Federatiilor Sportive din Romania). In anul 1933 existau 11 federatii sportive. În anul 1929 apare Legea educatiei fizice si se înfiinţează Oficiul National de Educatie Fizica (ONEF) ca institutie de stat. In 1940 UFSR structura de drept privat este desfiintata, patrimoniul si activitatea fiind preluate de OSR (Organizarea sportului românesc), institutie de stat subordonata initial presidentiei consiliului de ministri si apoi subsecretariatului de stat al educatiei extrascolare. OSR este desfiintată prin lege în 1944 si se reînfiinteaza UFSR, persoana juridica de drept privat care va functiona pe lângă Ministerul Culturii. UFSR a fost desfiintată în 1946, înfiinţându-se apoi OSP (Organizatia sportului popular), institutie de stat care se va restructura şi ea in 1948, federatiile sportive devenind sectii ale directiei tehnice in 1949. CC al PMR desfiinteaza OPS si creeaza CCFS (Comitetul de cultura fizica si sport). Iată o parte a framântărilor organizatorice ale sportului românesc. Să ne mai întrebîm de ce întârzie să apară rezultate mari în sport?  

Sărbătoarea naţională a României - 1 decembrie 1918
"Unirea este o cerinţă a istoriei 
fiindcă neamul românesc a rămas unul
şi etniceşte nedespărţit 
în pământul Daciei traiane" - Vasile Goldiş
Societatea numismatică română - 1990
 
Columna lui Traian este un monument antic din Roma, înalt de 35,07 metri, construit din ordinul împăratului Traian care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian , în imediata apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat în anul 113 , basorelieful în formă de spirală comemorează victoria lui Traian în campania sa de cucerire a Daciei. Columna are o înălțime de aproximativ 30 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carara, fiecare cântărind 40 de tone. Iniţial în vârful columnei se afla o statuie a lui Traian, însă ea a fost înlocuită în secolul al XVI-lea cu o statuie a Sfântului Petru. Columna a fost ridicată atât pentru a comemora victoriile lui Traian, fiind o adevărată istorie gravată în piatră, cât și pentru a servi ca mausoleu (după deces, cenușa împăratului a fost depusă în încăperea de la baza columnei). Basorelieful prezintă scene de luptă din campaniile lui Traian împotriva dacilor din 101 - 102 (în partea de sus a columnei) şi 105 -106 (în partea de jos). Soldații romani și daci sunt prezentați în timpul bătăliei. Atingând apogeul basoreliefului istoric roman, cele 124 de episoade care îmbracă în spirală trunchiul coloanei și care ilustrează Comentariile lui Traian despre războaiele dacice, prin caracterul lor de document istoric, constituie un adevărat "act de naștere" al poporului român.


1918 - 1 decembrie - 1993 * Alba Iulia
75 de ani de la Marea Unire * 1918 - 1993
Această medalie este confecţionată din bronz
şi are diametrul de 60 mm. 
 
Alba Iulia, mai demult Bălgrad este un municipiu situat pe malul râului Mureş, reşedinţa judeţului Alba din România. Între anii 1541 şi 1711 oraşul a fost, cu unele întreruperi, reşedinţa şi astfel capitala politică a Transilvaniei. Pentru o scurtă perioadă de timp, începând cu recunoaşterea principelui Sigismund Bathory drept suveran al Moldovei şi al Ţării Romîneşti – 1595 -  a fost şi capitală a acestor state, proiectul politic find continuat de Mihia Viteazu. Alba Iulia a fost aşadar prima capitală a celor trei provincii româneşti. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei şi a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iuliaceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I şi Maria, moment care a consfinţit importanţa istorică a oraşului şi rolul de capitală istorică. Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraş exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat menţionat pe hărţile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, oraşul s-a numit Apulum, iar fortificaţia dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaţilor Legiunii a XIII-a Gemina staţionate aici. Ruinele zidului roman şi ale porţii sunt foarte bine conservate şi pot fi vizitate în „Traseul celor trei fortificaţii” din cartierul Cetate. După retragerea administraţiei romane sub Aurelian, în anul 271 viaţa urbană s-a stins treptat. În evul mediu oraşul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (Cetatea Albă a lui Gyula), centru al administraţiei Regatului Ungariei din Transilvania, colonizat cu saşi şi devenit reşedinţă a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Principatului Transilvaniei. Denumirea latină a oraşului a fost tradusă în documentele medievale redactate în limba slavonă drept Bălgrad (Cetatea Albă). Mihai Viteazu şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy, stabilind aici prima capitală vremelnică a tuturor romanilor. Mai sus se prezintă stema actuală a municipiului Alba Iulia.
 

 
Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia este o unitate ecleziastică a Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul în Alba Iulia şi cu jurisdicţie canonică în judeţele Alba şi Mureş. Arhiepiscopia de Alba Iulia este urmaşa primei Mitropolii Ortodoxe din Transilvania, înfiinţată de Mihai Viteazu în capitala în care a ales să domnească în calitate de Domn al Ţărilor Române Unite. A fost construită între anii 1921-1922 cu prilejul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, eveniment care a avut loc la 15 octombrie 1922. Acest act a fost supranumit „Întabularea Transilvaniei pe România”, iar biserica „Catedrala Încoronării”. Se consfinţea astfel, actul istoric de la 1 Decembrie 1918 când aici, prin voinţa poporului român, s-a făurit România Mare. Întregul ansamblu, Catedrala şi clădirile aferente, s-a ridicat în partea de vest a Cetăţii Alba Iulia, străvechiul Apulum roman, sau Bălgradul evului mediu, pe locul vechiului corp de gardă şi în vecinătatea Platoului romanilor. Construcţia a fost concepută ca şi o continuare a aşezământului mitropolitan bălgrădean, numit de către Nicolae Iorga „cel mai trainic şi mai de folos aşezământ al românilor de peste munţi”, aşezământ la care voievodul Mihai Viteazul a ridicat în anul 1597 o biserică din zid. Din nefericire aşezământul a fost demolat în anii 1713-1714 de către Habsburgi, cu prilejul refacerii cetăţii în forma actuală, iar cu materialele recuperate s-a construit biserica din cartierul Maieri, lângă gară. Pe locul vechii Mitropolii este ridicată acum în partea de sud-est a cetăţii o biserică memorială din lemn.Din punct de vedere arhitectonic, întreaga construcţie – Catedrala şi clădirile înconjurătoare – se integrează în mişcarea realistă iniţiată la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul veacului XX de către un grup de arhitecţi români în frunte cu Ion Mincu şi Petre Antonescu. Ei stăruiau pentru reîntoarcerea la formele tradiţionale româneşti. Construcţia este o sinteză de elemente arhitectonice şi decorative din timpul domnitorilor munteni Matei Basarab şi Sfântul Constantin Brâncoveanu, simbolizând unitatea poporului român înfăptuită pentru prima dată de către Mihai Viteazul la anul 1600. Planul Catedralei este cel al Bisericii Domneşti din Târgovişte, cruce greacă înscrisă, şi aparţine arhitectului Victor Gh. Ştefănescu. Cu efectuarea lucrărilor a fost încredinţat inginerul Tiberiu Eremie. Ansamblul dreptunghiular ce înconjoară Catedrala este alcătuit din două pavilioane mari la est, unde se găsesc reşedinţa şi administraţia Arhiepiscopiei şi două pavilioane mici în partea de vest – încadrând clopotniţa înaltă de 58 m – în care se află administraţia şi personalul deservent al Catedralei. Pavilioanele sunt legate între ele prin galerii susţinute de coloane şi arcade duble, aducând cu cerdacurile aşezămintelor mănăstireşti. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari sprijinite pe coloane cu capiteluri. Deasupra portalului, decorat cu motive tradiţionale, se află, lucrate în mozaic de către pictorul Ion Norocea, icoanele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, iar de o parte şi de alta a intrării, icoanele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi ale împăraţilor biblici David şi Solomon. În nişele pridvorului sunt fixate patru plăci din marmură cu inscripţii comemorative ce ne aduc aminte de patru evenimente importante: 1. Tipărirea pentru prima dată în limba română a Noului Testament de către Mitropolitul Simion Ştefan la 1648; 2. Unirea de la 1600 înfăptuită de către Mihai Viteazul; 3. Martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan, din anul 1785; 4. Refacerea unităţii spirituale şi bisericeşti a românilor în anul 1948. În pronaos sunt portretele voievodului Mihai Viteazul şi al Doamnei Stanca. Naosul, impunător prin înălţimea sa, este dominat de cupola susţinută de patru stâlpi octogonali îmbrăcaţi în plăci de marmură de Moneasa. Interiorul este împodobit cu pictură în frescă executată după vechea tradiţie iconografică de către pictorul Costin Petrescu şi ucenicii săi. La intrare sunt portretele votive ale regelui Ferdinand şi reginei Maria. Iconostasul din lemn de stejar a fost lucrat de maestrul C.M. Babic, iar icoanele de pe el pictate de către Ion Norocea. De o parte şi de alta a iconostasului sunt aşezate icoanele Sfinţilor Ierarhi transilvăneni Ilie Iorest (1640-1642) şi Sava Brancovici (1656-1683), precum şi ale Cuvioşilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi Sfântul Mucenic Nicolae Oprea de la Sălişte. Hramul Catedralei este „Preasfânta Treime” şi „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Biserica este Catedrală episcopală din anul 1975, când s-a reînfiinţat Episcopia Ortodoxă Română de Alba Iulia, iar în anul 1998 a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie. Catedrala rămâne, în acelaşi timp, simbol şi monument al unităţii noastre naţionale, precum şi loc sfânt de pelerinaj. În pozele prezentate mai sus se prezintă Clopotniţa şi clădirea propriu-zisă a Catedralei Arhiepiscopale Alba Iulia, precum şi stema oraşului.


1 decembrie 1918 - Timişoara - Marea Unire
1998 - Timişoara 
La aniversarea a 80 de ani de la Marea Unire
Stema Timișoara
Municipiul Timișoara (în graiul bănățean Cimișoara, în germană Temeschwar, alternativTemeschburg sau Temeswar, în maghiară Temesvár) este reședința și cel mai mare oraș al judeşului Timiş din regiunea istorică Banat, vestul României. În anul 2010 avea 311586 locuitori şi era al doilea oraş ca populaţie din România. Numele localității vine de la râul Timiş (trecând actualmente la sud de municipiu), numit de romani în antichitate Tibisis sau Tibiscus. Sus am aplicat stema oraşului şi o poză cu Catedrala Mitropolitană din Timişora.  

___________________ooOoo__________________

Tanzania - Certificat acţiuni - 100 pound 1926
Tanganyika Goldfields Ltd

Câteva ornamente decorative marginale
de pe acţiuni germane

con_dorul@yahoo.com