sâmbătă, 3 ianuarie 2015

MALAEZIA


5 ring 2004
MALAEZIA
Este un stat situat în sud-estul Asiei,
o parte continentală (Peninsula Malacca)
și un grup de insule în Oceanul Pacific.
Ca formă statală este o monarhie constituțională
care și-a câștigat independența la data de 31 august 1957.
Statul numără aproximativ 26,9 milioane de locuitori,
se întinde pe o suprafață de uscat de 329750 kilometri pătrați,
având capitala la Kuala Lumpur.
Deviza națională unanim acceptată a statului este:
Unitatea este putere. 
Stema:
 Steagul:
Pe aversul bancnotei aplicate aici este reprezentat chipul lui Tuanku Abdul Rahman, iar pe revers Turnurile Petronas, simbolul arhitectonic al statului malaezian 
Tuanku Abdul Rahman, a trăit în perioada anilor 1922 – 2008, a condus statul malaezian, sub diferite denumiri ale funcției, în perioada anilor 1957 – 1994, iar ca rege, în perioada anilor 1994 – 1999. 
Turnurile Petronas au fost construite între anii 1995 – 1998, ele având destinația de sediu birouri. Ele au fost realizate de către arhitectul Cesar Pelli care s-a confruntat cu problem majore în realizarea proiectului său precum; lipsa materiilor prime standard și instabilitatea solului. Turnurile au fiecare câte 88 de etaje, din care 78 de etaje deservite de lifturi, și au o înălțime maximă de 452 m, la vârful antenei montate pe acoperiș, ultimul etaj aflându-se la înălțimea de 375 m.
Moscheea Jamek, construită în anul 1907
 Poarta de intrare în Universitatea națională
Circuitul automobilistic de Formula 1 de la Sepang
Muzeul național
Primăria capitalei
Gara
Deasupra am postat fotografiile unor inconfundabile monumente arhitectonice ale capitalei malaeziene - Kuala Lumpur, iar mai jos o acțiune malaeziană emisă la Paris - Franța, un certificat financiar malaezian emis la Londra - Marea Britanie, o medalie și o monedă malaeziene.
Acțiune malaeziană
Certificat financiar malaezian
Medalie malaeziană
Monedă malaeziană

***

DOUĂ EPIGRAME
DE TOAMNĂ
de Petru Ioan Gârda - Cluj

TOAMNA… VIEȚII

Frunze cad, plutind rebele,
Pretutindeni pomii ning,
Numai frunza dragei mele
Stă-ntr-o pânză de paing...

UNOR VITICULTORI LENEȘI

Ocupați mai mult cu somnul,
N-au scos vin s-ajungă, dar
O să-l înmulțească DOMNUL
Cârciumar.


___________xxx___________

CÂTEVA MEDALII ȘI
INSIGNE DIN JUDEȚUL GALAȚI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA,  poţi citi în  articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.  

Carol I - Rege al României
În amintirea botezului monitoarelor Ion C.Brătianu, Lascăr Catargiu
și a vedetelor Maior C.Ene, Maior D.Giurăscu, Maior G.Șonțu,
Maior N.Gr.Ioan, Cap.V.Mărăcineanu, Cap.N.L. Bogdan,
Cap.M.Romano, Locot. D.Călinescu - Galați sept. 1907  
Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

În amintirea botezului monitoarelor Ion C.Brătianu,
Lascăr Catargiu, Al.Lahovari, Mihail Kogălniceanu
și a vedetelor Maior C.Ene, Maior D.Giurăscu, Maior G.Șonțu,
Maior N.Gr.Ioan, Cap.V.Mărăcineanu, Cap.N.L.Bogdan,
Cap.M.Romano, Locot.D.Călinescu - Galați sept.1907
Nu am nicio informație despre această medalie sau despre botezul acestor nave. Se știe că regele Carol I al României a avut o contribuție importantă în crearea flotei militare naționale fluviale, el participând efectiv la ceremonia botezului acestor nave fluviale. Dacă cineva ar putea să mă ajute cu vreo informație în acest sens i-aș fi sincer recunoscător. Sus am postat două fotografii reprezentând o navă-monitor (sus) și o navă-vedetă (jos). Nava monitor este o navă de război, de tonaj mic, maritimă sau fluvială, prevăzută cu armament de artilerie  grea (tunuri protejate cu rele), destinată luptei împotriva obiectivelor de pe mal. În limbaj tehnic, acest tip de navă este denumit "purtător de artilerie". Conform DEX nava vedetă este o ambarcațiune militară de tonaj mic, cu armament ușor, care execută misiuni de patrulare pe fluvii sau în zonele de litoral. 

