Epaminonda's Blog.....: INFO NUMIS MONDO

1. Statul asiatic Kazahstan a emis o monedă comemorativă dedicată unui personaj al povestirilor populare naționale cazace, Aldar Kose. Acesta este un fel de haiduc local, viclean dar bun la suflet, jefuia bogatii si impartea prada saracilor. Moneda este din nichel, are diametrul de 31 de milimetri si are valoarea nominala de 50 tenghe.

2. Autoritatea bancară națională a statului asiatic Thailanda a hotărât să schimbe designul bancnotelor aflate în circulație.

Deasupra este postată vechea bancnotă thailandeză de 500 baht din anul 2001 iar mai jos cea nouă, emisă în acest an.

Pe aversul ambelor bancnote este reprezentat chipul regelui thailandez Rama IX.

Regele Rama IX, nume real Bhumibol Adulyadej este născut în anul 1927, fiind suveranul statului Thailanda din anul 1946 și până în prezent, fără nicio întrerupere.

Pe reversul bancnotei vechi este reprezentat Templul Loha Prasat și o statuie a lui Rama III. Templul Loha Prasat a fost construit sub domnia regelui Rama III în anul 1846. Templul are 37 de turnuri din care cel mai înalt măsoară 36 de metri, fiind unic în lume. În vecinătatea templului este o zona de primire a oaspeților străini importanți, și o statuie a regelui Rama III.

Rama III, nume real și complet Phra Bat Somdet Phra Nangklao Chao Yu Hua a fost unul dintre regii Thailandei care a trăit în perioada anilor 1787-1851 și a condus în perioada anilor 1824 - 1851.

Pe reversul bancnotei noi este reprezentat o statuie a lui Rama I.

Rama I, nume real și complet Buddha Yodfa Chulaloke, a fost unul dintre regii Thailandei care a trăit în perioada anilor 1737 - 1809 și a condus între anii 1782 - 1809.

3. Mai jos continui să îți prezint alte monede euro test, probă sau de încercare, de astă dată, emise de către statul european Irlanda.

Irlanda este o republică constituțională din vestul Europei ce și-a câștigat independența la data de 21 ianuarie 1919. Este situată în partea central sudică a insulei britanice Irlanda – aproximativ 80 % din suprafața insulei. Partea nordică a insulei, 20 % din suprafaţă, aparţine Irlandei de Nord, parte componentă a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Pentru a nu se confunda cu Irlanda de Nord, în discurs public statul se numeşte Republica Irlanda. Statul Republica Irlanda are o suprafță de 70280 kilometri pătrați și o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori, capitala funcționând în orașul Dublin

Mai jos admiri câteva dintre cele mai cunoscute monumente arhitectonice din capitala irlandeză Dublin.

Muzeul național

Castelul

Clădirea Parlamentului irlandez

Primăria Dublin

Prin emiterea aceastei monede s-a dorit a celebra 10 ani de la introducerea monedei comune euro ca mijloc de plată în unele state europene. Moneda euro este dovada cea mai palpabilă a integrării europene - până în acest moment, este moneda comună a 17 din cele 27 de state membre, fiind utilizată de circa 332de milioane de europeni. Avantajele sale sunt evidente pentru orice persoană care călătoreşte în străinătate sau face cumpărături on-line pe site-uri din alte ţări ale Uniunii. În momentul lansării, la 1 ianuarie 1999, euro a devenit noua monedă oficială a 11 state membre, înlocuind, în două etape, vechile monede naţionale.

Prin emiterea acestei monede s-a dorit a celebra aniversarea semnării Tratatului de la Roma. Tratatul de la Roma se referă la tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (EEC) și a fost semnat de Franţa, RFG, Olanda, Italia, Belgia şi Luxemburg la data de 25 martie 1957. Inițial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunității Economice Europene. Totuși, Tratatulde la Maastricht l-a amendat eliminând, printre alte lucruri, cuvântul "Economic" atât din numele comunității cât și al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori Tratat de instituire a Comunității Europene sau Tratatul CE.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

de Sorin Cotlarciuc – Vama – Suceava

PARVENITISM ACTUAL

E-o vorbă-n mediul țărănesc

Ce se aude pe toloacă:

Acei ce au noroc porcesc

Se tot înghesuie... la troacă.

CONJUGALĂ

Pe la oraș dar și la sat

E mariajul ca pelinul

Când soțul e cu doamna n pat

Și comparat.. e cu vecinul.

_____________xxx_____________

CÂTEVA INSIGNE ȘI

MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă sportivă - Jiul 70 (Petroșani)

Jiul este un club fotbal din Petroșani, România, care activează în prezent în liga a IV-a Hunedoara. Cea mai importantă realizare din palmaresul clubului este câștigarea Cupei României în sezonul 1973 – 1974. Echipa are culorile de joc alb și negru și joacă acasă pe stadionul Jiul de 30000 locuri pe scaune. Sus am postat un logo al clubului de fotbal Jiul Petroșani.

Insignă sportivă - Sport Club Jiul Petroșani 1919

Petroșani (în maghiară Petrozsény, în germană Petroschen) este un municipiu din judeţul Hunedoara, România. Are o populație de aproximativ 34300 de locuitori și este situat la 100 kim sud față de reședința județului - Deva. Aici se află sediul sediul Companiei Naţionale a Huilei, care cuprinde mai multe exploatări miniere. Istoria orașului Petroșani începe undeva pe la anul 1640, unde douăzeci de iobagi din Petros pot fi considerați primii locuitori ai acestui ținut. Comuna a purtat de la bun început numele de „Petroșeni”. Prima mențiune a Petroșanilor ca localitate ne parvine dein anul 1788. În această perioadă, locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în Orient și se întoarce din Turcia prin țările române. În cartea sa, „Călătoria de la Potsdam la Constantinopol” amintește și de Petroșani. Sus am postat stema actuală a municipiului Petroșani precum și o poză cu Magazinul universal Jiul din localitate.

Set 2 insigne sportive - Jiul Petroșani

În anul 1913 lucrătorii din cadrul societăţilor miniere – muncitori şi funcţionari – au început să practice sportul în mod organizat, înfiinţănd Clubul Sportiv Petroşani (C.S.P.) - foto1. O partidă de fotbal dintre grupările celor din Petroşani şi Lupeni disputată la 6 iunie 1914 la Lupeni poate fi considerată ca un început de drum în activitatea fotbalistică a Văii Jiului. Unanim recunoscută, după cum rezultă din documentele vremii, este înfiinţarea în 1915 a Clubului Atletic al Minerilor Petroşani (C.A.M.P.) - foto 2 – numele corect al formaţiunii care avea culorile alb-negru. Sus am postat al logo al echipei petroșenene.

Set 2 insigne sportive - C.S.Jiul 1919

(Clubul sportiv "Jiul" Petroșani)

Formaţia care în prima perioadă juca meciurile amicale în zona Haţeg, Simeria, Hunedoara, Deva a reuşit să ridice şi un stadion în anul 1922 în zona actualului Parc „Carol Schreter”. În 1924 C.A.M.P. fuzionează cu C.S.Vulcan, rezultând U.C.A.S. (Uniunea Cluburilor Atletice Sportive Petroşani). În 1927 a urmat o altă fuziune între echipele din Vulcan şi Lupeni sub denumirea de „Jiul” Lupeni. Fuziunea care a durat doi ani se destramă în 1929, rămânând echipele „Jiul” Petroşani şi „Minerul” Lupeni. Echipa „Jiul” Petroşani avea culorile alb-negru, iar „Minerul” Lupeni avea culorile roşu-negru. Perioada 1950-1957 poate fi considerată una nefastă, când în Valea Jiului s-a simţit din plin influenţa sovietică, iar echipa de fotbal, fanionul Văii Jiului, îşi schimbă succesiv denumirea în „Partizanul”, „Flacăra” şi „Minerul” Petroşani - foto 3. În 1957 se revine la normalitate, revenindu-se la denumirea iniţială „Jiul” Petroşani. Timp de un sezon 1965-1966 echipa ia denumirea „Jiul” Petrila.

Set 3 insigne sportive - Jiul (Petroșani)

Ca performanţe sportive „Jiul” a avut nenumărate urcuşuri şi coborâşuri, retrogradând în repetate rânduri în diviziile „B” şi „C”, lucru care i-a îndurerat pe numeroşii fani. Astfel „Jiul” a jucat în divizia „A” în perioadele 1937-1938, 1946-1960, 1961-1962, 1966-1985, 1986-1987, 1989-1991, 1996-1998, 2005-2007. În divizia „B” echipa „Jiul” a jucat în perioadele: 1934-1937, 19381941, 1960-1961, 1962-1966, 1985-1986, 1987-1989, 1991-1996, 1998-2002, 2003-2005, 2007-2009. În divizia „C” a jucat în perioada 2002-2003. Cele mai bune performanţe ale echipei au fost jucarea finalei Cupei României ediţia 1971-1972 contra echipei „Rapid” Bucureşti, joc pierdut cu 2-0. În compensare echipa câştigă Cupa României în sezonul 1973-1974, când în finală învinge cu 4-2 echipa „Poli” Timişoara.

Set 3 insigne sportive - Jiul (Petroșani)

Un moment deosebit de plăcut în viaţa Clubului Sportiv „Jiul” şi în general a locuitorilor din Petroşani, a avut loc în data de 9 august 1982, când a fost inaugurat noul stadion construit în cartierul Lunca Jiului (poza de sus).

Sursa net - Valea Jiului blog spot.ro

Insignă - Congresul Uniunii generale a sindicatelor din România 1971

Uniunea Generală a Sindicatelor din România (U.G.S.R.) a fost un sindicat din perioada comunistă în România, care a avut 7,5 milioane de membri și a fost desființat la data de 25 decembrie 1990. Sindicatul a fost înființat la data de 11 iunie 1945, ca unic sindicat din România, sub numele de Confederația Generală a Muncii, moștenind întregul patrimoniu al sindicatelor din perioada precedentă. Din 1966 se numește Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Sus am postat logo-ul U.G.S.R.. Toți membrii sindicatului dețineau un carnet de membru.

Organul de presă al U.G.S.R. a fost publicația „Munca”.

U.G.S.R. a fost reînființat la data de 9 februarie 2010 și a fost recunoscut ulterior de instanță care a dispus înregistrarea organizației în Registrul Special al Tribunalului București la data de 12 aprilie 2010.

Societatea numismatică română - 1903

Al XXI-lea Simpozion național de numismatică

Caransebeș 3 - 5 iunie 2004

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din țara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua ființă Societatea numismatică română (SNR). Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România." În prezent SNR are filiale în aproape toate județele țării. Sus am postat logo-ul Societății Numismatice Române. Sus am postat logo-ul Societății numismatice române cu chipul zeiței Atena.

Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei elenei, identificată de către romani cu zeița Minerva. Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Deasupra am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.

Numismatica (gr. numisma și lat. nummus, - monedă, ban) este știința auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt monedele confecționate și raporturile dintre diferitele categorii de monedă. O ramură a numismaticii, medalistica se ocupă cu studiul medaliilor. Monedele au apărut din timpuri străvechi, ca obiecte din materiale nemetalice folosite pe rol bani. Neștiutorii includ și studiul bancnotelor lumii în numismatică, ceea ce este greșit. Pentru lămuriri citește mai jos!

Notafilia este denumirea pasiunii de a colecționa, cerceta și studia bancnotele lumii. Moneda de hârtie a fost, fără îndoială, introdusă de negustorii de ceai chinezesc, la începutul secolului al X-lea, pentru încheierea marilor tranzacții folosind bilete la ordin. Administrația chineză adoptă, în mod oficial, bancnotele în anul 1024. Prima mențiune occidentală a unei forme de bancotă a fost făcută de către Marco Polo, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Prima bancă din Europa care a emis bancnote a fost Riksbank din Stockholm, în anul 1658.

