.jpg)
Societatea Numismatică Română (S.N.R.), prin două dintre cele
mai puternici secțiuni județene ale sale - Iași și Brașov, a întâmpinat cum nu
se poate mai bine ANUL
2014. Încă din anul 2013 Secția numismatică Iași a S.N.R. a emis Placheta
"În memoria celor doi mari români - 2014".
Aversul plachetei
prezintă chipurile marelui domnitor al Moldovei - Ștefan cel Mare și Sfânt și
al poetului național al românilor - Mihai Eminescu precum și înscrisurile; pe
mijloc - ÎN MEMORIA CELOR DOI ROMÂNI - 2014, în stânga - 510 ANI - ȘTEFAN CEL
MARE ȘI SFÂNT - 1504; în dreapta - 125 ANI - MIHAI EMINESCU - 1889 și jos
SECȚIA NUMISMATICĂ IAȘI - ANTĂLUȚĂ VICTOR (gravorul plachetei). Reversul
plachetei prezintă Mănăstirea Putna precum și înscrisul "MĂNĂSTIREA PUTNA
- IERUSALIMUL ROMÂNESC" - MIHAI EMINESCU.
Al XXX-lea Simpozion Naţional de Numismatică "Eminescu
şi Braşovul", cu participare internaţională, s-a desfășurat la Braşov, în
zilele de 20 şi 21 septembrie 2013, în organizarea Societăţii Numismatice
Române împreună cu secţia Braşov a acesteia, în colaborare cu Centrul Cultural
"Reduta", sub patronajul Consiliului Judeţean
Brașov. Simpozionul a marcat o triplă aniversare: 145 de ani de la
prezenţa, pe scena Redutei, a marelui poet naţional Mihai Eminescu, împreună cu
trupa de teatru Ştefan Pascally, care, în perioada mai-iunie 1868, a dat mai
multe reprezentaţii în limba română pe scena actualului Centru Cultural
"Reduta", 110 ani de la înfiinţarea Societăţii Numismatice Române şi
35 de ani de la înfiinţarea Secţiei Numismatice Braşov. Placheta prezintă
pe avers Centrul Cultural “Reduta” din Brașov, în partea superioară, în
stânga, un medalion cu chipul marelui poet naţional Mihai Eminescu și în partea
inferioară a plachetei, legenda, pe patru rânduri: AL
XXX-LEA SIMPOZION NAŢIONAL DE NUMISMATICĂ “EMINESCU ŞI BRAŞOVUL”
20-21.09.2013. Pe revers, placheta are în cele patru colţuri câte
un aranjament floral, cu dimensinunea de 20×20 mm şi legenda pe 17
rânduri: În anul 2013, se împlinesc 145 de ani de când trupa de teatru
Ştefan Pascally a dat în perioada 16 Mai – 16 Iunie, în sala reduta din Braşov,
reprezentaţii teatrale în limba română, potrivit Deciziei nr.3741 din 12 mai
1868, a judelui Braşovului - Friedrich Fabriţius. La aceste spectacole teatrale
a participat şi marele poet naţional MIHAI EMINESCU în calitate de sufleur II
şi copist. Au fost realizate 100 de plachete numerotate şi gravate cu
iniţialele autorului plachetei Ş. S. Placheta are
dimensiunile de 90 x 60 mm şi este de confecţionată din zamac, argintată şi
patinată iar medalionul, de formă eliptică (40 x 27 mm) este din zamac aurit
EMINESCU TRĂIEȘTE!!!
Ca fin observator și analist politic și
social, prin tot ce a scris Eminescu este contemporanul vremurilor
actuale. Deasupra am aplicat o fotografie a lui Mihai Eminescu la 1870 și
dedesubt câteva luări de poziție ale gazetarului de excepție care a fost
el și realizări ale artiștilor lumii dedicate marelui poet;
Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara
aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele
şi averea unei generaţii.
Statuia din fața Atenului român din București - autor Gheorghe Anghel
Partidele, la noi, nu sunt partide de
principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute nației în
ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanți ai voinței legale și
sincere a țării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu
comunitatea de idei.
Bust - autor Alexandru Pană
Părerea mea individuală e că politica ce se
face azi în România, și dintr-o parte și din alta, e o politică necoaptă.
Bust - autor Aurel Contraș
Vom avea de-acum înainte dominația banului
internațional, impusă de străini. Peste tot credințele vechi mor, un
materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână în mână cu sărăcia
claselor lucrătoare, amenință clădirea măreață a civilizației creștine. Statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un
text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înţelege.
Statuie - Băile Felix - județul Bihor
Poporul a pierdut de mult încrederea că
lucrurile se pot schimba în bine şi, cu fatalismul raselor
nefericite, duce greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă.
Bust - Bârlad - județul Vaslui - autor Ion Irimescu - 1944
Temelia liberalismului adevărat este o clasă de mijloc care produce
ceva, care, punând mâna pe o bucată de piatră îi dă o valoare înzecită şi
însutită de cum o avea, care face din marmură statui, din in pânzătură fină,
din fier maşini, din lână postavuri.
Bust - Blaj - județul Alba
Condiţia civilizaţiei statului este civilizaţia economică. A
introduce formele unei civilizaţii străine fără ca să existe corelativul ei
economic este curată muncă zadarnică.
Statuie - Curtea Bisercii Uspenia din Botoșani - autor Oscar Hann - 1967
De când e lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceşte sus,
iar economiceşte jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură
strânsă; civilizaţia economică este mama celei politice.
Bust - Parcul Cișmigiu din București
Lucrul la care aspiră toţi este de a se folosi numai de avantajele
civilizaţiei străine, nu însă de a introduce în ţară condiţiile de cultură sub
care asemenea rezultate să se producă de la sine.
Bust - Buziaș - județul Timiș
Cine zice progres nu-l poate admite decât cu legile lui naturale,
cu continuitatea lui treptată. A îmbătrâni în mod artificial pe un copil, a
răsădi plante fără rădăcină pentru a avea grădina gata în două ceasuri, nu e
progres, ci devastare… Adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe
de o parte, adăugând pe de alta; o vie legătură între prezent şi viitor, nu
însă o serie de sărituri fără orânduială.
Bust - Bălți - Republica Moldova
Arta de a
guverna e în România sinonimă cu arta de a amăgi poporul, de a-l cloroformiza
cu utopii demagogice.
Bust - Schitul Ostrov - Călimănești - județul Vâlcea
A rosti numele
Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti. Numele
"Basarab" şi "Basarabeni" există cu mult înaintea vremii în
care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă.
Statuie - Cernăuți - Ucraina
Răul esenţial
care ameninţă vitalitatea poporului nostru este demagogia.
Statuie - Chișinău - Republica Moldova
Limba română la
sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur.
A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani,
înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare...
Statuie - Cluj - autor Ovidiu Maetec
Când vedem dar
pe "patrioţi" cumulând câte 5-6 însărcinări publice asupra lor, putem
fi de mai înainte siguri că nu-şi îndeplinesc nici una cum se cade.
Bust - Comrat - Republica Moldova
Şcoala va fi
şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat.
Bust - Constanța - autor Oscar Han - 1934
Limba este
însăşi floarea sufletului etnic al românimii.
Statuie - Deva - autor Tudor Panait - 1970
Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut
ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară.
Statuie - Parcul central din Galați - autor Frederic Storck - 1911
Este prima statuie realizată în amintirea poetului.
Măsura
patriotismului va fi dată de faptele pe care vom avea ocazia de a împlini în
viitor, iar nu de profesarea nimic costisitoare a unor idei, pe care individul
şi le alege după plac.
Bust - Gorbănești - județul Botoșani
Omul are atâta
libertate şi egalitate pe câtă avere are, iar cel sărac este întotdeauna sclav.
Bust - Holboca - Ucraina
Fără îndoială
există talente individuale, dar ele trebuie să intre cu rădăcinile în pământul
şi modul de-a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent.
Bust - Curtea Bisericii Trei Ierarhi - Iași
Echilibrul în
stat e ca sănătatea în corp.
Bust - autor Ion Lucian Murnu
Ceea ce istoria
nici unui popor din lume n-a scuzat vreodată e laşitatea.
bust - Ipotești - județul Botoșani
Secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea ierahiei meritului.
Bust - Negrești-Oaș - județul Satu Mare
INTELIGENȚĂ ASCUȚITĂ +
CUGETARE ADÂNCĂ =
MIHAI EMINESCU
Hoinărind în lumea citatelor de pe net l-am descoperit și pe Mihai Eminescu. Citatele atribuite marelui poet m-au îndreptățit să postez titlul de mai sus. În continuare prezint câteva cugetări eminesciene alternate cu alte realizări ale artiștilor lumii dedicate marelui poet;
Statuie în fața Bibliotecii centrale universitare din Iași
autor Ion Schmidt - Faur - anul 1929
Orice "este" are
o raţiune de a fi.
Bust - autor Lazăr Dubinovschi - 1910
Rău şi ură dacă nu sunt, nu
este istorie.
Bust - Parcul Otetelașanu - Măgurele - Ilfov
autor Marin Onofrei - 1952
Contemporanii sunt cei mai răi istorici.
Bust - Mănăstirea Putna - județul Suceava
Fără muncă nu există
bunăstare, fără adevăr nu există cultură.
Bust - autor Marcel Mânăstireanu
Dacă nu pricepem
ceva, să zicem mai bine că nu pricepem decât să-i dăm o explicaţie falsă.
Bust - Marghita - județul Bihor
Cel mai mare
păcat al omului este frica, spaima de a privi în faţă şi a recunoaşte adevărul.
Statuie - Montreal - Canada
Fiece popor şi
fiece epocă stă pe umerii vremurilor trecute.
Bust - Murgeni - județul Vaslui
Lumea-i cum
este şi ca dânsa suntem noi.
Bust - Munchen - Germania
Dreptul este
echilibrul voinţelor umane.
Bust - Năsăud - județul Bistrița Năsăud
Nici un om nu
se întăreşte citind un tratat de gimnastică, ci făcând exerciţii; nici un om nu
învaţă a judeca citind judecăţile gata scrise de alţii, ci judecând singur şi
dându-şi seama de natura lucrurilor.
Statuie - New York - SUA
Orice cugetare
generoasă, orice descoperire mare purcede de la inimă şi apelează la inimă.
Bust - Parcul central din Odesa - Ucraina - autor Alexandru Pană
E în zadar să
vorbeşti celui care nu vrea să te asculte.
Monument - Parcul central Onești - județul Bacău
Dumnezeul
geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de
amar.
Statuie - Oradea
Om de spirit e
acela care-n fundul inimii lui râde de toţi şi de toate. Om de geniu e acela
care râde de el însuşi. De aceea un geniu nu poate fi rău, pe când un om de
spirit e totdeauna rău.
Statuie - Paris - Franța
Fără eu nu
există Dumnezeu, fără ochi nu e lumină, fără auz nu e cântec. Ochiul e lumina,
auzul e cântecul, eu e Dumnezeu. Naţiunea mea e lumea.
Bust - Piatra Neamț
Munca unui om
se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nicicând.
Bust - Curtea Bisericii Maica Precista - Ploiești
Poezia - trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos.
Bust - Poiana cu schit - Pădurea Bârnova lângă Iași
Nu explicaţiile
ce se dau faptelor, ci faptele însele sunt adevărul.
Bust - Roșiori de Vede - județul Teleorman
Dragostea este
un vis şi o părere, o haină strălucită aşezată peste durere.
Bust - Sibiu
Citeşte! Numai
citind mereu, creierul tău va deveni un laborator nesfârşit de idei şi imagini.
Bust - Ploiești
Inteligenţa
este putinţa de a vedea şi reproduce obiectiv cele ce există şi se întamplă.
Bust - Sinaia
Educaţiunea e
cultura caracterului, cultura e educaţiunea minţii.
Bust sare - Salina din Slănic - județul Prahova
Între caracter
şi inteligenţă n-ar trebui să existe alegere.
Bust - Strășeni - Republica Moldova
Menirea vieţii
tale e să te cauţi pe tine însuţi.
Bust - Călinești - județul Suceava
Inima foarte
caldă şi minte foarte rece se cer de la un patriot.
Bust - Timișoara
Nu cumva
îndărătul vieţii e un regizor a cărui existenţă n-o putem explica?
Bust - Toplița - județul Harghita
A aştepta să
culegi altceva dintr-un pământ decât ceea ce a fost semănat în el, ar fi
copilărie.
Bust - Vatra Dornei - județul Suceava
Geniul n-are
moarte, dar nici noroc.
Bust - Dumbrăveni - județul Suceava
Atingerea
absolutului e fericirea supremă, iubirea împlinită e doar o treaptă spre
fericire.
Bust - Vevey - Elveția
Lumea-i visul
sufletului nostru.
Bust - Șiria - județul Arad
Lumina nu se aprinde decât pentru
cei ce văd, nu pentru orbi.
Grafică - “Eminescu ultim” de Nichita Stănescu
În adâncurile
sufletului coborându-ne, am putea trăi aievea în trecut şi am putea locui lumea
stelelor şi a soarelui.
Portret - autor Alexandru Darida
Stejarul nu creşte pretutindenea;
buruienile, în tot locul.
Grafică - Visătorul - autor Mihai Cătrună
Eu nu mă supăr
deloc de modul cum se reflectă persoana mea în ochii d-tale, căci de la aşa
oglindă nici nu mă pot aştepta la alt reflex.
Grafică - portret - Constanţa Abălaşei – Donosă
Timpul e
moarte, spaţiul e luptă şi mişcarea e suferinţă.
Grafică - portret - Mihai Cătrună
Antitezele sunt
viaţa.
Grafică - portert - Nicolae Ioniță
Egalitatea nu
există decât în matematică.
Grafică - Portret - autor Mihai Cătrună
Nu există
nimica în lume ce n-ar trebui să fie cum e!
Portret - Ioan Panteli Stanciu (1901 – 1981)
EI L-AU CUNOSCUT
PE EMINESCU
M-am gândit că ar fi potrivit să atașez mai jos câteva păreri ale unor oameni care l-au cunoscut îndeaproape pe marele poet reluând prezentarea unora dintre medaliile mai deosebite care îi sunt dedicate poetului nepereche.
Arborele Eminescu - autor - Abraham L. Zoltan
Această lucrare plastică este confecționată din fire de cupru
modelate și lipite, care are înălțimea de 1,7 metri
„Ceea ce
caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o așa
covârșitoare inteligență, ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-și
întipărise vreodată nu-i mai scăpa, încât lumea în care trăia el după firea lui
și fără nici o silă era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce și le
însușise și le avea pururea la îndemână. În aceeași proporție tot ce era caz
individual, întâmplare externă, convenție socială, avere sau neavere, rang sau
nivelare obștească și chiar soarta externă a persoanei sale ca persoană îi era
indiferentă… Eminescu este rezultatul geniului său înnăscut, care era prea puternic
în a propria sa ființă încât să-l fi abătut vreun contact cu lumea de la drumul
său firesc.” - Titu Maiorescu
– Critice
„Așa l-am
cunoscut atuncea, așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și
trist; comunicativ și ursuz; blând și aspru; mulțumindu-se cu nimica și
nemulțumit totdeauna de toate; aci de o abstinență de pustnic, aci apoi lacom
de plăcerile vieții; fugind de oameni și căutându-i; nepăsător ca un bătrân
stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pentru
artist, nefericită pentru om!”
„Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari
negre; o frunte înaltă și senină; niște ochi mari – la aceste ferestre ale
sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc
melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil
predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.” - Ion Luca
Caragiale - În
Nirvana
„Omul acesta a
trăit, mai des mâhnit, mai rar vesel, într-un cerc foarte restrâns de prieteni.
