Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 34

Aceasta este o probă monetară de 100 de lei din anul 1991 cu chipul lui Ştefan cel Mare, de formă rotundă, din alamă. Pe aversul acesteia se prezintă valoarea nominală 100 LEI, anul 1991, cunună formată din 6 frunze de stejar stilizate, în partea de sus 15 perle, iar pe revers înscrisurile ROMANIA, ŞTEFAN CEL MARE, bustul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, două sectoare de câte 7 perle. Lângă umărul stâng sunt aplicate literele C.D., iniţialele numelui lui Constantin Dumitrescu, gravorul monedei.Rversul acestei monede a fost utilizat pentru moneda în circulaţie de 20 de lei din perioada 1991 - 1996.

Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare (născut la Borzeşti în anul 1433 şi decedat la Suceava în data de 2 iulie 1504), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, ţara a dus multe lupte pentru independenţă împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei şi Regatul Ungariei. Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii ţării, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar, graţie tradiţiei populare, a fost transformat într-un erou legendar şi declarat sfânt al Bisericii Ortodoxe Române.

Aceasta este o probă monetară de 1 leu din anul 1992, de formă rotundă, cu diametrul de 32 mm, din nichel, cu margine netedă. Pe aversul acesteia se prezintă valoarea nominală 1 LEU, înscrisul ROMANIA şi 2 spice de grâu, iar pe revers stema României, înscrisurile ROMANIA şi 1992 şi frunze de stejar. Lângă margine (în dreapta) sunt aplicate iniţialele numelui gravorului, Constantin Dumitrescu. Această probă monetară este legată de numele profesorului Anghel Rugină, un renumit economist american de origine română, membru de onoare al Academiei Române din anul 1990. Acesta a propus, imediat după revoluţie, printre alte măsuri economice, o reformă monetară prin care să se introducă în circulaţie monede de argint, având deci valoare intrinsecă. Această reformă trebuia să asigure o economie stabilă şi ieşirea din criza economică postrevoluţionară.

Aceasta este o probă monetară de 500 lei din anul 1995, de formă rotundă, din bimetal, cu diametrul de 25 mm, greutatea de ~7 grame şi muchie netedă. Pe aversul acesteia se prezintă valoarea nominală 500 LEI, deasupra globulă, dedesubt litereele C.D. (probabil iniţialele numelui gravorului Constantin Dumitrescu), o cunună din frunze de laur, în partea de sus înscrisul ROMANIA, iar pe revers la stânga şi la dreapta coroane de lauri, stema României, deasupra globulă, dedesubt anul 1995.

Aceasta este o probă monetară de 500 lei din anul 1996, de formă rotundă, din bimetal, cu diametrul de 25 mm, greutatea de ~7 grame şi muchie netedă. Pe aversul acesteia se prezintă valoarea nominală 500 LEI, deasupra globulă, o cunună din frunze de laur, în partea de sus înscrisul ROMANIA, iar pe revers la stânga şi la dreapta coroane de lauri, stema României, deasupra globulă, dedesubt anul 1996. Deci, diferenţa dintre ultimile două monede prezentate aici constă în faptul că cea din anul 1995 are aplicate şi litere C.D. (probabil iniţialele numelui gravorului Constantin Dumitrescu). Precizez că până astăzi România nu a emis încă vreo monedă din bimetal. !?!?!?

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

___________xxx_____________

CÂTEVA MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Punerea pietrei fundamentale a portului Constanţa

16 octombrie 1896

Carol I - Rege al României

Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Istoria portului Constanta este strans legata de cea a orasului Constanta. Desi prima atestare documentara a Constantei este tarzie (sec.II d.Hr.) - anticul Tomis se descopera, prin marturii arheologice, inca din sec. VI i.d. Hr. Orasul-port a fost organizat initial ca un emporion - centru de schimb intre comerciantii greci si populatiile bastinase. Tomisul va adopta, cu timpul, toate caracteristicile evolutive ale unui polis grecesc. Influenta greaca se mentine pana in secolul I i.d.Hr., cand teritoriul situat intre Dunare si Marea Neagra intra sub stapanire romana. Primii ani ai guvernarii romane au fost consemnati de poetul Ovidius, exilat la Tomis "inter getesque", din motive ramase inca necunoscute. Portul cunoaste o viata economica prospera in secolele urmatoare, iar orasul preia numele imparatului Constantin. In perioada bizantina, evolutia portului Tomis va fi marcata de numeroasele invazii ale popoarelor migratoare. Comertul este in scadere, negustorii cauta alte piete, dar portul nu este dat uitarii, el fiind inregistrat, in continuare, in portulanele si hartile ragusane, venetiene sau genoveze. De altfel, portul si alte constructii aferente vor pastra multa vreme denumirea de "genovez", in amintirea negustorilor si navigatorilor proveniti din acest oras italian. Dupa o scurta perioada de stapanire romaneasca, "pana la Marea cea Mare", teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Otoman. Cronicarii turci, calatorii europeni sau din Imperiu vor mentiona activitatea portului Kustendge (denumirea turceasca a orasului), care, desi modesta, va contribui la cresterea comertului zonal. In 1857 autoritatile turce concesioneaza construirea portului Constanta si a caii ferate Cernavoda-Constanta companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd." Portul Constanta beneficiaza, pentru prima data, de amenajari si dotari relativ moderne.Dupa Razboiul de Independenta, in anul 1878, Dobrogea revine Romaniei si, odata cu aceasta, apar primele preocupari pentru construirea unui port care urma sa fructifice pozitia strategica a Constantei si avantul economic inregistrat de tanarul stat. In opinia Regelui Carol I, portul Constanta "va deveni unul din cele mai insemnate ale Orientului si un izvor de bogatie pentru tara intreaga". Nu fara greutate, Regele a convins politicienii de valoarea inestimabila a proiectului. In aceste conditii, statul roman a rascumparat instalatiile portuare de la compania engleza, a contactat specialisti straini pentru intocmirea unor proiecte de largire a portului si a investit in construirea monumentalului pod de la Cernavoda. La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficiala a lucrarilor de constructie si modernizare a portului Constanta. In piatra de temelie a fost depus, de catre Regele Carol I, documentul care consfintea "intemeierea unui port la tarmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai indepartate comertul a gasit un loc de adapost, unde atatea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominatie a stramosilor nostri romani si unde s-a sfarsit poetul Ovidiu."Lucrarile de constructie au inceput dupa proiectul inginerului I.B. Cantacuzino si au fost continuate cu modificarile propuse de alti doi ingineri romani de exceptie: Gheorghe Duca si Anghel Saligny. In anul 1899, conducerea lucrarilor portuare a fost preluata de Saligny, constructorul podului de la Cernavoda. Pana in 1909, cand a fost inaugurat oficial portul Constanta, s-au efectuat lucrari de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud si cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol si, nu in ultimul rand, silozurile. Pornind de la aceste dotari, portul Constanta a operat in 1911 peste 1,4 milioane tone marfuri.

Tache Ionescu - autorul Legii clerului

Clerul bisericii creştine ortodoxe române,

la împlinirea a zece ani de la punerea in

aplicare a Legii clerului mirean,

ca semn de recunoştinţă

1894 - 1904

Take Ionescu (ortografiat şi Tache Ionescu) a fost un politician şi prim-ministru al României. S-a născut la data de 13 octombrie 1858 la Ploieşti şi a decedat la data de 21 iunie 1922 la Roma, fiind bolnav de febră tifoidă.

Expoziţia anuală de la Târgu Moşilor

Bucureşti - mai 1906

Primar - Mihail G. Cantacuzino

Patria şi dreptul meu

Primăria oraşului Bucureşti lui.....

ca răsplată muncii

Pe locul gol (bara orizontală de pe mijlocul reversului medaliei) se completa numele persoanei care primea această medalie în semn de preţuire, recunoaştere şi aducere aminte.

Spre amintirea participării la Expoziţia din 1903

Asociaţia română pentru înaintarea

şi răspândirea ştiinţelor

Congresul şi Expoziţia din Bucureşti - 1903

Inginer Inspector general Al. Davidescu

Expoziţia ARIRS - 1903 (Asociaţia română pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor) a avut loc în curtea Institutului de chimie de pe Splaiul General Magheru, azi Splaiul Independenţei. În pavilionul principal erau reprezentate chimia, matematica, fizica şi electricitatea, toate cu aplicaţiile lor. Urmau mineralogia, botanica, zoologia, fiziologia, iar în spate, medicina umană şi veterinară, farmacia şi dentistica. În afara pavilionului principal erau standurile agriculturii şi silviculturii, apoi poduri, docuri, porturi (miniaturizate) industria petrolului, produse ale monopolului de stat (sare, chibrituri, etc), băuturi şi ape minerale. Expoziţia a cuprins şi amfiteatrele şi sălile de cursuri, cu cărţi vechi şi manuscrise, iar pe pereţi s-au atârnat tablourile marilor bărbaţi ai istoriei românilor. Finanţarea cheltuielilor ocazionate de această expoziţie s-a făcut parţial de stat şi parţial de instituţiile participante; fiecare persoană participantă a plătit o taxă de 5 lei. Congresul s-a deschis în ziua de 21 septembrie în clădirea Senatului (azi Bulevardul 6 Martie), sub preşedinţia profesorului C.I. Istrati. În după amiaza aceleiaşi zile s-a deschis şi expoziţia. Lucrările Congresului au continuat şi în zilele de 22 - 25 septembrie în amfiteatrele Universităţii pe următoarele secţii: chimie, ştiinţe sociale şi economice, farmacie, agricultură şi silvicultură, geniu civil şi militar, botanică, zoologie şi fiziologie, medicină, bibliografia ştiinţelor la români. În perioada 26 - 30 septembrie s-a organizat şi o excursie pe valea Prahovei. La epxoziţie au fost invitaţi şi mulţi români din teritoriile aflate la acel timp sub ocupaţie straina. Cu această ocazie s-au emis mai multe medalii printre care şi cea prezentată aici, precum şi o insignă.

____________xxXxx___________