Insigna - Centenar Eminescu - Sesiune comemorativă
iunie - 1889 - Galați - 1989
Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Insignă - Spitalul militar Galați 150 de ani * 1832 - 1982
Spitalul militar de urgență „ Dr.Aristide Serfioti” Galați este unitatea militara responsabila de nivelul tertiar de asistenta medicala specializata pentru toate persoanele care, potrivit legislatiei în vigoare, beneficiaza de servicii de sanatate prestate de catre formatiunile medicale din reteaua Ministerului Apararii Nationale, în timp de pace, situatii de criza sau razboi, aflate în zona de responsabilitate. Spitalul Militar de Urgenta „dr. Aristide Serfioti” Galati este subordonat Directiei Medicale din Ministerul Apararii Nationale, colaboreaza cu structurile militare si civile din Garnizoana Galati, având relatii contractuale de servicii medicale cu Casa de asigurari de sanatate a apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti (C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.). Zona de responsabilitate a Spitalului Militar de Urgenta „dr. Aristide Serfioti” Galati, conform arondarii teritoriale stabilita de Directia Medicala, este cea a judetelor Galati, Braila si Vaslui atat pentru asistenta medicala cat si pentru expertiza medico-militara. Misiunea de baza consta în asigurarea asistentei medicale de specialitate pentru personalul militar si civil si membrii familiilor acestora din unitatile si formatiunile militare arondate din judetele Galati, Braila si Vaslui, precum si pensionarilor militari si veteranilor de razboi.  
Aristide Serfioti (nume real Serphioti) a fost unul dintre cei mai importanţi membri ai lojei „Discipolii lui Pitagora”, constituită preponderent din evrei şi greci. „Discipolii lui Pitagora” era corespondenta locală a lojii Steaua României, din care făceau parte conspiratorii întemniţării lui Eminescu: Titu Maiorescu sau Şuţu. „Discipolii lui Pitagora” este singura lojă al cărei statut, semnat chiar de Domnitorul Cuza, se păstrează şi astăzi, în formă originală, la Biblioteca Judeţeană din Galaţi. În acest statut, Domnitorul ţine să-i mulţumească personal doctorului Aristide Serphioti pentru iniţiativa de constitui un Comitet Filantropic, pe baza căruia şi-a pus bazele mai târziu Loja „Discipolii lui Pitagora”.  Aristide Serphioti s-a născut la 20 iulie 1828 în localitatea Hydra din Grecia. A urmat cursurile elementare şi liceale în Grecia. A absolvit în mai 1851 cursurile Universităţii de Medicină „Ludwig-Maximilian“ din München, devenind doctor în medicină. A obţinut diploma de liberă practică în luna iunie a anului 1853, în Moldova şi s-a stabilit în acelaşi an la Galaţi. A intrat în serviciul armatei ca medic de batalion clasa I în cadrul Garnizoanei Galaţi la 15 ianuarie 1854. La 22 ianuarie 1854 este medic primar la spitalul filialei gălăţene a Epitropiei Generale „Sf. Spiridon“. A fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa a II-a la 24 martie 1855, iar la 7 mai 1857 a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa I. A fost numit medic şef al Spitalului Militar Galaţi (1857-1870). A fost avansat la gradul de medic colonel la 2 octombrie 1858 şi medic principal clasa a I-a la 16 octombrie 1862. A fost numit membru în Consiliul de Igienă şi Salubritate al oraşului Galaţi în luna decembrie anului 1862. După 20 august 1863 va fi numit epitrop al spitalului „Sf. Spiridon“, în locul lui Iancu Fotea, funcţie pe care o va deţine până la 16 august 1867. La 11 noiembrie 1864, cere „împământenirea“, fiind în serviciul statului român de 11 ani. A demisionat din armată în anul 1870 şi a profesat ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană“ până în anul 1899, când a ieşit la pensie. A fost medic primar al Spitalului „Sf. Spiridon“ din Galaţi (1900-1901). A fost principalul iniţiator al construirii Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană“ din Galaţi. A făcut parte din primul comitet de administraţie al spitalului ca vice-preşedinte. Simțindu-și sfârșitul aproape Serfioti a donat azilului de copii de pe lângă Societatea de binefacere „Alinarea“ din Galaţi, suma de 10000 de lei.
Aristide Serfioti a încetat din viaţă la data de 24 iulie 1905 fiind îngropat în cavoul din curtea bisericii de pe moşia Calica astăzi Cartier Fileşti, în curtea Bisericii „Sfânta Treime“.

Facultatea de industrii alimentare și tehnica pescuitului
25 de ani 1957 - 1982 * I.P.G. (Institutul politehnic Galați)
Facultatea de industrii alimentare și tehnica pescuitului
Institutul politehnic Galați - XXV (25 de ani)
În anii 1955 și 1959 s-au înființat la Galați Institutele Politehnic și respectiv Pedagogic. Prin Decretul Consiliului de stat al R.S.R. nr 105/20.03.1974, cele două institute se unifică în cadrul Universității Galați, redenumită în anul 1991 Universitatea „Dunărea de Jos”. La Galați au existat primele facultăți de îmbunătățiri funciare dar și de industrie alimentară și tehnica pescuitului, din România. Astăzi, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați funcționează cu 16 facultăți și pregătește studenți pentru ciclurile de studii universitare de licență, masterat și doctorat. Sus am postat logo-ul și o poză cu sediul actual al Universității "Dunărea de jos" din Galați.

Insigna - I.A.P. Galați I.A.P. - Complexul Dunărea
(Întreprinderea de alimentație publică)
Întreprinderea de alimentație publică se pare că a fost predecesoarea Întreprinderii de hoteluri și restaurante, de astăzi. Obiectul de activitate al acestei întreprinderi era aprovizionarea cu cele necesare a restaurantelor, cantinelor, bucătăriilor, braseriilor, cofetăriilor, teraselor, barurilor, etc. pentru realizarea meniurilor servite de către consumatorii locali sau turiștii trecători prin localitate. În poza de sus este reprezentat hotelul gălățean Dunărea, cu restaurant și braserie. 

Municipiul Galați este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Galați situat în sudul Moldovei în apropierea frontierelor cu Republica Moldova și Ucraina. Conform ultimului recensământ din 2011, populatia orașului era de 249732, fiind al 8-lea oraș din țară ca număr de locuitori. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre – Main – Rin. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip Stoicani-Aldeni. Prima menționare documentară a orașului Galati (pe atunci târg) datează din anul 1445 (într-un act semnat de domnitorul Ștefan al II-lea). Sus am postat stema actuală și primul sigiliu al târgului Galați și pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din municipiul Galați.
Complexul muzeal al științelor naturii
Turnul de televiziune 
Biserica fortificată Maica Precista
Biserica greacă
Muzeul artelor vizuale
Biblioteca județeană V.A.Urechia
Casa de cultură
Catedrala ortodoxă
Hotelul Galați
Teatrul dramatic
Faleza Dunării
Clădirea Primăriei
Hotelul Turist

Palatul navigației
Gara
Restaurantul Pescarul
Regionala C.F.R.
Spitalul județean
Casa memorială Alexandru Ioan Cuza
Teatrul muzical N.Leonard
Trimiteri poștale ilustrate

Galați este un județ situat în sudul provinciei istorice Moldova, România, cu reședința în orașul cu același nume. Județul Galati face parte din Regiunea de dezvoltare Sud-Est (împreună cu județele Vrancea, Buzău, Brăila, Constanța și Tulcea), din Euro-regiunea Dunării de Jos (alături de raioanele din sudul Republicii Moldova și vestul Ucrainei) precum și din Zona Economica Libera Galați-Giurgiulești-Reni. Acest județ are suprafața de 4466 kilometri pătrați și numără aproximativ 536000 de locuitori. Ca subunități administrative județul are în compunere; 2 municipii – Galați și Tecuci, 2 orașe – Târgu Bujor și Berești precum și 61 de comune. Sus am postat stemele comunistă și actuală precum și harta județului Galați, iar mai jos fotografiile câtorva locuri de vizitat în acest județ.
Lacul Movileni
Statuia eroilor ceferiști din primul război mondial Tecuci
Lacul Brateș
Catedrala ortodoxă Tecuci
Balta Talabasca
Liceul Dimitrie A.Sturza Tecuci 
Herghelia Tulucești
Podul de peste râul Bârlad - Tecuci
Lacul Potcoava
Sfatul popular raional Tecuci - azi Casa de cultură 
Podgoria Nicorești


____________ooOoo____________

O MEDALIE ROMÂNEASCĂ
ȘI CERTIFICATUL DE GARANȚIE
Medalia Anul Eminescu - 2000
Caracteristicile tehnice ale medaliei;
diametrul - 14 mm, greutatea - 1,25 gr, metal - aur carate
tirajul - 500 exemplare, calitatea - proof

Câteva ornamente decorative marginale 
de pe acțiuni maghiare 

Detaliu vignetă de pe un certificat financiar american

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 03.01.2015

Niciun comentariu: