vineri, 2 ianuarie 2015

SANTHIA - ITALIA


Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură 
și arhitectură din localitatea italiană SANTHIA
provincia VERCERELLI, regiunea PIEMONT, câteva 
trimiteri poștale ilustrate, precum și o medalie locală. 
Palazo comunale (Primăria)
Castelul
Biserica San Lorenzo 
Biserica Sf.Treime și Sf.Apostoli Petru și Pavel
Colegiata Torre Campanaria
Gara
Corso Nuova
Gara
Trimiteri poștale ilustrate
Medalie locală

***

DOUĂ EPIGRAME
DE TOAMNA
de Petru Ioan Gârda – Cluj 

BOSTĂNĂRIE

Sfidându-i pe săracii, rupții
Ce trag la șaibă sau la sapă,
Se umflă-atât de mult corupții
Că mulți, din fericire, crapă!

RECOLTE BOGATE

Cad roade coapte, împlinite,
De grele, crengile s-au rupt,
Cad frunze reci, îngălbenite...
Mai cade și câte-un corupt...

____________xxx____________

O MEDALIE,
CÂTEVA JETOANE ȘI 
INSIGNE DIN JUDEȚUL DOLJ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA,  poţi citi în  articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc. 

JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declansarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor bauturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la sedinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. 

1750 Pelendava - Craiova 500 * 1975
Craiova - 1975  
În Craiova de azi, cartierul Mofleni, se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al pelilor, Pelendava, care aU viețuit aici prin secolul al IV-lea Î.Hr.. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriană, o hartă probabil din anul 225 D.Hr.. Castrul roman Pelendava este situat în vecinătatea mănăstirii Coșuna, a cărei construcție a fost începută probabil în anii 1442 - 1443. La începutul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în timpul lui Hadrian). În pisania mănăstirii Coşuna se menționează că la construcția bisericii s-a folosit piatră şi cărămidă de la castru. Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare. Deasupra am postat două poze cu rămăşiţele castrului roman Pelendava şi mănăstirea vecină Coşuna din Craiova.

Set 5 jetoane - V.Georgescu - Calafat (1,2,5,10,20 lei)
Calafat este un municipiu din județul Dolj, provincia istorică Oltenia, România. Orașul situat la 90 kilometri depăratare de Craiova număra în anul 2002 o populație de 18858 locuitori. Calafat este unul dintre porturile fluviale de pe Dunăre ale României, precum și un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria. Zorii istoriei în spatiul geografic care conturează municipiul Calafat și satele componente – Basarabi, Golenți și Ciupercenii Vechi - au evidențiat existența unei populații statornice așezată în vatra susmenționată din cele mai vechi timpuri, o populație cu cultură materială și spirituală proprie. Cercetările arheologice confirmă diferențierea socială în secole al III-lea Î.Hr. și I D.Hr., ca și legăturile tot mai active cu romanitatea balcanică, inclusiv prin punctul de trecere a Dunarii  din dreptul Calafatului. Prima atestare documentară păstrată, referitoare la Calafat, datează din anul 1424: Vama de la Calafat, care în secolele al XV-lea – al XVI-lea devine punctul de tranzit cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică. Sus am postat stema actuală a municipiului Calafat și o poză a podului transdunărean Calafat-Vidin. 

 Jeton -25 bani  Vasile Petrescu - Craiova
JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declansarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor bauturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la sedinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Insemn armă - L.M.Tudor Vladimirescu (Liceul militar)
Liceul "Tudor Vladimirescu" din Craiova, înfiinţat în 1881, se numără printre instituţiile de învăţământ cu rezultate remarcabile. Aici au studiat mari personalități militare de mai târziu ale României, precum; mareşalul Ion Antonescu, generalii de divizie Constantin Lăzărescu şi Ion Sichitiu, foşti şefi ai Marelui Stat Major şi mulţi alţii. Tot aici au studiat și mari personalități civile ale României, dintre care amintesc; Ştefan Andrei - Ministru de externe al României, scriitorii Alexandru Sahia, Vintilă Corbu, Vlad Muşatescu şi mulţi alţii.
Tudor Vladimirescu (născut la 1780 în Vladimiri, Gorj şi decedat la 7 iunie 1821 în Târgovişte) a fost o figură emblematică pentru istoria Ţării Româneşti la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluţiei de la 1821 şi a pandurilor. A învăţat carte şi limba greacă în casa boierului aromân Ioniţă Glogoveanu din Craiova, care a făcut din inteligentul şi destoinicul băiat administrator de moşie pe care l-a întrebuinţat în afacerile de negoţ, mai ales la exportul de vite. Tudor Vladimirescu şi-a constituit o avere prin cumpărare de pământ, făcând comerţ pe cont propriu. S-a emancipat din slujba lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor - armată cu obligaţii semipermanente - şi participă la războiul ruso turc din anii 1806 – 1812, recompensat de oficialităţile ruse cu ordinal de cavalerie Vladimir , clasa a III-a. În anul 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloşani, adică administrator al unui district de munte, funcţie pe care o va deţine până în 1820. În perioada 14 iunie – 26 decembrie 1918 a efectuat o călătorie la Viena, pentru a lichida moştenirea soţiei lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui Ioniţă Glogoveanu), decedată la Viena, şi pentru a-i aduce în ţară fetiţa. Cunoscător al limbii germane, Tudor Vladimirescu a putut să urmărească problemele politice care se dezbăteau în presă în capitala imperiului austriac. Întors în ţară la începutul anului 1815, Tudor a aflat că garnizoana otomană de la Ada Kaleh, care cutreierase judeţele Mehedinţi şi Gorj, distrusese şi gospodăria lui de la Cerneţi, jefuind tot. Prezent apoi în capitala ţării pentru susţinerea unui proces de moşie în faţa divanului, Tudor află de hotărârea Eteriei de a porni mişcarea de eliberare a Greciei. Considerând momentul prielnic pentru a ridica poporul la luptă, are unele discuţii cu reprezentanţii Eteriei pentru cooperare militară, pentru ca „pandurii să înlesnească trecerea lui Ipsilanti peste Dunăre“. A semnat o înţelegere cu Comitetul de oblăduire prin care Tudor urma să ridice „norodul la arme“, având drept obiectiv înlăturarea regimului fanariot. Conţinutul prea revoluționar al „Proclamaţiei de la Padeş “ i-a speriat pe boieri, care trimit corpuri de oaste pentru a-l opri. Adresându-i-se lui Nicolae Văcărescu, unul dintre cei însărcinaţi cu înfrângerea oştirii pandurilor, Tudor arată că „pesemne dumneata pă nărod cu al căror sânge s-au hrănit şi s-au poleit tot neamul boieresc, îl socoteşti nimic, şi numai pe jefuitori îi numeri patrie... Dar cum nu socotiţi dumneavoastră că patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor“. Diplomat, Tudor asigură în permanenţă paşalele de la Dunăre şi Poarta Otomană că poporul s-a revoltat din cauza „cumplitelor patimi ce suferă din partea unirii pământenilor boieri, cu cei după vremi trimişi domni şi ocârmuitori acestui norod“. Intrând în Bucureşti în fruntea „adunării poporului“, este primit cu entuziasm de către masele populare din capitală. Preia de fapt, în primăvara anului 1821, conducerea ţării, fiind numit de popor „Domnul Tudor“. Prezenţa lui Alexandru Ipsilanti la Bucureşti în fruntea unei armate nedisciplinate, după ce acţiunea lui fusese dezavuată, ca şi a românilor de altfel, de către Rusia, l-au pus într-o situaţie dificilă. Tudor îi cere conducătorului Eteriei să treacă Dunărea, aşa cum promisese iniţial, pentru ca Ţara Românească să nu fie transformată în teatru de război. Conducătorii eteriştilor au pus la cale un complot pentru a-l îndepărta. Ridicat prin trădare de la Goleşti la 21 mai Tudor a fost ucis de şefii eteriştilor la Târgovişte în noaptea de 27 spre 28, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriştilor, fapt pe care istoria nu l-a confirmat niciodată. Poza de mai sus este un portret executat de către Theodor Aman, după moartea revoluţionarului, pe baza mărturiilor unor panduri.   

Insigna - Liceul industrial de mecanică agricolă Craiova - 1971
Deoarece continua reformă a învățământului românesc a schimbat denumirea și specificul multor licee și școli românești, nu am găsit niciun fel de informații despre acest liceu și nici despre transformarea sa în altă instituție de învățământ craiovean. Dacă cineva m-ar putea ajuta i-aș fi sincer recunoscător. 

Municipiul Craiova (în germană Krajowa 1718-1739) este reședința județului Dolj, denumită și „capitala Olteniei”. Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, în anul 2009 orașul avea o populație de 298643 de locuitori. Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Prima atestare documentară a orașului provine din anul 225, pe documentul istoric Tabula Peutingeriană. Sus este reprezentată stema municipiului Craiova şi jos câteva monumente de cultură și arhitectură ale orașului, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate. 
Grădina botanică
Clădirea Prefecturii
Biserica Sf.Treime
Colegiul național Carol I
Biserica Sf.Dumitru

Rezervația ornitologică - Ciuperceni
Universitatea 
Facultatea de medicină 
Clădirea Primăriei
Palatul Vorvorenilor
Statuia lui Ioan Maiorescu (tatăl lui Titu Maiorescu)
Palatul Dina Mihail
Parcul Bibescu (actual Parcul Poporului)
Trimiteri poștale ilustrate

Dolj este un județ în provincia istorică Oltenia din partea sudică a României,aflat în regiunea cea mai mănoasă și roditoare a Câmpiei Dunării și a Olteniei, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol, dintre cele mai prielnice. Județul se întinde pe 7414 kilometri pătrați numără aproximativ 734000 de locuitori având capitala în municipiul Craiova. Din punct de vedere administrativ județul se compune din; 3 municipii - Craiova, Băilești și Calafat, 4 orașe - Bechet, Dăbuleni, Filiași și Segarcea precum și 103 comune. Sus am postat harta, stemele comunistă și actuală ale județului Dolj, câteva locuri de vizitat în acest județ dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.
Rezervația ornitologică - Ciuperceni
Monumentul independenței Calafat
Crama Segarcea
Mănăstirea Gura Motrului
Clădirea Primăriei Calafat
Calafat
Lacul Bistreț
Statuia lui I.C.Brătianu și Liceul Independența Calafat
Rezervați de bujori sălbatici - Plenița

_____________ooOoo_____________

INSEMNE MILITARE STRĂINE
Set 3 insigne de identificare a unor unități militare 
din armata regală olandeză pe timpul celui
de-al doilea război mondial  

Câteva vignete de pe acțiuni franceze

Detaliu vignetă de pe un certificat financiar american

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 02.01.2015

2 comentarii:

Jamal spunea...

"Deoarece continua reformă a învățământului românesc a schimbat denumirea și specificul multor licee și școli românești, nu am găsit niciun fel de informații despre acest liceu și nici despre transformarea sa în altă instituție de învățământ craiovean. Dacă cineva m-ar putea ajuta i-aș fi sincer recunoscător." Nu s-a transformat in nimic, pur si simplu s-a desfiintat in anul 2000, iar locatia lui serveste la ora actuala ca sediu al Facultatii de Educatie Fizica si Sport. A fost un liceu bun. Spun asta in calitate de absolvent.

Jamal spunea...

Daca doriti detalii, va stau la dispozitie.