Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 76

MUNICIPIUL BUZĂU

ÎN VECHI CĂRŢI POŞTALE

O documentare privind Cartea poştală găseşti în articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 79

Episcopia Buzăului (în prezent Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei)

Potrivit documentelor, în anul 1500, domnitorul Ţării Româneşti, Radu cel Mare (1495-1508), a hotărât înfiinţarea acestei episcopii, în cadrul sinodului mixt, prezidat de fostul Patriarh ecumenic Nifon. Clădirea din fotografie se pare că a fost construită înainte de anul 1649.

Bazarul

În anul 1575, ia fiinţă Bazarul, al doilea din Ţara Românească - piaţă permanentă cu dughene, prăvălii, pivniţe, magazii - prima ştire privitoare la un element urbanistic - piaţă.

Administraţia financiară (în prezent Bibioteca judeţeană "Vasile Voiculescu")

Buzăul are bibliotecă publică începând cu anul 1873. Biblioteca s-a numit pe rând “Carol I” (la fel ca Fundaţia universitară), “Alexandru Marghiloman” (a cărui donatie de carte nu va rezista epurării comuniste), “Alexandru Sahia”, iar astăzi se numeşte “Vasile Voiculescu”. Sediul actual al bibliotecii, clădirea din poză, este situată pe strada Unirii la nr.140, într-un imobil de patrimoniu construit de arhitectul Cerchez în anul 1914.

Bufetul din Crâng

Este construit în anul 1897 şi are o arhitectură inspirată după casele ţărăneşti din zona Chiojdului

Bulevardul Gării

Cercul militar

Primele cercuri militare s-au înfiinţat în România cu puţin înaintea Războiului pentru independenţă naţională. Până în anul 1906 s-au înfiinţat cercuri militare în 18 garnizoane mici, printre care Buzău şi Râmnicu Sărat. La Buzău, în anul 1911, în cadrul unei întâlniri a ofiţerilor din garnizoană, se năştea ideea construirii unei clădiri a cercului militar.

Iniţiativa a aparţinut colonelului George Spirescu care a fost şi primul şef a Cercului Militar Buzău. La interevenţia lui s-a primit 50000 lei de la Ministerul de Război. Această sumă a fost completată prin contribuţia financiară a ofiţerilor şi reangajaţilor din Regimentul 7 Artilerie Buzău. În memoriile preotului militar al garnizoanei Buzău, preot maior Dumitrescu H. Marin se scrie: "În luna martie 1914 se pune temelia noului local (era vorba de actuala clădire a Cercului Militar Buzău) în strada Independenţei (Carol I), care s-a construit din cotizaţia ofiţerilor şi o subvenţie dată de către Ministerul de Război, Casa Oştirii şi Banca Naţională a României". Această faţadă a clădirii este orientată spre Liceul de fete (în prezent Colegiul naţional "Mihail Eminescu")

Calea Unirii

Liceul de fete "Dr.C.Anghelescu"(posibil Liceul Mihail Eminescu de astăzi)

Liceul "Mihail Eminescu"

La data de 10 decembrie 1925 are loc solemnitatea depunerii actului de fundaţie la temelia din strada Independenţei, nr.22, actualul local, în prezenţa Ministrului şcolilor de atunci, doctor C. Angelescu. Autorul proiectului este arhitectul Paxino, iar directoare era profesoara Vera Teodoru (matematici). În anul 1928 liceul se numea “Dr. C. Angelescu” ( cu 2 secţii: uman si real ). În septembrie 1931 şcoala se instalează în localul propriu, directoare fiind profesoarele Iosefina Trandaf (franceză) şi Florica Manoilescu (romană-latină).

Piaţa centrală

Şcoala "Dionisie Episcopul" (fosta şcoală nr. 5, în prezent "Dionisie Romano")

Acest local de şcoală a fost inaugurat la data de 15 octombrie 1865. A doua poză este din anul 1890.

Biserica "Greci"

În timpuri străvechi pe locul actualei biserici a fiinţat biserica ,,Popii Mihai”, pomenita inainte de 1500. In timpul lui Matei Basarab, la anul 1649, ctitorul Badea Obreai a zidit o biserica in mijlocul unui cimitir. Aceasta s-a daramat dupa 200 de ani si cimitirul s-a desfiintat. In locul ei, in anul1850, s-a ridicat biserica de scaun de catre ctitorii: Nedelnicerul Nicolae Caloian, Serdarul Dumitru Sarateanu, Atanasie Poenaru, Nicolau Costica, fratii Nicolae si Costache, Iani Iconomul, Sava Diamandi,Stan Stanescu si altii. Biserica este o constructie de marime impozanta, lungimea 32 m, latimea 17 m si inaltimea zidurilor de 10 m. Este zidita din caramida cu mortar, zidul gros de 1 m pe soclu de piatra cioplita, cu fundatii de var hidraulic. Pictura bisericii s-a facut in anul 1915 de catre pictorul Dimitrie Nicoleanu. Este lucrată in ulei si in general este bine conservata. Se caracterizeaza prin prezentarea sfintilor singulari in figure mari, robuste si bine proportionate. Se observa influenta apuseana. Este pictura realista usor stilizata si are o coloratura vie si placuta.In fata bisericii este clopotnita zidita in 1873.Este formata din parter si 2 etaje. Parterul este din piatra cioplita, primul etaj din caramida si al doilea din lemn. Este o constructive solida si proportionata cu biserica.

Bulevardul I.C.Brătianu (în prezent bulevardul Nicolae Bălcescu)

Crângul buzoian

Este o branişte domnească atestată de pe vremea lui Radu cel Mare (1496-1508), o rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei. Pe o suprafaţă de 180 ha se întâlnesc stejari seculari şi plante rare, printre care Sica şi Laleaua de Crâng.

Clădire veche

Gara

Deschisă în 1873, la un an după darea în folosinţă a căii ferate Bucureşti - Galaţi, gara buzoiană se află la kilometrul 128 pe magistrala CFR 500.

Liceul "Bogdan Petriceicu Haşdeu"

A luat fiinţă în anul 1867, clădirea fiind construită pe un teren care a aparţinut mănăstirii Banului, şi a purtat numele de Gimnaziul Tudor Vladimirescu până în anul 1875, când a primit numele Alexandru Hâjdeu. Din anul 1932 primeşte numele "Bogdan Petriceicu Haşdeu", azi, Colegiul Naţional "B. P. Hasdeu". În anul 1873 Basil Iorgulescu înfiinţează Biblioteca Gimnaziului "Tudor Vladimirescu" iar în 1893 Biblioteca Publică "Carol I". Tot aici se constituie în 1895 prima colecţie publică de piese arheologice, antropologice şi istorice într-o sală a Gimnaziului "Tudor Vladimirescu" - în fapt primul muzeu la Buzău.

Şcoala Normală (în prezent Liceul Pedagogic "Spiru C. Haret")

Şcoala normală s-a înfiinţat în anul 1838 şi a funcţionat în mai multe localuri, devenind peste timpuri Liceul pedagogic Spiru C. Haret. Această instituţie de învăţământ a funcţionat un timp în localul actualei Şcoli Dionisie Romano cât şi la Seminarul teologic. Piatra fundamentală a actualei clădiri s-a pus în anul 1913, în prezenta ministrului C. C. Disescu, planul construcţiei aparţinând arhitecţilor N. Stănescu şi I. Vulcan din Bucureşti. Din cauza lipsei de solicitudine a guvernanţilor şi apoi din cauza evenimentelor politice şi militare, lucrările au mers greu, cu întreruperi dese, până în 1925, fără a mai pune la socoteală amfiteatrul, terminat abia in 1965.

Palatul Comunal

Este o clădire aflată în centrul oraşului şi serveşte drept sediu al primăriei şi consiliului local. A fost construit în perioada 1899 - 1903 la comanda primarului oraşului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu. Săvulescu a supervizat lucrările până în 1902, şi atunci locul său la conducerea proiectului a fost preluat de Kafsinski. Palatul a fost inaugurat în 1903, în prezenţa regelui Carol I şi a principelui Ferdinand. Cea mai importantă sală a Palatului Comunal a fost şi este sala de recepţii, decorată în stil veneţian. În ea a avut loc ceremonia de inaugurare a clădirii. Tot acolo s-au susţinut şedinţele solemne de învestitură, recepţii oficiale sau chiar concerte. Înaintea celui de al doilea război mondial, Liga Culturală organiza anual în această sală un bal de 24 ianuarie. Primarul Pretor Grigorescu a achiziţionat pentru această sală picturi ale mai multor artişti, printre care se numără Alexandru Moscu, Petre Bulgăraş, Ignat Bedanrik. În timpul războiului, pentru a fi ferite de bombardamente, acestea au fost transferate la primăria comunei vecine Simileasca, de unde doar puţine dintre ele au fost recuperate după război. Palatul a fost bombardat la 8 august 1944 de avioane britanice, iar în noaptea de 27 – 28 august a fost incendiat.

Parcul Palatului Comunal (în prezent Piaţa Dacia)

Piaţa Dacia

Podurile rutier şi de CF, de la Vadu Paşii, peste râul Buzău

Aceste poduri sunt opera renumitului inginer român Anghel Saligny

Proprietatea "Sava Gerota" (în prezent Hotelul "Coroana")

Această clădire a fost inaugurată în anul 1880

Seminarul teologic "Kesarie Episcopul"

Acest seminar teologic a fost inaugurat în anul 1836.

Arhitectură veche buzoiană - Strada Mare (strada Târgului) - În prezent strada Cuza Vodă

Palatul de Justiţie (Tribunalul)

Clădirea s-a ridicat între anii 1909 - 1912 şi a fost realizată după planurile arhitectului Petre Antonescu, pe un teren cumpărat de Primărie de la C.Ruşaveţeanu, contra sumei de 32500 lei.

Vedere generală - Buzăul de odinioară

Târgul din Buzău la 1918

Vila Margiloman

Ridicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cca. 1884), pe domeniul Marghiloman din marginea oraşului Buzău, vila “Albatros” – operă a celebrului arhitect francez Paul Gottereau – ilustrează elocvent o epocă, cea de ascensiune a burgheziei în viaţa societăţii româneşti. Domeniul, constituit din vila “Albatros”, un corp de clădiri secundar destinat servitorilor şi o serie de grajduri – toate în mijlocul unui vast parc dendrologic – i-a aparţinut iniţial lui Ion (Iancu) Marghiloman, pentru ca mai apoi să treacă în proprietatea fiului acestuia, viitorul prim-ministru al României, Alexandru Marghiloman (născut el însuşi la Buzău, în 1854). Acesta din urmă, personalitate marcantă a Partidului Conservator, căruia i-a fost şi preşedinte, şi-a pus puternic amprenta asupra vieţii politice româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Trebuie menţionat că Alexandru Marghiloman, unul din cei mai bogaţi oameni politici români în epocă – atât de bogat încât se afirmă că-şi trimitea lenjeria pentru a-i fi spălată la Londra – s-a remarcat în ochii contemporanilor printr-o pasiune care l-a făcut celebru : creşterea cailor de curse. În acest sens marele proprietar buzoian a realizat padocuri, terenuri de antrenament şi un impresionant hipodrom aflat la marginea oraşului Buzău, nu departe de reşedinţa sa, vila “Albatros”. Cel care a fost supranumit admirativ “Lordul valah” s-a numărat de altfel şi printre întemeietorii şi conducătorii Jockey-Club-ului Român şi al Hipodromului Bucureşti. Bogăţia şi bunul gust care caracterizau viaţa lui Alexandru Marghiloman sunt puse în evidenţă şi de mobilierul vilei “Albatros”, din care câteva piese sunt păstrate în cadrul colecţiilor Muzeului judeţean de istorie Buzău : o bibliotecă, un fotoliu şi o canapea din bambus, mai multe oglinzi veneţiene, farfurii decorative din porţelan chinezesc, o statuetă din lemn, etc. Un rol important în punerea în valoare a acestei bogăţii l-a avut soţia şefului Partidului Conservator, Eliza Ştirbei, descendentă ea însăşi a domnitorului Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei, cu care Marghiloman a fost căsătorit timp de 15 ani. Acesteia i se datorează realizarea minunatului parc dendrologic – devenit public în zilele noastre – de 16 000 metri pătraţi, care înconjoară vila “Albatros” şi dependinţele acesteia, parc renumit în trecut datorită stilului său englezesc şi multitudinii de plante exotice aclimatizate aici.

Prefectura Buzău la 1932 (posibil sediul UniCredit Ţiriac Bank de astăzi)

Biserica "Sfinţii îngeri"

A fost construită în preajma anului 1619. S-a mai numit şi "Biserica din pădure", deoarece a făcut parte din Crângul buzoian, parte a Codrilor Vlăsiei, care se întindeau pînă aici. Clopotniţa bisericii nu mai poate fi văzută astăzi deoarece a fost demolată.

***

DOUĂ EPIGRAME DIN VIAŢĂ

SINGURUL VINOVAT

de George Petrone

Nevastă-mea, aşa-ntr-o doară,

M-a părăsit a şasea oară!

Ce-i drept, eu port o vină crasă,

Că de cinci ori s-a-ntors …acasă.

FETELE NOASTRE DE AZI

de Florea Ştefănescu

Şi-n trecut la fel dansau,

Dau din fund, se bâţâiau;