Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 31

Aceasta este o proba monetară de 10 bani 1960, de formă rotundă, cu diametrul de 17,7 mm, confecţionată dintr-un aliaj oţel-nichel. Pe aversul acesteia se prezintă valoarea nominală 10 BANI în interiorul unei roţi dinţate cu 12 zimţi, iar pe revers stema naţională şi inscrisul REPUBLICA POPULARA ROMINA 1960. Se cunosc probe în care roata dinţată are 20 de zimţi.

Aceasta este o proba monetară de 5 lei 1977, de formă rotundă, confecţionată din oţel bronzat. Se cunosc probe confecţionate şi din aliaj oţel-nichel.

Pe aversul acesteia se prezintă valoarea nominală 5 LEI, cunună de lauri, o carte deschisă, o roată dinţată, două spice de grâu, un coş de fum şi nişte forme amintind de un peisaj industrial, în prim plan Coloana infinită de la Târgu-Jiu, iar pe revers stema naţională şi inscrisul REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA şi 1977 între două mici pătrate. A se reţine că în anul 1966 s-a schimbat stema statului iar ţara şi-a schimbat numele din RPR (Republica Populară Romînă) în RSR (Republica Socialistă România) şi s-a înlocuit Î (î din i) cu Â (î din a) în toate formele derivate ale cuvântului român (româneşte, românească, românime, româncă, etc). Steaua în cinci colţuri din capul stemei naţionale există doar la monedele emise după anul 1952.

Coloana Infinită, cunoscută în mod greşit şi sub denumirea de „Coloana Infinitului” este opera sculptorului român Constantin Brâncuşi, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului şi Masa tăcerii. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 15 moduli octaedrici suprapuşi, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiţi „mărgele” de către autorul lor. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea originală era „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din primul război mondial, căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului. Privitor la geneza coloanei între celelalte sculpturi brâncuşiene, există dovezi că proiectul este mult mai vechi. Se pare că încă din 1909 în atelierul lui Brâncuşi ar fi existat "trunchiuri şi bârne, coloane truncheate de lemn", iar prima versiune expusă a unei coloane, intitulată "Proiect arhitectural", datează din 1918. Ulterior, în 1933, în expoziţia sa personală de la New York, Brâncuşi expune proiectul său sub numele devenit celebru, Coloană fără sfârşit. Brâncuşi însuşi o denumea "un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească".

Coloana a fost turnată în fontă în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroşani. Şeful proiectului a fost inginerul Ştefan Georgescu Gorjan, proiectul de executie şi calculele au fost făcute de inginerul Nicolae Hasnas, execuţia stâlpului central a fost coordonată de maistrul-şef Ion Romoşan iar execuţia modelului în lemn al mărgelelor a fost făcută de maistrul tâmplar Carol Flisec în colaborare directă cu Brâncuşi, care sosise de la Paris special pentru a supraveghea turnarea coloanei.

Elementele componente ale coloanei sunt următoarele:

Nucleul metalic din ţeavă pătrată cu latura de 42 cm, asamblat din trei tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m şi 9,4 m

Fundația din beton, care ajunge la adâncimea de 5 m, cu o formă de trunchi de piramidă, cu baza mare de 4,5 , orientată în jos.

"Mărgelele" (cum le numea Brâncuşi) din fontă, "înşirate" pe nucleu, în număr de 17:

Un semielement de bază, cu înălţimea de 136 cm;
15 moduli octaedrici, cu înălțimea de 180 cm fiecare;
Un semielement la vârf cu înălţimea de 90 cm.

Alămirea coloanei s-a făcut la faţa locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România şi a fost adusă special din Elveţia. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + "mărgele") este de 29173 kg.

Cea care a comandat lucrarea a fost Aretia Tătărescu (prin Societatea "Liga Naţională a Femeilor Gorjene"), care i-a acordat lui Brâncuşi deplină libertate de acţiune şi l-a ajutat să obţină sprijinul financiar necesar.

În anii '50, guvernul român, sub influenţa sovieticilor a plănuit să demoleze coloana, considerând că sculptura lui Brâncuşi ar fi un exemplu de sculptură burgheză. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodată pus în aplicare.

Aceasta este o probă monetară de 100 lei Nicolae Ceauşescu 1984, de formă rotundă, din argint. Pe aversul acesteia se prezintă efigia lui Ceauşescu spre dreapta, inscripţia PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA NICOLAE CEAUŞESCU, iar pe revers valoarea nominală 100 LEI, inscripţia · REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA · şi stema României.

Nicolae Ceauşescu (născut la 26 ianuarie 1918 la Scorniceşti, judeţul Olt şi decedat la 25 decembrie 1989 în Târgovişte) a preluat puterea în anul 1965, după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mai jos se prezintă casa în care s-a născut.

A fost, sub diferite forme, capul statului şi al Partidului Comunist Român timp de peste 20 de ani (preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedinte al RSR între 1974 şi 1989, prim-secretar al Comitetului Central al PCR, secretar general al PCR din 1969 pînă în 1989). Pentru modul în care a condus destinele României, în special în ultimul deceniu al perioadei numite Epoca de aur, a căpătat numele de dictator. La câteva zile de la victoria Revoluţiei din 1989 a fost judecat, condamnat la moarte şi executat prin împuşcare, împreună cu soţia sa Elena, la 25 decembrie 1989, în condiţii îndoielnice de legitimitate juridică.

Aceasta este o probă monetară - 100 lei Nicolae Ceauşescu - Canal Dunare Marea Neagră - 1984 - de formă rotundă, din bronz sau tombac. Pe aversul acesteia apare efigia lui Ceauşescu din faţă, valoarea nominală 100 LEI, inscripţia PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA NICOLAE CEAUŞESCU, iar pe reverss tema României, ecluza de la Cernavodă, inscripţia INAUGURAREA NAVIGATIEI PE CANALUL DUNARE-MAREA NEAGRA, anul 1984.

Aceasta este o probă monetară 100 lei 1984 - Canalul Dunăre-Marea Neagră - de formă rotundă, din argint. Pe aversul acesteia se prezintă argint ecluza de la Cernavodă în interiorul unei coroane de lauri, soarele răsărind din Marea Neagră, inscripţia INAUGURAREA NAVIGATIEI PE CANALUL DUNARE-MAREA NEAGRĂ, anul 1984, iar pe revers valoarea nominală 100 LEI, inscripţia · REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA · şi stema României.

Canalul Dunăre-Marea Neagră este un canal navigabil în judeţul Constanţa, România, ce leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre şi porturile Constanţa Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanţa cu aproximativ 400 km. Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km şi ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă Midia Năvodari, în lungime de 31,2 km. Canalul Dunăre-Marea Neagră este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră şi Marea Nordului şi Marea Nordului (prin Canalul Rin Main Dunăre). Folosind această rută, mărfurile din Australia şi Orientul Îndepartat, destinate Europei Centrale, îşi scurtează drumul cu 4.000 kilometri. Construcţia canalului a început în anul 1949, mulţi dintre muncitori fiind deţinuţi politici din închisorile comuniste şi din rândurile minorităţilor etnice şi religioase. Lucrările au fost sistate în anul 1955 şi reluate, după un nou proiect, în anul 1976. Canalul a fost inaugurat sâmbătă, 26 mai 1984 de către Nicolae Ceauşescu. S-au excavat 294 milioane m³ la canalul principal, plus 87 milioane m³ la ramura nordică, Poarta Albă - Midia - Năvodari (mai mult cu 25 milioane faţă de Canalul Suez şi cu 140 milioane decât la Canalul Panama şi s-au turnat 5 milioane m³ de betoane. Cu o lungime a canalului principal de 64,4 km. o adâncime de 7 m, o lăţime la bază de 70 m şi la suprafaţă de 90 -120 m, este al treilea canal navigabil din lume, ca lungime, după Suez şi Panama şi are o capacitate anuală maximă de transport de 80 -100 de milioane tone, iar pentru ramura nordică de 15-25 de milioane tone de marfă. Pescajul maxim admis este de 5,5 m permiţând astfel accesul navelor fluviale şi a celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri.

Mai sus admiri imagini reprezentative cu ecluzele de la Cernavodă (sus), Agigea (la mijloc) şi Năvodari (jos), porţile de acces, de la cele trei extremităţi ale canalului.

***

CÂTEVA LOCUŢIUNI,

MAXIME ŞI CUGETĂRI

ÎN LIMBA LATINĂ

Finis coronat opus. – Sfârşitul încoronează opera.
Fluctuat nec mergitur. – E zguduit, dar nu se scufundă.
Fortes fortuna juvat – Norocul îl favorizează pe cel puternic (curajos).
Fiat voluntas tua! – Facă-se voia ta!

CÂTEVA MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Comerţul capitalei României recunoscător

domnului Costache Negri

pentru recuperarea bunurilor zise închinate - 1863

Costache Negri (născut la 14 mai 1812 la Iaşi şi decedat la 28 septembrie la Târgu Ocna scriitor, om politic şi mare patriot român. Prieten bun cu Alexandru Ioan Cuza, a sprijinit toate acţiunile şi reformele domnitorului Unirii. Prin misiunile pe care le-a avut peste hotare, Costache Negri poate fi socotit primul diplomat al Principatelor Române. Complotul care a dus la detronarea lui Cuza l-a determinat, ca şi pe Vasile Alecsandri să renunţe la viaţa politică. S-a retras la Târgu Ocna şi şi-a dedicat ultimii ani ai vieţii pasiunilor sale de-o viaţă: numismatica şi colecţionarea de tablouri.De asemenea, a întreţinut o bogată corespondenţă cu Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu. Eminescu l-a definit pe Costache Negri ca fiind "unul din cei mai nobili bărbaţi ai românilor, care reprezintă nu numai cel mai curat patriotism şi caracterul cel mai dezinteresat, dar şi o capacitate extraordinară, căreia-i datorăm, în bună parte, toate actele mari săvârşite în istoria modernă a românilor". Pe casa lui Costache Negri, de la Galaţi este aplicată o placă comemorativă cu următorul text: “În această casă a locuit Costache Negri, pârcălab de Galaţi, militant pentru ideile Revoluţiei de la 1848 şi ale luptei pentru unire“. Iată o secvenţă din faimosul toast, rostit la Paris la 27 decembrie 1848, unde zice: "În visurile mele înflorite se arată viitorul României. Suntem milioane de români răzleţiţi. Ce ne lipseşte ca să ajungem un neam tare? Unirea, numai unirea. Să trăiască unirea românilor"!

Întâlnirea oştenilor moldo-români

la Socola, lângă Iaşi - 14 aprilie 1859

Aleksandru Ioan I

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut 20 martie 1820 la Bârlad şi decedat la 15 mai 1873 la Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România.A participat activ la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel Unirea celor două ţări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului. Asemenea multora din elita românească din vremea sa familia lui Cuza avea şi rădăcini greceşti.

Curtea de Casaţiune a Principatelor Unite Române

(Focşani)

Alecsandru Ioan I - 1862

Manufactura de arme

Manufactura de arme a României a fost fondată în timpul domniei lui Alessandru Ioan I, fiind ministru de resbel generalul Ioan Emanuel Florescu în anul 1863, luna iunie.

__________xxXxx___________