Epaminonda's Blog.....: MONEDE EURO DE COLECȚIE

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează 250 de ani de existență a Grădinii zoologice de la Schonbrunn - Viena. Aversul monedei prezintă pavilionul central baroc al Grădinii zoologice din Viena (Pavilionul împăratului), câteva animale sălbatice care viețuiesc aici, precum și datele “1752 - 2002” cu referire la aniversare. Reversul monedei prezintă stemele celor nouă bundeslanduri austriece. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5 euro, data emiterii – 08.05.2002, formă - rotundă, diametru – 28,5 milimetri, greutate – 8 grame, metal – argint pur, designer – Helmut Andexlinger, calitate – proof şi tiraj – 150000 de exemplare.

Gradina Zoologică de la Schönbrunn a fost inaugurată în anul 1752 de către împăratul Franz I. Este cea mai veche grădină zoologică din lume și printre cele mai moderne și bine amenajate habitate artificiale ale lumii. A fost înființată în parcul reședinței de vară a dinastiei de Habsburg, lângă Palatul Schonbrunn și a devenit publică în 1778.Grădina Zoologică Schönbrunn se află în patrimoniul mondial UNESCO din 1996. Datorită numeroaselor inovații, renovări și extinderi, aceasta se află la nivel mondial, încă de la sfârșitul secolului XX, între cele mai moderne și populare grădini zoologice. Colecția grădinii cuprinde aproximativ 390 specii și 4500 de exemplare.

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează Puterea energetică a apei - hidroenergia. Aversul monedei prezintă un baraj de acumulare, o turbină de hidrocentrală și o magistrală de aducțiune forțată a apei. Reversul monedei prezintă stemele celor nouă bundeslanduri austriece. Austria este una dintre puținele țări europene care au interzis utilizarea de reactoare atomice folosite pentru producerea de energie electrică. Austriecii sunt extrem de mândri de calitatea apei lor. De fapt, Viena sa bucurat de apă potabilă curată alpină încă din secolul al XIX-lea. Moneda a fost emisă în Anul international al apei dulci, desemnat de către ONU, și are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5 euro, data emiterii – 14.05.2003, formă - rotundă, diametru – 28,5 milimetri, greutate – 8 grame, metal – argint pur, designer – Thomas Pesendorfer, calitate – proof şi tiraj – 150000 de exemplare.

Hidroenergia, numita si puterea hidraulica sau puterea apei, este puterea provenita din forta sau energia apei in miscare,extrasa prin intermediul unor generatori electrici, care poate fi valorificata in scopuri ecologice utile.Inainte de disponipilitatea pe scara larga pentru producerea energiei electrice comerciale, hidroenergia a fost utilizata pentru irigatii si pentru functionarea diverselor utilaje ca morile de apa, masinile textile,macaralele de andocare si ascensoarele interne. Hidroenergia se manifesta prin forta apei pe albia si bancile unui rau, fiind deosebit de puternica atunci cand acesta se afla in revarsare.Din aceasta forta rezulta indepartarea sedimentelor si a altor materiale din albia si malurile raului,cauzand eroziune si alte modificari. Hidroenergia se manifesta prin forta apei pe albia si bancile unui rau, fiind deosebit de puternica atunci cand acesta se afla in revarsare.Din aceasta forta rezulta indepartarea sedimentelor si a altor materiale din albia si malurile raului,cauzand eroziune si alte modificari. In prezent, puterea hidraulica asigura aproximativ 19 % din electricitatea consumată în lume. Hidrocentralele mari sunt inca in curs de proiectare. Cea mai mare de pe glob este hidrocentrala Three Gorges, pe raul Yangtze (al treilea cel mai lung fluviu din lume). Exceptand cateva tari abundente in energie hidroelectrica, aceasta sursa este in general aplicata unde cererea este ridicata, deoarece este usor de oprit si de repornit. Puterea unei hidrocentrale este determinata de debitul de apa, de diferenta de nivel si de randamentul hidraulic si cel al echipamentului. Hidrocentralele moderne au un randament ridicat prin intermediul turbinelor si generatoarelor ce pot realiza un randament de pana la 90%.

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează Extinderea Uniunii Europene din anul 2004. Aversul monedei prezintă o hartă a Europei pe care sunt marcate și înscrise numele celor zece statelor care au aderat la uniune. Reversul monedei prezintă stemele celor nouă bundeslanduri austriece. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5 euro, data emiterii – 28.01.2004, formă - rotundă, diametru – 28,5 milimetri, greutate – 8 grame, metal – argint pur, designer – Thomas Pesendorfer, calitate – proof şi tiraj – 400000 de exemplare.

Uniunea Europeană (UE) este o uniune economică și politică, din Europa, fiind compusă din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și din Comunitatea Economică Europeană, formată din șase state în 1958. În anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii economice, sociale și politice în abilitățile sale. Tratatul de la Masstricht a înființat Uniunea Europeană sub prezenta denumire în 1993. Ultima amendare a bazelor constituționale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Sus am postat steagul și harta actuală a Uniunii Europene și mai jos un tabel cu statele membre ale UE, la momentul de față.

În anul 2004, UE a avut cea mai mare extindere din istorie, când Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au aderat la Uniune. La data de 1 ianuarie 2007 a fost ultima extindere a uniunii prin aderarea României și Bulgariei.

***

DIN ÎNȚELEPCIUNEA

POPORULUI ROMÂN

Mândria îl orbește pe om.
Mândria vine înaintea căderii.
Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul.

__________xxx__________

CÂTEVA MEDALII ȘI

INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

N.P.Ștefănescu * 1864 - 1934 * Colaboratorii recunoscători

Muncă rodnică pe ogorul patriei

Nicolae P. Stefănescu (1864-1937) a condus destinele Societatii Politehnice intre anii 1920-1931, fiind un exemplu de muncă dezinteresată și entuziastă. S-a inscris printre membrii societatii in anul 1888, dupa absolvirea studiilor. A fost ales, in anul 1907, in Consiliul superior al "Buletinului Societatii Politehnice, in care se publicau proiectele si lucrarile originale ale inginerilor romani din diferite domenii: mecanica, electricitate, constructii, minerit si altele. In anul 1914, s-a satbilit in Bucuresti si a fost ales in Comitet, din care a facut parte tot restul vietii. In acelasi an a fost ales in membru in "Comisiunea pentru constructia localului Societatii" si cooptat in "Delegatia permanenta". N.P.Stefanescu a fost vicepresedinte al Societatii in perioada 1916-1919. La sfarsitul anului 1920, i se incredinteaza conducerea si administrarea in calitate de presedinte, functie pe care o va detine pana la retragerea sa, in anul 1931. In timpul mandatului sau, inginerul Stefanescu a depus eforturi deosebite pentru indeplinirea idealului care parea de nerealizat, din lipsa de fonduri, ca Societatea sa aiba un sediu in proprietate pe Calea Victoriei. Solutia pe care a gasit-o a fost ingenioasa si realista, pe terenul Societatii constructia s-a ridicat in coproprietate cu alte societati. Constructia a inceput in 1925 si a fost terminata in 1927. N.P.Stefanescu a absolvit facultatea, Scoala de Poduri si Sosele, in anul 1887, obtinand diploma de inginer. A fost angajat de ilustrul inginer Anghel Saligny, in Serviciul de poduri si docuri, la centrul din Bucuresti. La cererea sa este transferat la Braila, unde va conduce santierul de constructie a docurilor, in calitate de inginer asistent. Apoi a fost delegat de Saligny sa supravegheze si sa receptioneze calitatea otelurilor fabricate pentru podurile peste Dunare, Borcea si alte poduri mai mici de cale ferata, sarcina de serviciu pe care a executat-o timp de doi ani la diferite uzine din Germania (Krupp), Franta (Creusot) si Belgia. In anul 1895 este numit director superior al docurilor din Galati si Braila si din anul 1897 cumuleaza si functia de director al NFR (Navigatia Fluviala Romana). In aceasta functie a proiectat si executat importante lucrari de instalatii si de mecanizare a celor doua poduri dunarene. A initiat un sistem de retribuire a muncitorilor prin care ei sa participe la beneficii; a construit o casa de ajutor pentru personal. In anul 1914 trece in serviciul particular: la propunerea si insistenta inginerului Vintilă Bratianu, se transferă la Banca Românească in functia de director, ca dupa un an sa fie avansat director general si apoi presedinte al consiliului de administratie si administrator delegat. Aici a dus o activitate care a influentat dezvoltatrea economica si industriala a tarii, acordand credite intreprinzatorilor romani care prezentau garantii.

N T K Aiud 1935

Prin anii 1932 - 1933 existau în Aiud doua echipe de fotbal, A.S.A. si N.T.K. care participau într-un campionat districtual (echivalentul campionatului judetean de astazi), dar cu o activitate sumediocra. La început jocurile se disputau pe niste terenuri virane, precum : târgul de vite, aflat în zona fostului S.M.A. Aiud, sau terenul viran delimitat de Liceul Titu Maiorescu si fostul Comisariat Militar (Casa Albani), în lungul strazii Ecaterina Varga. Mai tarziu s-a construit terenul de forbal, cu gazon, piste de alergare si tribuna de lemn, actualul Stadion "Metalul". Cele doua echipe din oras A.S.A. (care la început a purtat numele de Castelanii) si N.T.K. (Clubul de gimnastica Aiud) jucau în campionatul districtual cu echipe din Uioara (Ocna Mures), Teius, Alba Iulia, Abrud, Turda, Vintu de Jos, Sebes. Aiudul a fost printre primele orase din tara (unii sustin ca ar fi fost chiar primul) unde s-au disputat jocuri de fotbal în nocturna. Selectionat Aiudului, formata din jucatori de fotbal de la cele doua echipe, a jucat în nocturna cu echipe faimoase la acea vreme, precum: Chinezul Timisoara, Ripensia, U. Cluj si chiar cu o echipa din Ungaria, Nemzeti Budapesta.

Aiud (în maghiară Enyed, Nagyenyed) este un municipiu din județul Alba, Transilvania, România. Toponimul maghiar și cel român al orașului provin de la numele sfântului Egidiu, abate francez și sfânt foarte popular în evul mediu). La recensământul din 2011 a fost înregistrați 22876 de locuitori ai Aiudului. Pe teritoriul orașului s-a aflat în antichitate așezarea romană Brucla. Prima menționare documentară datează din anul 1923, când populația era alcătuită în majoritate de sași. Sus am postat stema actuală a municipiului Aiud și două poze cu importante monumente locale; mausoleul și cetatea.

Insignă - Cupa tineretului de la sate 1970 - șah

Șahul (de la cuvântul persan shah = rege) este un joc de strategie între doi jucători. Forma curentă a jocului a apărut în sudul Europei, în a doua jumătate a secolului al 15-lea, după ce a evoluat de la un joc similar mult mai vechi din India. În ziua de azi șahul este cel mai popular joc ce se poate juca acasă, în cluburi, pe internet, prin corespondență sau în turnee. Regulile oficiale ale jocului sunt întreținute de Federația Internațională de Șah (FIDE). Jocul se desfășoară pe tabla de șah. Aceasta are o formă pătrată și este împărțită în 8 linii și 8 coloane ce formează 64 de pătrate cu suprafețe egale, numite câmpuri colorate alternativ în alb și negru. La început fiecare jucător are 16 piese: 8 pioni, 2 turnuri (ture), 2 cai, 2 nebuni, un rege și o regină. Unul dintre jucători controlează piesele albe iar celălalt piesele negre. Jucătorii mută pe rând, respectând anumite reguli; prima mutare (începutul partidei) revine jucătorului cu piese albe. Scopul jocului este obținerea matului. Acesta survine atunci când un rege este atacat și nu poate evita capturarea. O victorie se consideră a fi un punct, existând și situația de pat, atunci când punctul se împarte la cei doi jucători, când partida se prelungește și nimeni nu poate bloca regele advers.

Insignă - Cupa tineretului de la sate 1970 - schi

Schiul este un sport de iarnă care constă în coborârea unor pante înzăpezite pe schiuri prinse de ghetele echipamentului individual. El cuprinde mai multe discipline sportive din care amintesc; schi fond, schi alpin, slalom, sărituri cu schiurile etc.

Insignă - Cupa U.T.C. - (Uniunea Tineretului Comunist)

Baia Mare 1983 Finala pe țară (tenis de masă)

Tenisul de masă este un sport în care doi sau patru jucători lovesc o minge ușoară de la unii la alții cu ajutorul unor palete. Jocul are loc pe o masă separată în două de un fileu. Un jucător trebuie să lase mingea jucată spre el să cadă o singură dată pe partea sa de masă și trebuie să o trimită înapoi pe partea de masă a adversarului. Jocul se desfășoară cu viteză mare și necesită reflexe rapide. Un jucător bun poate imprima efect mingii, ceea ce face ca ricoșeul din masă sau paleta adversarului să fie imprevizibil. Jocul este reglementat de Federația Internațională de Tenis de Masă, fondată în 1926.

Uniunea Tineretului Comunist (cunoscută și prin acronim U.T.C.) a fost organizația de tineret şi rezerva de militanţi a Partidului Comunist Român. Sus am aplicat stema Uniunii Tineretului Comunist din România. În timpul Republicii Populare Române, organizaţia s-a numit Uniunea Tineretului Muncitor (acronim U.T.M.) Ea a fost întemeiată în anul 1922. În anul 1967 număra 2250000 de membri, adică 11,78% din populația României.

Baia Mare (în maghiară Nagybánya, în germană Frauenbach) este un municipiu din România, reședința județului Maramureș. Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la poalele Munților Gutâi. Plasat în mijlocul cursului râului Săsar, într-o arie a unei depresiuni la înălțimea medie de 194 metri deasupra nivelului mării, orașul Baia Mare permite accesul către multe rute montane. Orașul a fost atestat documentar în anul 1329 și s-a dezvoltat ca un centru aurifer în secolele 14 -15. În anul 1446 orașul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În anul 1469, sub conducerea regelui maghiar Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, orașul a fost fortificat. În prezent orașul numără aproximativ 123700 locuitori.

Insignă - Liga Temperanța - Educație civică

Nu am găsit niciun fel de informații despre această insignă. Sinonimul cuvântului temperanță este cumpătare. Am aflat că în trecut au existat societăți de temperanță alcoolică care încercau să convingă omenii despre nocivitatea consumului de alcool. Mi-e greu să cred că această insignă ar aprtține unei astfel de ligi.

_____________ooOoo____________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII

1 dolar 1968 - Fiji

Elisabeta II, nume real Elizabeth Alexandra Mary, născută în anul 1926, este suverana Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord precum și a celor 16 state membre ale comonwealthului britanic, începând cu anul 1952.