Dar era și un om ciudat! El își făcea o plăcere din necaz și din durere o
voluptate. Dacă nu avea vreo supărare, și-o căuta; dacă nu venea să-l întâmpine
durerea din afară, el știa să și-o scormonească singur din rărunchi. Cu un
astfel de caracter mai era și de tot sărac…. Am cunoscut foarte de-aproape un om cu o
superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atâta putere
de gândire. Era pe lângă aceasta un mare poet; cu cea mai nobilă și mai înaltă
fantezie, ajutată de un rafinat instinct artistic, el a turnat într-o lapidară
«formă nouă limba veche și-nțeleaptă», pe care o cunoștea atât de bine și o
iubea atât de mult…. Dacă nu dorea onoruri, dacă fugea de zgomot și de laude,
asta nu era decât din pricina deșertăciunii lor, iar nu din vreo falsă modestie
ce l-ar fi făcut să n-aibă deplină și manifestă încredere, față cu toată lumea,
în talentul lui. Avea talent, și o știa mai bine decât oricine; nici o critică
nu-l putea face să se-ndoiască de sine, iar aplauzele nu i-ar fi putut spune
decât mai puțin de ce credea el însuși. De aceea opera ce ne-a lăsat-o nu
denotă nici un moment de ezitare sau neîncredere în sine.” - Ion Luca
Caragiale - Ironie
Om de o veselie
copilăroasă, el râdea cu toată inima, încât ochii tuturora se-ndreptau asupra
lui. În clipa următoare se-ncrunta însă, se strâmba ori își întorcea capul cu
dispreț. Cea mai mică contrazicere-l irita; muzica de cele mai multe ori îl
supăra; șuierătura-l făcea să se cutremure; orișice scârțâitură-l scotea din
sărite.” - Ioan Slavici –
Amintiri
„Poetul era un
prieten ideal. Bun de inimă, îndatoritor, niciodată răutăcios, totdeauna gata
de sacrificiu pentru alții. De discutat serios nu prea discuta cu alții nici
literatură, nici filozofie, nici politică, nici altceva. Se vedea simțindu-se
ridicat sus peste ceilalți, la care privea liniștit și blând din înălțimea
gândurilor lui. Îi asculta bucuros pe toți și când se întâmpla de spuneau vreo
prostie, zâmbea binevoitor. Era o fire plină de contraste și extreme: rezervat
și expansiv, izolat și plăcându-i zgomotul vieții, foarte dulce cu prietenii și
neîndurat cu adversarii de idei, pe care îi ura din cea mai adâncă convingere….
Cu subalternii lui se purta îndatoritor; se întâmpla că muncea el și pentru ei....În redacție
muncea enorm de mult…nu-i plăceau chefurile exagerate și bucuriile senzuale, ca
după nebunie, ci stătea ziua întreagă, uneori noaptea chiar, la redacție. Cu
superiorii era demn și neîncovoiat.” -
Ei l-au văzut pe Eminescu (D.Roșca) – Antologie de texte de Cristina și Victor Crăciun
***
Eminescu ne veghează pașii de la cer.
Să fim la înălțimea visurilor sale!
Iubitorii de Eminescu sunt invitați
șă citească tot în acst blog și articolul EMINESCU
ÎN MEDALISTICĂ ȘI NUMISMATICĂ.
***
DIN ÎNȚELEPCIUNEA
POPOARELOR LUMII
PROVERBE LATINE
- A învățat ascultarea din cele ce a pătimit.
- Nu e surd mai mare ca acel ce nu vrea să audă.
- A primi un favor înseamnă a-ți vinde libertatea.
___________xxx___________
CÂTEVA MEDALII ȘI
INSIGNE ROMÂNEȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul
"Le Havre - Franţa".
INSIGNA
este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din
materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie
sau bască şi care indică, prin imagini
reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa
la un club, de identificare localitate,
de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie
politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare,
de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Insignă - Aviator de frunte
R.P.R. - (Republica Populară Română)
Insignele militare...de frunte de pe timpul Republicii Populare Române au precedat sistemul de insigne militare generale "militar de frunte" și cele specifice "specialist de clasă" pentru toate specialitățile militare, clasificate pe trei clase; clasa I, II și III, care se mențin și în prezent în armata română.
Insignă - Fotbal club Argeș
Fotbal Club Argeş (F.C.Argeş) este un club de fotbal din Piteşti cu foarte mulţi suporteri în ţară. Clubul s-a format în anul 1953, debutând în prima divizie în anul 1961. A fost una din echipele de vârf ale anilor '70, reușind să câștige două titluri de campioană în anii 1972 și 1979. Sus am postat câteva embleme ale clubului de-a lungul vremii.
Cel mai mare jucător al acestui
club, poate chiar cel mai mare jucător de fotbal din România, a fost Nicolae Dobrin (26 august 1947 - 26 octombrie 2007).
Insignă - Fotbal club Argeș
Municipiul Pitești este reședința și cel mai mare oraș al judeţului Argeş,
România, având o populaţie de aproximativ 172000 de locuitori. Orașul are
renumele de orașul lalelelor, aici fiind găzduită anual o
importantă manifestare cultural artistică sub genericul - Simfonia lalelor. Piteștiul
a fost reședința temporară a voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel
Rău și Vlad cel Tânăr. Orașul s-a
dezvoltat în mod gradat, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit
la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din data
de 20 mai 1388 când domnitorul
Mircea cel Bătrân întărește
Mănăstirea Cozia, „o moară în hotarul Piteștilor". Deasupra am
postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale municipiului Piteşti
precum și o poză cu Primăria din
Pitești.
Insignă - Învățător emerit
Insignele... emerit de pe timpul Republicii Populare Române au precedat sistemul de insigne... fruntaș, fruntaș în întrecerea socialistă sau erou al muncii socialiste care s-au conferit până în anul 1990.
Constituția României
Constituția României adoptată de
Adunarea constituantă la 21 noiembrie 1991
și aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991
Constituția României este legea fundamentală a statului român care
reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului,
drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și
autorităților publice fundamentale. Prima Constituţie a României se consideră a fi Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, cunoscut în istoriografia românească și ca Statutul lui Cuza. Actul a avut caracter constituțional adoptat la inițiativa
domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Pentru aprobare s-a organizat un
plebiscit între 10/22 și 14/26 mai 1864. Pentru „da” au fost exprimate 682621
de voturi, 1307 voturi pentru „nu” și 70220 abțineri. A fost în vigoare
până la adoptarea Constituţiei din anul 1866. Constituția din 1866 este prima constituție propriu-zisă a României,
adoptată după modelul Constituției Belgiei din 1831. Constituția a fost
adoptată în timpul regelui Carol I, find cea mai longevivă constituție (1866 -
1923) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I. Ea a fost
promulgată de domn la 1 iulie 1866. Ea transforma România în monarhie
constituțională ereditară (în linie coborâtoare directă și legitimă a măriei
sale principelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin
ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor
lor - Art. 82) și prevedea principii democratice precum: separarea
puterilor în stat, responsabilitate ministerială, drepturi și libertăți
cetățenești, dar menținea totodată votul cenzitar (persoanele puteau vota pe
baza unei sume de bani, astfel cei care votau erau adesea marii proprietari de
pământuri, în majoritate conservatori). A fost prima constituție elaborată
fără concurs străin și fără aprobare externă, devenind un act de manifestare a
independenței, făcând abstracție de suzeranitatea otomană și garanția colectivă
a celor 7 mari puteri, oferind totodată cadrul pentru evoluția statului român
pe baze moderne și democratice. Constituția
din 1923 este Constituția României adoptată după Marea
Unire. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din anul 1938 - dictatura regelui Carol II. A
fost repusă în vigoare în anul 1944 până la 30 decembrie 1947, când a
fost proclamată republica. Constituția
din 1948 este prima Constituție a României din perioada
comunistă. A fost în vigoare până în anul 1952. Constituția din 1952 este una
dintre cele trei constituții ale României adoptate în timpul regimului comunist
care a fost valabilă până în anul 1965. Constituția din 1965 a fost ultima dintre cele trei
constituţii ale României în perioada comunistă. În cadrul acesteia,
organul suprem al puterii de stat rămâne Marea Adunare Naţională, unicul
organ legiuitor. Prin legea nr.1 din 1974, care modifica constituțtia, a fost
instituită funcția de Preşedinte al RSR. Atribuțiile exercitate până
atunci de Consiliul de Stat au revenit șefului statului. Această
constituţie modificată esenţial în urma Revoluţiei din anul 1989 și a
ieșit din vigoare în mod complet în anul 1991. Constituția din anul 1991 este prima din perioada
postcomunistă a României, ea consfinţind noile realităţi politice din
România. Constituția a fost
revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a
Constituției României, aprobată prin referendumul național din 18 -19 octombrie
2003. Şi în prezent clasa politică românească vorbeşte despre necesiatea
revizuirii majore a constituţiei, care prin unele dintre prevederile sale a
devenit confuză şi învechită.
Stema României adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice:
- Stema Țări Românești: vultur cu capul într-o parte, având în cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună - crai nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de către domnitorul Vladislav I.
- Stema Moldovei: capul de bour căruia îi este asociat o stea, o lună crai-nou și o roză, fiind atestat pe hrisovul din 30 martie 1392 emis de catre domnitorul Roman I.
- Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior o jumătate de acvila cu aripile deschise, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenburgen ("Șapte cetăți"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.
- Stema Olteniei; În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei și bourului moldovenesc și simbolul Olteniei, pe un fond roșu, un leu încoronat si o stea. Din anul 1921 ea a căpătat forma de azi, în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta).
- Stema Dobrogei: constă din doi delfini, pe fond azuriu, dispuși cu capul în jos.
- Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921 s-a stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.
Frații profesori doctori Minovici - Nicolae, Ștefan, Mina
Institutul medico legal "Profesor Mina Minovici" - București 1938
Această medalie este confecționată
din bronz, are diametrul 60 de milimetri
și este realizată de către gravorul E.W. Becker
Ștefan Minovici (1867, Râmnicu Sărat – 1935, București) a fost un chimist
român. A
fost membru corespondent al Academiei române începând din anul 1925. A fost
membru fondator al Academiei de științe din România.
Nicolae Minovici (1868
- 1941) a fost un medic legist și profesor universitar roman. A devenit
cunoscut în istoria medicinei pentru crearea primului serviciu de salvare din
București. În anul 1934 a fost ales primarul comunei Băneasa, azi cartierul
Băneasa din București. De numele său se leagă și vila Minovici și cartierul
Băneasa din București. În anul 1896, Nicolae Minovici a reușit identificarea
autorului unui furt săvârșit într-o tipografie cu ajutorul urmelor de mâini, fiind
un prim succes în Romania a identificării unui infractor pe baza urmelor
digitale. Doctorul Nicolae Minovici a avut ideea de a face o cercetare pe teren
pentru a-i depista pe șarlatani și a face cunoscut fenomenul ocultismului derizoriu. Ocultismul reprezintă ansamblul doctrinelor esoterice și al practicilor magice. Prin magie se înțelege manipularea
forțelor supranaturale pentru a produce efectele dorite de către practicant.
Mina Minovici (1858, Brăila – 1933, București)
a fost un medic legist și farmacist român. Este faimos pentru studiile
aprofundate despre alacaloizi cadaverici, putrefacție, simularea bolilor mintale
și antropologie medico-legală. Este fondatorul școlii române de medicină
judiciară și a fost directorul primului Institut de medicină legală din
România, construit în anul 1892. Fondator al sistemului medico-legal modern, a
fost una dintre cele mai proeminente personalități din acest domeniu în Europa
timpurilor sale.
Institutul național de medicină
legală „Mina Minovici” este
un așezământ dedicat medicinei legale din București. Institutul a
fost inaugurat în anul 1892 de către medicul al cărui nume îl poartă. Este
prima instituție de profil din România și din lume. Acest institut susține înființarea unui muzeu de antropologie urbană în România.
Proiectul a primit avizul favorabil de la Comisia națională a muzeelor și colecțiilor
de specialitate, coordonată de Ministerul culturii și cultelor.
___________ooOoo___________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
2 dolari - Fiji
Ratu Sir Penaia Ganilau, nume real Penaia Kanatabu Ganilau, a trăitîn perioada anilor 1918 - 1993 și a condus, ca președinte, statul Fiji în perioada anilor 1987 - 1993.
Câteva ornamente decorative marginale
de pe acțiuni franceze
Detaliu vignetă de pe un certificat american
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 08.06.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu