Epaminonda's Blog.....: ALMODOVAR

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de

arhitectură din localitatea portugheză ALMODOVAR,

două vederi generale, precum și o acțiune.

Biserica MATRIZ

Castelul

Fântăna din piață

Arhitectură locală

Vedere generală

Vedere aeriană

Acțiune 100 franci la purtător, complet liberă,

înregistrată la Paris, Franța

Societatea anonimă Minele de cupru din Almodovar

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

de VASILE LARCO - IAȘI

ROMÂNIE, MÂNDRĂ FLOARE

O floare este țara toată,

Un trandafir sau o lalea,

Iar unii spun că e mușcată

Văzând... câți au mușcat din ea.

PROBLEMA DEMOGRAFICĂ

Cu voce foarte sigură și calmă,

A spus un senator în Parlament:

Când fusta se scurtează cu o palmă

Natalitatea crește… cu-n procent.

_________________xxx_________________

O MEDALIE, O PLACHETĂ

ȘI CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Insignă - C.S.A. Cluj - (Clubul speologilor amatori)

Clubul speologilor amatori din Cluj este o organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit, ce a fost înființată în data de 6 februarie 1966 din necesitatea de sistematizare a cercetărilor speologice din Peștera vântului. Din data de 24 martie are personalitate juridical, find afiliată la Federația română de speologie, Centrul regional de supraveghere ecologică - Munții Apuseni și Societatea ardeleană de speologie, colaborând permanent cu Institutul de speologie Emil Racoviță din Cluj. Domeniile principale ale asociației sunt; cartografierea, inventarierea și protejarea fenomenelor carstice. Peștera Vântului este cea mai mare peșteră din România, cu o lungime totală de 43 km și adâncimea maximă de 170 metri. Această peșteră este situată în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș din județul Bihor.

Insignă - Fotbal club C.F.R. Cluj 1907

(Căile ferate române)

CFR Cluj este un club de fotbal care joacă în prezent în Liga a I-a. Clubul înființat în anul 1907 a câștigat de trei titlul de Capioană a României, în anii 2008, 2010 și 2012, trei Cupe ale României și două Super cupe ale României, fiind preluat de omul de afaceri Arpad Paszkany. Culorile tradiționale ale echipamentului de joc al echipei sunt alb și vișiniu. Acasă echipă joacă pe stadionul Dr. Constantin Rădulescu, cu 24500 locuri pe scaune. Alte denumiri ale echipei au fost; Kolozsvari Vasutas Sport Club, Kolozsvari AC, Ferar KSME, Lokomotiva Cluj, Muncitoresc Cluj, Clujeana Cluj și Steaua-CFR Cluj-Napoca. Sus am postat o poză reprezentând stadionul acestei echipe.

Insignă - Gimnaziul de fete - Cluj Napoca

Cluj Napoca (până în 1974 Cluj; în germană Klausenburg, în magiarăKolozsvár, în dialectal săsesc Kleusenburch, în latină Claudiopolis) este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al judeţului Cluj, ce numără aproximativ 310000 locuitori. Sus am postat stemele orașului, de-a lungul vremurilor, și o poză cu Primăria din Cluj, iar mai jos altă poză cu Aeroportul internațional din Cluj Napoca.

În trecut a fost reședința Comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval de aici. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»). Mai jos admiri Gara feroviară - Cluj.

Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de către geograful grec Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Mai jos admiri Hotelul Grand Italia din cluj Napoca.

Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei,din anii 107 - 108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Mai jos este reprezentată bijuteria arhitectonică a Clujului - Palatul Szeky.

Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Ceaușescu, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri.

Insignă - Festival 1958 Cluj

Deasupra am postat o fotografie reprezentând unul dintre cele mai reprezentative monumente arhitectonice clujene - Teatrul național.

Plachetă - Prietenii Universității Cluj - 1930

Mai jos prezint câteva repere istorice ale devenirii Universității Babeș – Bolyai din Cluj. Prinlegea nr. XIX, adoptată de Parlamentul maghiar la 17 septembrie 1872, şi sancţionată de împăratul Franz Iosif la 12 octombrie, se înfiinţează Universitatea din Cluj (cu predare în limba maghiară). Au fost create patru facultăţi distincte: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat; Facultatea de Medicină; Facultatea de Filozofie, Litere şi Istorie; Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale. Facultăţile erau egale între ele şi se bucurau de autonomie internă. Prin decretul regal nr. 4090, semnat de regele Ferdinand I al României, se decide că „Universitatea maghiară din Cluj se transformă pe ziua de 1 octombrie 1919 în Universitate românească”. Noua instituţie avea în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Profesorul Sextil Puşcariu, de la Facultatea de Litere, lingvist este ales primul rector român. În semestrul întâi universitatea a avut 1871 de studenţi, iar în semestrul al doilea 2182 de studenţi. Între anii 1927-1948, universitatea clujeană se va numi „Universitatea Regele Ferdinand I”. În perioada celui de-al doilea război mondial, Universitatea „Regele Ferdinand I” funcţionează fără întrerupere la Sibiu şi Timişoara. În oraşul Cluj, autorităţile maghiare redeschis Universitatea „Franz Iosif”, cu predare în limba maghiară. În iunie 1945 Universitatatea „Regele Ferdinand I” se întoarce din nou la Cluj, reintrându-şi pe deplin în drepturi. Prin decretul regal nr. 407, la Cluj se înfiinţează „pe data 1 iunie 1945, o universitate de stat cu predare în limba maghiară, cu facultăţile: Litere şi Filozofie; Drept şi Economie politică; Ştiinţe; Medicină Umană”. Noua instituţie va primi numele de Universitatea „Bolyai”. În ianuarie 1948 Universitatea „Regele Ferdinand I” îşi schimbă numele în Universitatea „Victor Babeş”. În perioada martie - iulie 1959are loc procesul de unificare al Universităţii româneşti din Cluj cu Universitatea maghiară. Noua instituţie va purta numele de Universitatea „Babeş-Bolyai” şi avea la momentul creării ei şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de Istorie şi Filozofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” a fost profesorul Constantin Daicoviciu (arheolog).

Doctor Victor Gomoiu 1882 - 1960

Fondatorul Societății române de istorie a medicinei

40 de ani de la înființarea Societății române

de istorie a medicinei 1929 - 1969

Victor Gomoiu (născut 18 aprilie 1882 la Vânju Mare, jud. Mehedinți și decedat la data de 6 februarie 1960 în București) a fost un medic chirurg și istoric al medicinei, care a îndeplinit funcția de Ministru al Sănătății și Ocrotirii Sociale în guvernul lui Ion Antonescu (4 septembrie 1940 - 14 septembrie 1940). A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 20 decembrie 1938. Miscarea istoriei farmaciei in Romania incepe din 1921, stimulata fiind de profesorul francez dr.Jules Guiart, in scurtul sau stagiu in invatamant la Universitatea din Cluj Napoca (1921-1930). In data de 1 aprilie 1921 a fost fondat Institutul de Istorie a Medicinei, Farmaciei si al Folclorului Medical , sub conducerea profesorului Jules Guiart. O Societate mixtă a Istoriei Medicinei, Farmaciei si Medicinei Veterinare a fost fondata la Bucuresti in 1929, de către medicul Victor Gomoiu (1882-1960). Aceasta societate a functionat pana in 1948, fiind suprimata de regimul comunist. O noua societate de Istorie a medicinei a fost fondata dupa 5 ani la Bucuresti si a devenit Societatea de Istorie a Medicinei si Farmaciei, in 1972. Dupa caderea comunismului a fost fondata actuala Societate Romana de Istoria Farmaciei (13 iunie 1991 ), independenta, cu sediul tot in Bucuresti.

LX (60) de ani de învățământ medical și farmaceuitc

1919 - 1979 România

Institutul de medicină și farmacie Cluj Napoca

Această medalie este confecționată din tombac

și are diametrul de 60 de milimetri.

În data de 12 octombrie 1872, împăratul Franz Joseph al Austriei a fondat Universitatea din Cluj. În această etapă de început, Facultatea de Medicină făcea parte din Universitatea Franz Joseph. În anul 1919, după Marea Unire, Iuliu Hațieganu a fost numit profesor și decan al noii Facultăți de Medicină. El a fost primul dascăl care a ținut cursuri în limba română, întemeind astfel sistemul de învățământ medical superior în limba română la Cluj. Facultatea a continuat să-și dezvolte programul de învățământ și să-și crească numărul de discipline, astfel încât, în anul 1948, a fost creat Institutul de Medicină și Farmacie, cu Facultățile de Medicină Generală, Igienă, Pediatrie, Stomatologie și Farmacie. În anul 1990 institutul a devenit Universitatea de Medicină și Farmacie, iar în anul 1993, aceasta a luat numele primului său profesor de medicină clinică și decan al Facultății de Medicină, devenind Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” – Cluj Napoca. Sus am postat logo-ul și o poză reprezentând sediul central al Universității de medicină și farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca.

_______________ooOoo_______________

O OBLIGAȚIUNE ROMÂNEASCĂ