Ro - M - oN 65

În data de 21 iulie 2003, Banca Națională a României a emis o monedă comemorativă (jubiliară) dedicată împlinirii a "150 de ani de la naşterea compozitorului Ciprian Porumbescu". Aversul monedei conţine în partea stângă o compoziţie grafică realizată prin alăturarea simbolică a două dintre instrumentele muzicale (vioară şi pian) folosite cu precădere de Ciprian Porumbescu în activitatea sa componistică şi interpretativă. În partea dreaptă, sunt amplasate Stema României şi valoarea nominală "500 LEI". În partea superioară, inscripţia ,,ROMANIA" este gravată circular. Sub această inscripţie este menţionat, pe orizontală, anul de emisiune ,,2003". Reversul monedei este reprodus portretul compozitorului Ciprian Porumbescu. Inscripţia "CIPRIAN PORUMBESCU" şi anii "1853 - 1883" (reprezentând anul naşterii şi al trecerii în nefiinţă), despărţite de un ornament muzical, sunt gravate circular, urmând circumferinţa monedei. De o parte şi de alta a portretului este redat un fragment dintr-o creaţie muzicală a compozitorului.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: formă - rotundă; metal - argint; puritate – 99,9%; calitate -  proof; greutate - 31,103 grame; margine - ornamentată; diametru - 37 milimetri și tiraj – 500 de exemplare. 

Ciprian Porumbescu, nume la nastere Ciprian Golembiovski (nascut la data de 14 octombrie 1853 in localitatea Sipotele Sucevei, Bucovina si decedat la data de 6 iunie 1883 la Stupca, azi Ciprian Porumbescu, judetul Suceava) a fost un compozitor român. Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Iraclie Golembiovski (Golemb, Galamb = porumbei), acesta din urmă își schimbă numele de familie în Porumbescu în anul 1881. 

În data de 16 septembrie 2009 Banca Naţională a României a emis trei monede comemorative (jubiliare), de valori diferite, cu design aproape identic dedicate domnitorului Vlad Ţepeş cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bucureşti de către acesta, la 20 septembrie 1459. Aversul monedelor prezintă în prim plan, portretul domnitorului Vlad Ţepeş; sub portret, inscripţia „VLAD TEPES”; în stânga, imaginea unei ferestre din palatul voievodal „Curtea Veche”; sub ea, stema României; la exterior, în partea de sus, inscripţia „ROMANIA”, dedesubtul ei, valoarea nominală a monedei şi anul emisiunii – 2009. Reversul monedelor prezintă în centru, imaginea palatului voievodal „Curtea Veche”; deasupra, documentul primei atestări a Bucureştiului şi inscripţiile „1459” şi „BUCURESTI”; dedesubt, inscripţiile „PALATUL VOIEVODAL „CURTEA VECHE”, în dreapta şi „550 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ”, pe mijloc.

Caracteristicile monedei de 500 lei sunt următoarele: metal – aur, puritate – 9,99%, formă – rotundă, diametru – 35 milimetri, greutate – 31,103 grame, calitate – proof, margine – netedă, tiraj – 250 exemplare și preț unitar de vânzare fără TVA – 4340 lei.

Caracteristicile monedei de 10 lei sunt următoarele: metal – argint, puritate – 9,99%, formă – rotundă, diametru – 37 milimetri, greutate – 31,103 grame, calitate – proof, margine – zimțată, tiraj – 500 exemplare și preț unitar de vânzare fără TVA – 185 lei.

Caracteristicile monedei de 1 leu sunt următoarele: metal – tombac cuprat, formă – rotundă, diametru – 37 milimetri, greutate – 23,5 grame, calitate – proof, margine – zimțată, tiraj – 1000 exemplare și preț unitar de vânzare fără TVA – 85 lei. 

Vlad Țepeș - născut 1431 şi decedat 1476, denumit și Vlad Drăculea sau Dracula de către străini, a domnit în Ţara românească în anii 1448, 1455 - 1462 şi 1476. S-a născut în cetatea Sighişoara din Transilvania, ca fiu al lui Vlad al II-lea Dracul și al unei nobile transilvănene. A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania - Cnaejna Bathory a Transilvaniei, apoi cu Jusztina Szilagyi a Moldovei și apoi cu Ilona Nelipic a Valahiei, verișoară a lui Matei Corvin. A avut cinci copii, patru băieți și o fată: Radu și Vlad din prima căsătorie, Mihail și Mihnea I cel Rău din a doua, și Zaleska din a treia căsătorie. În timpul domniei sale, Ţara Românească a obținut temporar independența față de turci. Vlad Țepeș a devenit vestit prin severitate și pentru că obișnuia să își tragă inamicii în ţeapă. Datorită conflictelor cu negustorii brașoveni, aceștia l-au caracterizat, propagandistic, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonică.

Palatul Voievodal sau Curtea Domnească este cel mai vechi monument feudal din București, strada Franceză, nr.25 - 31, sectorul 3, care timp de peste două secole a fost reședință a domnitorilor munteni, paralel, până la 1660 cu vechea capitală Târgoviște, an după care rămâne capitala unică a Țării Românești, iar dupa 1862 a Principatelor Unite Române, respectiv a României. În a doua jumătate a secolului XIV pe acest loc a fost ridicată o cetate de cărămidă de circa 160 metri pătrați căreia Vlad Ţepeş, în anii 1458 -1459 îi va da amploare, înconjurând-o cu ziduri de piatră. Cetatea se va constitui în centrul politic și economic al Bucurestilor, adunând în jurul său mulți negustori si mestesugari.Cetatea va cunoaşte transformări substanţiale în timpul lui Mircea Ciobanul care, după 1550 îi va da amploare construind un palat cu pivniţe vaste, precum şi biserica Buna Vestire de alături, rămasă în picioare până astăzi. Din anul 1972 palatul primește destinația de muzeu cu numele Curtea Veche. Desfăşurat  pe o suprafaţă de cca. 5000 metri pătrați muzeul îşi propune să conserve şi să valorifice mărturii istorice datând din secolul al IV-lea până în cel de-al XIX-lea.

***

DOUĂ EPIGRAME DIN VIAȚĂ

DE LA AUTORUL BLOGULUI

DIAGNOSTIC

Să-și vindece handicapul

A mers la doctor, cu capul.

El i-a spus, dându-i un “hap”,

Că n-are nimic… în cap!

RUGĂ

Te rog, Doamne, să ne iei

Spiritul de turmă

Şi lasă-ne, dacă vrei…

Mintea de pe urmă!

_____________xxx______________

O PLACHETĂ ȘI 

CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc. 

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române),  PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).  

Set 2 insigne sportive - D (Dinamo București)

Dinamo Bucureşti este unul dintre cele mai vechi cluburi sportive din capitală, fondat 1948, organizat pe mai multe departamente sau discipline sportive. Palmaresul general al clubului se prezintă astfel:

JOCURILE OLIMPICE (1956 - 2008)

- 122 medalii (35 aur, 38 argint, 49 bronz)

CAMPIONATE MONDIALE

- 797 medalii ( 243 aur, 260 argint, 294 bronz )

CAMPIONATE EUROPENE

- 880 medalii ( 248 aur, 301 argint, 331 bronz )

CAMPIONATE BALCANICE

- 3675 medalii ( 1254 aur, 1567 argint, 854 bronz )

JOCURI MONDIALE UNIVERSITARE

- 179 medalii (70 aur)

CUPA CAMPIONILOR EUROPENI

- 9 locuri I ( 3 volei masculin, 1 handbal, 1 rugby, 3 scrimă , 1 tenis )

- 5 locuri II (scrimă)

- 1 loc III (scrima)

CUPA CUPELOR

- 1 loc I (volei masculin) 

RECORDURI OLIMPICE : 5

RECORDURI MONDIALE : 4

RECORDURI NAŢIONALE : 2.632

TITLURI DE CAMPIONI NAŢIONALI : 10751

Sus am postat două logo-uri ale renumitului club sportiv bucureștean.

Insignă - Reșița

Reșița (în maghiară Resicabánya, în germană Reschitz, în cehă Rešice, in croată Ričica), este capitala județului Caraș Severin din România, provincia Banat, care numără aproximativ 84000 de locuitori. Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka și Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spațiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică și romană. Este menționată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către pașalâcul Timișoarei, iar în anii 1690 - 1700 izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocșei împreună cu alte localități din Valea Bârzavei. Sus am postat stemele comunistă și actuală ale municipiului Reșița.  

