Epaminonda's Blog.....: LUCKENWALDE

***

DOUĂ EPIGRAME DIN VIAŢĂ

FEMEIA

de Vasile Larco

Femeia-i îngerul din casă,

Chemare, visul ce clădeşte,

E floare gingaşă, frumoasă

Păcat, că se şi ….ofileşte!

CONFESIUNE

de Nelu Quintus

Iubita mea e-un dulce vis,

Cu farmec pur nepământesc,

Mă simt cu ea ca-n paradis,

Desigur, …până mă trezesc!

CÂTEVA MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Mihail Grigore Sturdza

Medalia a fost bătută în anul 1842 la iniţiativa Colegiului Medicilor din Moldova şi oferită domnitorului Mihail Grigore Sturdza pentru deosebitele realizări în înfiinţarea de aşezăminte spitaliceşti pe care le-a organizat prin aducerea unor medici străini.

Mihail Sturdza, (născut 24 aprilie 1794 Iasi si decedat 8 mai 1884 Paris) a fost domnitor al Moldovei între aprilie 1834 şi iunie 1849. Ales sub protecţia turcilor, a intrat cu totul în sfera de influenţă a politicii ruseşti. Era un om instruit, susţinându-l pe Asachi crearea Academiei Mihăilene din Iaşi. S-a dovedit un administrator abil, deşi a căutat să-şi sporească substanţial averea, a făcut sau şi-a dat concursul la realizarea multor lucruri bune şi pentru ţară. Sub domnia sa au fost construite aproximativ 250 km de drumuri si 400 de poduri mici de piatră. De asemenea au fost începute principalele trasee rutiere ale Moldovei. Unul dintre defectele sale era lăcomia de bani. În acest sens a vândut titluri de boieri şi demnităţi mai mari ori mai mici pe bani, astfel încât dacă la începutul domniei erau 853 de boieri, la sfârşitul ei numărul lor ajunge la 3750. În al doilea an a domniei sale, la Cluj se publică un document în care boierii se declară nemulţumiţi pentru că domnitorul era "lacom de bani, era josnic", lucra numai pentru interesele personale şi se folosea de spioni pentru a obţine din partea sultanului un firman împotriva boierilor. În anul 1848 întreprinde măsuri de reprimare a mişcării revoluţionare a tinerilor boieri din Moldova, care au prezentat în prealabil domnitorului un memoriu cu revendicări în 35 de puncte. Însă memoriul întocmit de ei, care de altfel nu cuprindea decât dorinţe moderate şi mai mult de ordin administrativ, i-a servit numai ca motiv pentru arestarea celor consideraţi periculoşi. Cei care au putut, au emigrat. Între aceştia s-au aflat şi Kogălniceanu dar şi Cuza. După ocupaţia ruso-turcă a Principatelor Române şi Convenţia de la Balta Liman din 1849, au fost numiţi domnitori noi, în locul lui Sturdza fiind numit Grigore Alexandru Ghica.

Mihail Grigore Sturdza

Medalia a fost bătută în anul 1840 şi oferită domnitorului Mihail Grigore Sturdza în semn de recunoştinţă pentru fondarea de către acesta a unor instituţii utile patriei.

Divanurile Ad-hoc din 7-9 octombrie 1857

Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu

Dumnezeu apără România

Divanurile ad-hoc (sau Adunările ad-hoc) au fost adunări convocate în anul 1857 în Ţara Românească şi Moldova, care trebuiau să se pronunţe asupra organizării politice şi sociale a ţărilor române. Congresul de pace de la Paris (1856) care pune capăt războiului Crimeii, pe lângă alte clauze referitoare la Principatele Române, prevedea convocarea de adunări (divanuri) ad-hoc care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări potrivit dorinţei românilor. În urma alegerilor sunt convocate, în 1857, adunările ad-hoc având caracter consultativ, alcătuite din reprezentanţi ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, ţărănimii clăcaşe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

Insignă de deputat în Divanul Ad-hoc din Moldova - 1857

Loja masonică "Steaua Dunării"

Oraşul Bucureşti - 1857

Unioniştii au folosit medaliile cu subiecte emoţionante şi mobilizatoare în sprijunul cauzei lor. O astfel de medalie a fost şi Loja masonică "Steaua Dunării", bătută în anul 1857, care a sprijinit foarte consistent activitatea unionistă.

_________xxXxx________