Epaminonda's Blog.....: BROCHOW

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură

și arhitectură din localitatea poloneză BROCHOW

(denumire germană - BROCKAU), sat aparținând comunei

GMINA BROCHOWA,județul SOCHACSZEW, voievodatul

MAZOVIA, precum și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Primăria

Biserica Sf.Rock și Ioan botezătorul

Biserica Sf.Gheorghe

Castelul de apă

Școala și castelul de apă

Școală

Strada Maja

Gara

Trimiteri poștale ilustrate

***

SĂ CUGETĂM!

___________xxx___________

O MEDALIE,

UN JETON ȘI CÂTEVA

INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declansarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor bauturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la sedinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Emblema de merit a Armatei române - “În slujba păcii”, clasa a I-a,

În conformitate cu Ordinul nr.102/2012 al Ministrului Apărării Naționale, Emblema de merit a Armatei române - “În slujba păcii”, clasa a I-a, are reprezentat pe avers un scut heraldic portughez înalt de 35 mm, înconjurat de o cunună de lauri închisă, lată de 10 mm, pe care este dispus, central deasupra scutului, un coif de armură medievală. Pe scut este redat în plan central porumbelul păcii, încadrat de două ramuri de măslin, dispus deasupra a două buzdugane încrucişate orientate cu bulbul de lovire în jos. În planul inferior se află cifra romană reprezentând clasa emblemei de merit. De cununa de lauri este ataşat dispozitivul de prindere alcătuit din două inele. Pe revers sunt reprezentate cununa de lauri, coiful medieval şi profilul scutului. Pe reversul scutului este scris, pe un rând, cu majuscule, în relief, cu litere înalte de 3 mm IN SLUJBA PACII. În planul inferior se află cifra romană reprezentând clasa emblemei de merit. Panglica, lată de 35 mm şi cu înălţimea aparentă de 50 mm, este din rips moarat de culoare albastru deschis cu 3 benzi de 2 mm, din care una de culoare neagră în mijloc şi două de culoare verde deschis, dispuse central, având spaţii de 5 mm între benzi. Pe partea din spate, panglica are un sistem de prindere. Această emblemă se conferă pentru merite deosebite persoanelor care au îndeplinit sarcini în misiunile O.N.U., N.A.T.O. sau U.E.. Clasa emblemei este apreciată în funcție de importanța activității desfășurate.

Jeton - Berăria Caraiman

JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declansarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor bauturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la sedinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Insigna - Bancpost

Bancpost este o bancă română înființată în anul 1991. Banca a fost privatizată în anul 2003, procesul de privatizare fiind demarat în anul 1998. Instituția financiară este controlată de către grupul bancar grec EFG Eurobank Ergasisi cu peste 75% din acțiuni. În anul 2005, banca avea 2,7 milioane de clienți. În noiembrie 2007, Bancpost avea o rețea teritorială de 233 de A.T.M.-uri. Sus am postat logo-ul băncii Bancpost.

Insignă - 13 septembrie 1848 - 1988

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci lângă Bucureşti) a fost ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Ţării Româneşti (Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie şi Compania de pompieri condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu şi un corp de armată otoman. Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească a avut iniţial succes. La începutul verii, principele Bibescu a abdicat după ce guvernul revoluţionar a preluat puterea. Revoluţionarii munteni îşi propuneau printre altele emanciparea clăcaşilor şi a evreilor, eliberarea robilor ţigani, guvernarea în acord cu principiul separării puterilor în stat, limitarea puterii domneşti şi crearea unei gărzi naţionale. Guvernul a încercat să implementeze aceste reforme democratice, dar adversarii revoluţiilor de la 1848, şi anume marile imperii europene au intervenit. Astfel, la 13 septembrie 1848, trei puternice coloane militare otomane au pătruns în Bucureşti, după arestarea fruntaşilor revoluţionari şi zdrobirea rezistenţei poporului neînarmat. În faţa celei de-a treia coloane otomane, comandată de Kerim-paşa, au stat trupele aflate sub comanda colonelului Radu Golescu, comandantul garnizoanei Bucureşti. Colonelul Radu Golescu concentrase în Dealul Spirii batalionul 2 din Regimentul 2 Linie Infanterie şi compania a 7-a din Regimentul 1 Linie, punându-le sub comanda maiorului Nicolae Greceanu. Spre aceste trupe se îndrepta şi compania de pompieri de sub comanda căpitanului Pvel Zăgănescu. Căutând să prevină rezistenţa unităţilor militare, Locotenenţa domnească instaurată de trupele intervenţioniste a dat ordin de predare a cazărmii Alexandria. Ostaşii români au dat dovadă de un puternic spirit antiotoman, reliefat iniţial în atitudinea colonelului Radu Golescu care, la cererea lui Kerim-Paşa de a-şi dezarma ostaşii, a răspuns cu mândrie că „datoria unui soldat este să moară cu arma în mână şi că mai mulţumit este în acest caz decât să se vadă dezarmat”.Surprins plăcut de acest răspuns, comandantul turcilor, Kerim–Paţa, ordonă retragerea trupelor otomane spre oraş până la reglementarea pe cale diplomatică a situaţiei tensionate create. Pe drumul de întoarcere, acestea s-au întâlnit cu compania de pompieri comandată de căpitanul Zăgănescu. La apropierea acesteia de cazarmă s-a produs un incident care avea să ducă la începerea unei adevărate bătălii. Infanteria şi artileria otomană erau masate în apropierea cazărmii, în preajma unui podeţ care îngusta mult calea companiei de pompieri. La trecerea acesteia, sublocotenentul Bălăşan l-a atins cu cotul pe un artilerist turc. Incident aparent fără importanţă, ura crâncenă dintre români şi turci a făcut ca acest incident să degenereze. Sublocotenentul român a fost lovit de un maior turc cu latul sabiei. Ofiţerul român a tras două focuri de pistol, întâi asupra maiorului turc (pe care l-a ucis), apoi asupra lui Kerim-Paşa (căruia i-a ucis calul). În evenimente au intervenit ostaşii români pentru a-şi apăra comandantul. Trupele otomane atacă cu violenţă compania de pompieri care opune o puternică rezistenţă şi străpunge liniile inamice reuşind să continue lupta alături de ostaşii aflaţi în cazarma Alexandria din Dealul Spirii.

După o luptă crâncenă ce a durat aproximativ două ore şi jumătate trupele române au fost împrăştiate iar militarii turci au pus stăpânire pe Bucureşti iar Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească a fost înăbuşită. Deşi raportul de forţe a fost de aproximativ 1/6 în favoarea otomanilor, pierderile umane s-au ridicat la următoarele cote: 48 la romani şi158 la otomani. La 15 ani după eroica bătălie din Dealu Spirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a adus omagiul său şi al ţării, veteranilor supravieţuitori şi la 13 septembrie 1863 i-a decorat pe aceştia cu medalia "Pro virtutae militare", iar pompierilor militari din Bucureşti le-a înmânat drapelul de luptă. De atunci ziua de 13 septembrie a rămas, prin tradiţie, ziua naţională a pompierilor din România.

Insignă - A.F.R. 1958 - 1978 Naționala '78

(Asociația filateliștilor din România)

Asociaţia Filateliştilor din România (denumire actuală Federația filatelică română) este forul românesc conducător al pasionaţilor de filatelie din întreaga ţară. Filatelia se ocupă cu studiul mărcilor poştale şi al timbrelor fiscale. Aceasta include modelul, producția și utilizarea timbrelor după ce le-a fost autorizată producerea de către autorități guvernamentale, cele mai comune fiind autoritățile poștale. Cu toate că mulți o confundă cu activitatea de a colecționa timbre, este o activitate distinctă. De exemplu, filateliștii vor studia mărci poștale extrem de rare nedeținându-le, ori din cauza costului, ori din cauza numărului foarte redus, pe când colecționarul poate alege să obțină și aranjeze timbrele fără a fi prea mult deranjat de origine sau uzură. La 1/13 ianuarie 1881 apare prima revista de filatelie din Romania, "TIMBROPHILO". In aprilie 1891 s-a constituit la Bucuresti, cu titlu provizoriu, SOCIETATEA ROMANA DE TIMBROLOGIE, iar la 6 mai 1891 a fost organizata prima expozitie filatelica din Romania avand caracter privat, in casa presedintelui Dimitrie C. Butculescu din Bucuresti. In sedinta din 26 noiembrie/10 decembrie 1891, societatea si-a schimbat denumirea in SOCIETATEA FILATELICA ROMANA, adoptandu-se si statutul de functionare. In 1932 la Bucuresti in Palatul Academiei Romane (sala Dalles) are loc intre 20-30 noiembrie cea mai mare expozitie filatelica, EFIRO-1932. Reiterata, expozitia EFIRO-1998 in salile Parlamentului Romaniei a readus privirilor publicului marile raritati filatelice romanesti. A urmat organizarea la Bucuresti a expozitiei filatelice mondiale din 2008 care a celebrat implinirea a 150 de ani de la aparitia primelor marci postale romanesti. Toate aceste manifestari organizate de Federația Filatelică Română au avut menirea de a promova valorile istorice, culturale si morale ale poporului roman prin intermediul mărcilor postale.

_____________ooOoo_____________

O DECORAȚIE ROMÂNEASCĂ

ȘI BREVETUL SĂU

Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a și Brevetul său, acordate de către Ministrul Apărării Naționale, în data de 12 martie 1943, conform Decretului nr.656 din același an sublocotenentului de rezervă BREHARU TEODOR din Regimentul 91 Infanterie, pentru fapte deosebite de arme. Brevetul este contrasemnat de către Mareșalul României și Conducător al Statului - Ion Antonescu, dar și de către Regele Mihai. Iată conținutul integral al textului de pe brevet " MIHAI I - Prin grația lui Dumnezeu și voință națională, Rege al României, la toți de față și viitori, Sănătate! Dorim a răsplăti meritele sublocotenentului de rezervă Breharu Teodor, din Regimentul 91 Infanterie, pentru bravura excepțională și spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă în luptele din ziua de 20 noiembrie 1942, în calitate de Comandant al Companiei a 3-a. După o puternică pregătire de atac, executată de guri de foc de toate calibrele și tunuri salvă, inamicul atacă cu circa 2 batalioane și 10 -12 care de luptă, sectorul companiei sale. Deși armamentul anticar i-a fost în mare parte distrus, Sublocotenentul de rezervă Breharu Teodor, reușește să oprească atacul inamic, cauzându-i mari pierderi. Continuă lupta ținând pe loc atacul inamic până este încercuit și rezistă până la complecta a unității sale de către forțele superioare ale inamicului. Noi îi conferim Ordinul militar Mihai Viteazul, clasa a III-a, Drept care îi dăm acest brevet subscris de noi și investit cu regescul Nostru sigiliu."