Epaminonda's Blog.....: ANVAING

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente

de arhitectură din localitatea belgiană ANVAING,

provincia HAINAUT, regiunea VALONIA

Biserica

Biserica SF.MARTIN

Colegiul

Vederi - Castelul din Anvaing

Castelul și grădina sa

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

PETRE GIGEA GORUN - Craiova

VARA SUNT CĂUTATE

SPRAY-URILE CONTRA INSECTELOR

Doamna ceia cu mult har

Și profilul de etruscă

A primit un spray în dar,

C-au aflat că-i rea… de muscă

UNEI DOAMNE CEVA MAI ÎN VÂRSTĂ

Mi-aduc aminte, într-o toamnă,

M-a întrebat: Câți ani i-aș da?

Și i-am răspuns: O, scumpă doamnă,

Eu nu v-aș da,... v-aș mai lua.

____________xxx____________

O INSIGNĂ, O PLACHETĂ,

UN MEDALION ȘI DOUĂ

MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Medalionul, conform DEX, este o bijuterie ovală sau rotundă în care se păstrează o fotografie sau o mică amintire și care se poartă de obicei la gât.

Insignă - Matroz de frunte

Insignele militare...de frunte de pe timpul Republicii Populare Române și chiar Republicii Socialiste România au precedat sistemul de insigne militare generale "militar de frunte" și cele specifice "specialist de clasă" pentru toate specialitățile militare, clasificate pe trei clase; clasa I, II și III, care se mențin și în prezent în armata română. Matroz este sinonimul cuvântului marinar.

Plachetă * 1868 - 1993 *

125 de ani de exploatare industrială

a cărbunelui din Valea Jiului

Fraţii Hoffman şi Carol Maderspach pot fi consideraţi adevăraţi pionieri în exploatarea cărbunelui din zonele Vulcan şi Petrila. Ei au fondat la anul 1867 Compania de minerit Deakstollen. Centrala cărbunelui - Petroşani s-a înfiinţat în anul 1968, având în responsablitate toată industria minieră a cărbunelui din România. Odată cu înfiinţarea Centralei cărbunelui - Petroşani s-a aniversat centenarul mineritului industrial în Valea Jiului.

Medalion - Regina Maria a României

Viitoarea regină Maria a României s-a născut pe 3 octombrie 1875, fiind fiica ducelui de Edinburgh, Alfred, al doilea fiu al reginei Victoria (devenit după 1893 duce de Saxa-Coburg-Gotha), şi a marii ducese ruse Maria Alexandrovna. Maria, principesă de Edinburgh, s-a căsătorit cu Ferdinand, principele moştenitor al coroanei României, în decembrie 1892. A avut şase copii: Carol (1893 - 1953), Elisabeta (1894 - 1961), Mărioara (1899 - 1961), Nicolae (1903 - 1978), Ileana (1908 - 1991) şi Mircea (1913 - 1916). Personalitate puternică, femeie foarte frumoasă, extrem de iubită de armată, se pare că Maria a îndrăgit cu adevărat România. În al doilea război balcanic a îngrijit în lagărul de holerici de la Zimnicea bolnavii întorşi din Bulgaria. Se pare că a avut un rol important în luarea deciziei României din 1916 de a intra în război alături de Antantă. Regina Maria a încetat din viaţă pe 18 iulie 1938, inima ei fiind depusă la Balcic iar trupul în gropniţa domnească de la Curtea de Argeş. „Înainte de a fi condusă de la Palatul Cotroceni pe ultimul ei drum, regina a fost salutată de militari cu baionetele înfipte în pămînt şi cu patul armei în sus, gest unic pe care Armata nu l-a oferit niciodată unui alt om.”

Coroana purtată de regina Maria la încoronarea de pe 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia a fost executată la Paris, de casa de bijuterii „Falize”, după desenele pictorului Costin Petrescu. Acesta a folosit ca sursă de inspiraţie coroana purtată de Doamna Elena - Despina (soţia lui Neagoe Basarab, domnitor al Ţării Româneşti între 1512 şi 1521, fiica despotului sârb Iovan Brancovici), aşa cum apare ea zugrăvită în tabloul votiv al bisericii episcopale de la Curtea de Argeş. Braţele coroanei sunt evazate, fiind terminate în vârfuri cu crini. Coroana este bătută cu pietre scumpe. Pe laterale are câte un pandantiv, cu câte un disc de care atârnă câte trei şiruri de mărgele, terminate cu câte o cruce gamată. Pe cele două discuri sunt reprezentate stema României şi a Marii Britanii (aceasta din urmă ca un omagiu adus originii britanice a reginei Maria). În vârful coroanei se găseşte o cruce gamată. Din punct de vedere artistic, coroana aparţine aşa-zisului „stil 1900”. Coroana are aproape 2 kg, cu diametrul la bază de 17,5 centimetri şi cu înălţimea de 18 centimetri. În prezent ea este expusă în sala Tezaur a Muzeului Naţional de Istorie, la Bucureşti. Această coroană este asigurată pentru suma de 25 milioane de euro.

Expoziția filatelică "Naționala '66"

Filatelia este știința și pasiunea de a colecționa timbre (mărci) poștale.

Academician Marius Nasta * 1890 - 1990

Internațional Congress pneumology - Bucharest april 2002

S.R.P. - Societatea română de pneumologie - I.U.A.T.L.D. Europe ?!?!

Această medalie este confecționată din tombac aurit

și are diametrul de 60 de milimetri.

Marius Nasta (născut 4 decembrie 1890 - decedat 5 aprilie 1965) a fost un medic român și membru titular (din anul 1955) al Academiei române.

Obiectiv al unei strategii naţionale postbelice, Institutul de Ftiziologie din Bucureşti a luat fiinţă în cursul anului 1949, prin demersul Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale. Institutul a fost construit lângă vechiul Spital Filaret al "Societăţii pentru Profilaxia Tuberculozei", din Şoseaua Viilor, produs al unei iniţiative private de la începutul secolului XX (1906) si a funcţionat la început ca o structură distinctă de cea spitalicească. Institutul era condus de către directorul, doctor Marius Nasta, un director adjunct şi de un colectiv ştiinţific compus din 5 şefi de secţii. Deoarece urmăreau aceleaşi obiective medicale, fiind în interdependenţă, Institutul şi Spitalul "Filaret" au fuzionat în anul 1962, creându-se "Institutul Clinic de Ftiziologie". Încă de la înfiinţare, Institutul îşi va orienta activitatea pe trei paliere, respectiv pregătirea cadrelor de specialitate, crearea şi consolidarea unor legături solide cu unităţile sanitare din teritoriu şi cercetarea de ordin ştiinţific, obiectivul său principal fiind "stabilirea unei concepţii unitare de luptă contra tuberculozei, elaborarea unor criterii de dezvoltare a reţelei de specialitate, in concordanţă cu principalele aspecte epidetmiologice". Prin Ordinul M S nr. 819 din 30.07.1990 se schimbă denumirea Institutului în "Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta" , iar oferta de servicii medicale se lărgeşte, cuprinzind diagnosticul si tratamentul tuturor afecţiunilor pneumologice. Pneumologia este specialitatea medicala care studiaza si trateaza bolile pulmonare, bronsice, pleurale si ale mediastinului.

______________ooOoo______________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII