Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 30

Aceasta este o probă monetară - 5 lei 1922 de formă rotundă cu diametrul de 33 mm, greutatea de ~15,5 grame, din cupru şi cu margine netedă. Pe aversul acesteia se prezintă valoarea nominală 5 LEI, coroană şi spic de grâu, iar pe revers ROMANIA, anul 1922 şi un snop de grâu; în stânga cifrei 1 din anul 1922 monograma HF de la Huguenin Freres & Co. În numismatica românească sînt cunoscute numeroase probe de monede. Conform unui tabel din lucrarea menţionată la moneda de mai sus, s-au bătut probe de 5 lei 1922 din diverse aliaje, şi anume: 34 din nichel, 41 din cupronichel, 43 din bronz, 47 din bronz de aluminiu, 44 din cupru, 50 din tombac, 43 din alamă şi 53 dintr-un aliaj numit în franceză „thuna” (probabil numele comercial al unui aliaj de aluminiu - denumirea e posibil să vină de la localitatea elveţiană Thun, unde a existat o puternică uzină metalurgică).

Aceasta este o probă monetară - 5 lei 1922 - femeie la izvor - de formă rotundă cu diametrul de 33 mm, din metal alb cu margine netedă. Pe aversul acesteia se prezintă valoarea nominală 5 LEI, coroană şi spic de grâu, iar pe revers femeie îngenunchiată la izvor, cu mâna stângă sprijinită pe genunchiul stâng şi mâna dreaptă făcută căuş în dreptul şuvoiului, ROMANIA, anul 1922 şi sigla HF poansonată în dreptul genunchiului femeii.Pe monedă se observă monograma HF, care arată că probele au fost realizate în Elveţia, la Huguenin Frères & Co., în micuţa localitate Le Locle de la graniţa cu Franţa. Pentru acest tip de probe se cunosc tirajele. În articolul „Unele date noi privind proiectele şi probele monetare executate pentru România de casa de medalii Huguenin-Frères din Elveţia” (Constanţa Ştirbu, Katiuşa Pârvan, publicat în Acta Moldaviae Meridionalis - Anuarul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui, XII-XIV, 1990-1992, p. 419-430) este prezentat un tabel cu tirajele probelor bătute la Huguenin pentru România.Conform tabelului din articolul menţionat, s-au bătut probe de 5 lei 1922 - femeie la izvor - din diverse aliaje, şi anume: 49 din nichel, 45 din cupronichel, 39 din bronz, 25 din bronz de aluminiu, 41 din cupru, 43 din tombac, 38 din alamă şi 47 dintr-un aliaj numit în franceză „thuna” (probabil numele comercial al unui aliaj de aluminiu - denumirea e posibil să vină de la localitatea elveţiană Thun, unde a existat o puternică uzină metalurgică).

Aceasta este o probă monetară de 2 lei 1923, de formă rotundă din plumb, cu diametrul de 27,5 mm. Pe aversul acesteia se prezintă valoarea nominală BUN PENTRU 2 LEI, spic de grâu, cerc perlat exterior, iar pe revers ROMANIA, anul 19 23, stema medie a României şi HUGUENIN (numele monetăriei) de-a lungul cercului perlat exterior, la ora 17.

Aceasta este o probă monetară de 5 bani 1958, de formă rotundă, din bronz, cu diametrul de 20 mm, greutatea de ~2,4 grame şi margine cu zimţi. Pe aversul acesteia se prezintă valoarea nominală 5 BANI, anul 1958, iar pe revers stema RPR. Acest tip de monedă a circulat numai până în anul 1957. Modelul pentru anul 1958 s-a realizat, dar nu s-a mai pus în circulaţie. S-a realizat un nou model de monedă de 5 bani, din alt material, pus în circulaţie abia în anul 1963. Priveşete şi compară!

Cele două monede de mai sus au circulat efectiv pe teritoriul României.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ, DIN CREAŢIA

LUI NELU QUINTUS

COCHETA

Cu-al său farmec mă cuprinde,

Şi gândesc mereu cu jind

Tot ce-mbracă ea o „prinde“,

Numai eu nu pot s-o …prind!

DE LA MARE

Nopţi de vis, nisip mărunt,

Ea copilă, el cărunt,

Visul lui - e de iubire;

Visul ei - …de moştenire !

CÂTEVA MEDALII

CU ŞI DESPRE POMPIERI

Medalie - Centenarul înfiinţării Formaţiunii de pompieri Zăbrani

1879 - 1979

Medalie - Centenarul Foişorului de foc - Bucureşti

1892 - 1992

Medalia - Foişorul de foc

Pompierfila II - Bucureşti - 1976

Foişorul de Foc este o clădire de 42 metri înălţime din Bucureşti aflată între Obor, Calea Moşilor şi Nerva Traian, mai precis: la intersecţia străzii Traian cu bulevardul Regele Ferdinand, în imediata apropiere a bisericii Oborul-Vechi (monumentul ocupă centrul unei piaţete care îi poartă numele şi către care mai converg şi alte artere, respectiv străzile Vasile Stroescu, Iancu, cavaler de Flondor, Zece Mese şi Popp de Băseşti). În trecut servea drept turn de observaţie pentru apărarea împotriva incendiilor. A fost construit în 1890, la doi ani după ce precedentul turn, Turnul Colţei, ridicat în 1715, a fost demolat. Planurile au fost realizate de George Mandrea, în acea perioadă arhitectul-şef al Bucureştiului. Foişorul de Foc a fost gândit a avea şi rolul de turn de apă. După finalizarea construcţiei, însă, compania locală de apă - Uzina de apă apă Grozăveşti nu a avut pompe suficient de puternice pentru a îl umple cu apă.Foişorul de Foc a fost folosit de către pompieri până în 1935, când şi-a pierdut rolul, întrucât în Bucureşti se ridicau tot mai multe clădiri înalte, iar introducerea telefoniei făcea inutilă existenţa unui turn de veghe. Din anul 1963 a fost transformat într-un Muzeu al pompierilor.