Epaminonda's Blog.....: LIMBURG AN DER LAHN

***

DIN ÎNŢELEPCIUNEA

POPOARELOR LUMII

“Proverbe turceşti”

1. Cap fără durere nu are decât sperietoarea din bostănărie.

2. La treaba făcută în grabă se amestecă şi diavolul.

3. Să nu-ţi spui secretul prietenului, fiindcă şi el are un prieten căruia i-l va spune.

CÂTEVA PLACHETE DIN

PERIOADA REGALISTĂ

A ROMÂNIEI

Unele informaţii generale interesante despre plachete găsiţi în articolul LAFFITTE - FRANŢA.

Mănăstirea Sfânta Treime din Sinaia

Mănăstirea Sinaia, supranumită Catedrala Carpaţilor, situată într-un cadru natural feeric, datează din secolul al XVII-lea şi reprezintă identitatea istorică a oraşului, prima clădire de pe aceste teritorii. Fondatorul Mănăstirii Sinaia este Spătarul Mihail Cantacuzino care împreună cu mama sa, Elena şi cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungând cu această ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat în Mănăstirea Sfânta Ecaterina. Impresionat de cea ce a văzut, s-a hotărât ca la întoarcerea în Ţara Românească, să construiască în munţii româneşti şi să închine Sfintei Fecioare Maria, o mănănăstire care să poarte numele Muntelui Sinai şi aceasta este Mănăstirea Sinaia. Prin grija Regelui Carol I, biserica mare a Mănăstirii Sinaia a fost înzestrată cu energie electrică, fiind prima biserică şi mănăstire ortodoxă din România care a fost electrificată. Familia regală a locuit în timpul vacanţelor la Sinaia, la mănăstire o perioadă de 11 ani, începând cu 1871. După mutarea lor la castel, când s-au sărbătorit 200 de ani de la fondarea mănăstirii s-au amenajat în aceste spaţii (vechi reşedinţe regale) un muzeu religios care funcţionează şi astăzi şi care a este primul muzeu religios românesc.

Biserica Sfântul Nicolae din Iaşi

Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iaşi este o biserică ortodoxă, construită de Ştefan cel Mare în perioada 1491-1492 şi refăcută în anii 1884-1904 de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy, prin demolare şi reconstruire pe aceeaşi fundaţie şi aproximativ în forma sa iniţială, înlăturându-se adaosurile ulterioare. Este situată în centrul oraşului, pe Str. Anastasie Panu nr. 65, în preajma vechii Curţi Domneşti, între Paltul Culturii şi Casa cu arcade (Casa Dosoftei). Fiind situată în imediata vecinătate a vechii Curţi domneşti şi pentru faptul ca aici au fost unşi aproape toţi domnii Moldovei, de la Despot Vodă, până la Grigore Alexandru Ghica, bisericii i s-a spus "Sfântul Nicolae-Domnesc", spre a o deosebi de alte construcţii cu acelaşi hram. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru o perioadă de câţiva ani (1677-1682), Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană.

Biserica Sfântul Nicolae Vladica din Prund - Bucureşti

Istoria Bisericii Vladica incepe undeva in intervalul 1738 - 1753, atunci cand Mitropolit al Tarii Romanesti a fost Neofit I Cretanul şi este destul de intortocheata. La incepetul secolului XX gasim primar al Bucureştiului pe Procopie Dumitrescu, care adera entuziast la acest proiect. In urma consultarilor cu Mitropolitul Iosif Gheorghianu este numit arhitectul belgian Eduard Leboeuf sa intocmeasca planurile unei biserici impozante, care sa aibe inspiratie in traditia locala. Lucrarile incep in toamna lui 1901, insa repede stagneaza, In Decembrie 1901 este ales Teodor Petrescu drept epitrop al Bisericii Sfantul Nicolae Vladica din Prund. . La 1 Iulie 1902 se pune oficial piatra fundamentala, iar cladirea bisericii se incredinteaza antrepenorului L. Forebesc, care o termina la noiembrie 1904.

Jubileul 40 de ani de domnie glorioasă ai regelui Carol I - 1866 - 1906

- Intrarea lui Carol în ţară -

Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii.

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

__________xxXxx_________