Caransebeș este un municipiu în județul Caraş Severin, Banat, România, care numără puţin peste 30000 de locuitori. Istoricul ungur Pesty Frigyes (născut la Timișoara) menționa că la 1449 Caransebeșul era cunoscut ca un oraș comercial de prim rang. Caransebeşul a avut sigiliu propriu din cele mai vechi timpuri, pentru că într-un atestat din 1457 se face referire la acesta. Cel mai vechi sigiliu cunoscut este din anul 1503 şi avea imprimată inscripţia "Sigil Civitas Caransebesiensis - 1503". sus am postat stema actuală a municipiului Caransebeș și o poză reprezentând Palatul Korongy din localitate.

Academician profesor doctor docent Ion Juvara (1913 - 1996)

Societatea română de chirurgie - Secția chirurgie Bârlad

Societatea culturală "Al.I.Cuza" Bârlad

Ioan Jak Rene Juvara, din familie de origine macedoneană, (1913 - 1996) a fost un medic chirurg român, profesor universitar la Facultatea de Medicină din București, membru de onoare (1992) al Academiei Române. Familia Juvara, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, făcând parte dintre conducătorii revoluției macedonene contra dominației turcești, s-a refugiat în România. La 1812 Ion Dumitrache Juvara era stolnic la Huși.

Scopul Societății române de chirurgie este de a reuni chirurgii romani, în vederea ridicării nivelului profesional și științific al acestei comunități științifice în beneficiul atât al pacienților cât și al chirurgilor. Ea a fost fondată de către profesorul Th. Ionescu, unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai chirurgiei romanesti de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, cel care a deschis portile chirurgiei moderne in tara noastra. Personalitatea fondatorului care nu si-a rezervat nimic pentru gloria personala, a avut o influenta hotaratoare asupra destinelor Societatii, reusind, treptat, sa impuna, in fata strainatatii, cuvantul chirurgilor romani. La acestea a contribuit, din plin, si revista "Chirurgia", fondata de acelasi profesor. In afara de perioadele 1910 - 1914 si 1925 – 1921 când, datorita razboaielor balcanice si primului razboi mondial, societatea si-a intrerupt activitatea, ea a functionat in tot restul timpului, reusind sa adune in jurul sau un numar mare de elite chirurgicale, formate la școala internatului și secundariatului, care s-au făcut remarcate, în toate perioadele, prin activitatea prezentata în ședințele societății și în revistă. Sus am postat logo-ul Societății române de chirurgie.

Bârlad este un municipiu din judeţul Vaslui, Moldova, România, Regiunea de dezvoltare de SE, care la recensământul din 2002 avea o populație de 69066 locuitori. Intensa activitate meșteșugărească a dus la dezvoltarea economico-socială timpurie a localității care a devenit centrul politico-administrativ acelui stat medieval cunoscut în izvoarele vremii sub numele de Țara Berladnicilor ("Terra Berladensis", cum apare în unele izvoare bizantine și în unele acte emise de cancelaria papală). În anul 1174 este datată prima mențiune documentară a orașului Bârlad, centrul unei formațiuni politice locale ce cuprindea partea de mijloc și de sud a Moldovei. Mai sus am postat stemele comunistă şi actuală ale municipiului Bârlad și o poză cu Muzeul "Vasile Pârvan" din localitate.

Set 2 insigne 1944 - 1974

Expoziția economică socială a Sectorului 5 - București

Aniversarea eliberării patriei de sub dominația fascistă era marcată de către regimul comunist cu multe și diversificate manifestări sportive, culturale, artistice, expoziții, dezbateri, etc. În cadrul acestor manifestări rolul central era ocupat de Expoziția realizărilor economiei naționale de la Complexul expozițional Piața Scânteii din București. Acest gen de expoziții se organizau aproape anual și ele se constituiau ca cel mai bun mijloc de propagandă al regimului comunist.

București este capitala României, reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă și actuală ale orașului precum și o poză cu modernul stadion bucureștean, construit după Revoluție, pe locul vechiului stadion "23 August".

________________ooOoo________________

O OBLIGAȚIUNE ROMÂNEASCĂ