Insignă - Reșița 200 Sport

În Conscripția din anul 1717 orașul Reșița este menționat cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi și important centru metalurgic de pe continentul european. Odată cu nașterea uzinelor, se pun bazele Reșiței industriale. Sus am postat o poză cu Muzeului Banatului montan - Reșița.

Set 2 insigne partid politic (Partidul Comunist Român)

Partidul Comunist Român (P.C.R.) a fost un mic partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolşevice, de extremă stângă, din Partidul Socialist din România. În România interbelică PCR a fost o mică organizaţie politică ilegală, subordonată cominternului și implicit URSS care a susținut ideologic revoluţia comunistă, s-a împotrivit constant includerii în statul român a Basarbaiei, Bucovinei, Transilvaniei, Cadrilaterului şi a susținut Pactul Ribbentrop Molotov (care se pronunța, în protocolul adițional secret, în favoarea cedării de teritorii românești către Uniunea Sovietică. Până la sfârșitul anilor 1930, majoritatea membrilor fuseseră arestați sau se refugiaseră în URSS. Partidul comunist și-a început ascensiunea la putere în România de după Actul de la 23 august 1944, la care a participat ca parte din Blocul Naţional Democrat. Apoi, cu sprijinul direct al lui Stalin și al trupelor sovietice, PCR și-a eliminat treptat adversarii, iar după abdicarea forțată a regelui Mihai I a instaurat Republica Populară Română.Între anii 1947 și 1989 PCR a fost singurul partid politic oficial din România. În articolul 3 al Constituţiei din anul 1965 se spunea că PCR este "forța politică conducătoare a întregii societăți din Republica Socialistă România". Sus am postat un logo și stema P.C.R.. Logo-ul cu secera și ciocanul simboliza "unitatea de granit dintre clasa muncitoare și țărănime", altfel spus "unitatea de nezdruncinat a poporului, ferm călăuzit de partid". Am citat din limbajul de lemn al timpului!?!?

Insignă sportivă - Cupa București 1975 (polo pe apă)

Polo pe apă este un sport nautic pe echipe. Se dispută între două echipe alcătuite din 7 jucători fiecare: 6 jucători de teren și un portar, pe banca de rezerve fiind încă maximum 6 jucători. Portarul este singurul jucător căruia i se permite să atingă mingea cu două mâini, să lovească mingea cu pumnul închis și să atingă fundul piscinei, dar nu i se permite să depășească mijlocul piscinei. Teoretic polo pe apă se aseamănă handbalului. Jocul de polo pe apă are durata a 4 reprize a câte 8 minute fiecare. Lungimea bazinului este de 30 m pentru bărbați și 25 m pentru femei, iar lățimea de 20 m. Adâncimea apei este de cel puțin 1,8 m. Este cel mai vechi sport de echipǎ jucat la toate edițiile Olimpiadelor sportive de varǎ, din anul 1900, de când a fost introdus ca sport olimpic. Britanicii sunt considerați părinții polo-ului pe apă, primul joc la ei având loc la 14 iulie 1876. În România, primele echipe de polo au apărut la Cluj, Timișoara și Târgu Mureș. În anul 1952, la Jocurile olimpice de la Helsinki, România este prezentă pentru prima dată cu o echipă de polo.

Plachetă - Ștefan Minovici

Maestrului elevii recunoscători - 25 ani de profesorat 1897 - 1922

Ștefan Minovici (1867, Râmnicu Sărat – 1935, București) a fost un chimist român. A fost membru corespondent al Academiei române începând din anul 1925. A fost membru fondator al Academiei de științe din România. 

_______________ooOoo_______________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII

200 piso - Filipine

Emilio Famy Aguinaldo a fost unul dintre președinții statului filipinez care a trăit în perioada anilor 1869 - 1964 și a condus în perioada anilor 1899 - 1901.

Câteva vignete de pe acțiuni franțuzești

Detaliu vignetă de pe un certificat american

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 30.06.2014