Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 29

Aceasta este o probă monetară de 25 bani 1921 din nichel, rotundă cu diametrul de 19 mm diametru, greutatea de ~3 grame şi are marginea netedă. Pe aversul aceteia se prezintă valoarea nominală 25 BANI, o coroană şi textul HUGUENIN (inscripţie incusă), iar pe revers o acvilă cu aripile deschise, ţinând o cruce în cioc, ROMANIA, anul 1921, în stânga cifrei 1 din anul 1921 monograma HF de la Huguenin Frères & Co.Piesa este practic identică cu moneda care a circulat de 25 bani 1921, dar are în plus monograma HF pe revers înaintea înscrisului 1921.

Mai sus este prezentată moneda de 25 bani 1921 care a circulat efectiv în România.

Aceasta este o probă monetară de 50 bani 1921 din nichel, rotundă cu diametrul de 21 mm diametru, greutatea de ~4 grame şi are marginea netedă. Pe aversul aceteia se prezintă valoarea nominală 50 BANI, o coroană şi textul HUGUENIN (inscripţie incusă), iar pe revers o acvilă cu aripile deschise, ţinând o cruce în cioc, ROMANIA, anul 1921, în stânga cifrei 1 din anul 1921 monograma HF de la Huguenin Frères & Co. Piesa este practic identică cu moneda care a circulat 50 bani 1921, dar are în plus monograma HF pe revers înaintea înscrisului 1921.

Mai sus este prezentată moneda de 50 bani 1921 care a circulat efectiv în România.

Aceasta este o probă monetară de 50 bani 1922 din aluminiu, rotundă cu diametrul de 21 mm diametru, greutatea de ~1,2 grame şi are marginea netedă. Pe aversul aceteia se prezintă valoarea nominală 50 BANI, o coroană şi textul HUGUENIN (inscripţie incusă), iar pe revers o acvilă cu aripile deschise, ţinând o cruce în cioc, ROMANIA, anul 1922, în stânga cifrei 1 din anul 1922 monograma HF de la Huguenin Frères & Co. Piesa este practic identică cu moneda din nichel care a circulat 50 bani 1921, neavând deci aplicat înscrisul 1922. Pe toate aceste monede sunt aplicate cate o gaură cu diametrul de 4 sau 4,5 mm.

Aceasta este o probă monetară de 1 leu 1922 din nichel, rotundă cu diametrul de 24 mm, greutatea de 5 grame şi are marginea netedă. Pe aversul aceteia se prezintă valoarea nominală 1 LEU, coroană şi spic de grâu, iar pe revers înscrisul ROMANIA, anul 1922 şi un snop de grâu; în stînga cifrei 1 din anul 1922 monograma HF de la Huguenin Freres & Co (de pe unele exemplare lipseşte această monogramă).

Aceasta este o probă monetară de 2 lei 1922 din nichel, rotundă cu diametrul de 27,5 mm, greutatea de 8 grame şi are marginea netedă. Pe aversul aceteia se prezintă valoarea nominală 2 LEI , coroană şi spic de grâu, iar pe revers înscrisul ROMANIA, anul 1922 şi un snop de grâu; în stînga cifrei 1 din anul 1922 monograma HF de la Huguenin Freres & Co (de pe unele exemplare lipseşte această monogramă).

***

DIN ÎNŢELEPCIUNEA

POPOARELOR LUMII

“Proverbe turceşti”

1. Fii prudent chiar dacă duşmanul tău e cât o furnică.

2. Cine a văzut moartea este mulţumit şi cu boala.

3. Cel mai scurt drum pentru atingerea ţelului propus este răbdarea.

CÂTEVA PLACHETE DIN

PERIOADA REGALISTĂ

A ROMÂNIEI

Unele informaţii generale interesante despre plachete găseşti în articolul LAFFITTE - FRANŢA.

Prietenia româno-franceză - 1916

Reginei Elisabeta a României, din partea coloniei române din Belgia

Elisabeta de Neuwied (cunoscută ca Regina Elisabeta a României, nume complet: Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, născută 29 decembrie 1843 la Newied în Germania şi decedată 18 februarie 1916 la Curtea de Argeş) a fost întâia regină a României, soţia lui Carol I Hohenzolern - Sigmaringen, primul rege român, a fost patroana artelor, fondatoarea unor instituții caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare. Maiestatea Sa este deasemenea cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, iar ca patroană a artelor adoptase pseudonimul Carmen Sylva, şi ca fondatoare de instituţii caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniţilor.

Primarului general al capitalei, Ioan E. Costinescu,

din partea cetăţenilor

Ioan E. Costinescu, (1871-1951) a fost un membru important al Partidului Liberal. A fost ministru în mai multe rânduri, de trei ori aflându-se în fruntea Ministerului Sănătăţii. La vârsta de 52 de ani, ajunge primar al Capitalei. Medicul-primar, Ioan E. Costinescu, întemniţat de comunişti va muri în închisoare la Sighet, judeţul Maramureş, una dintre cele mai notorii închisori politice din România. Principalele realizări din mandatul medicului edil, primarul Ioan E.Constantinescu sunt:

electrificarea oraşului
dezvoltarea reţelei de tramvaie electrice
organizarea primelor campionate de box profesionist şi oină intercluburi
înfiinţarea fabricii de încălţăminte Ursul SA şi a Lăptăriei oraşului
construirea cartierelor Andronache şi Balta Albă, cel de-al doilea după includerea în planul oraşului a satului Dudeşti-Cioplea
înfiinţarea Institutului de Igienă şi Sănătate Publică
astuparea gropii lui Ouatu din nordul Capitalei, un loc care l-a inspirat pe Eugen Barbu, dar şi a Cuţaridei, care era un refugiu pentru răufăcători şi ţiganii nomazi, peste ea construindu-se locuinţe muncitoreşti, un parc, un stadion, o şcoală şi o biserică.
la 25 februarie1927, la propunerea primarului Costinescu, Consiliul Comunal cumpără palatul Creţulescu care avea o grădină de două hectare cu sere de flori şi care va fi inclusă în Cişmigiu, fiind deschisă astfel şi intrarea dinspre strada Ştirbei Vodă
la începutul anului 1925, Primăria dă o ordonanţă prin care permite practicarea comerţului ambulant numai negustorilor olteni, cu autorizaţie, după plata unei taxe de 820 de lei.
amenajarea malurilor Lacului Tei unde pentru prima dată, deşi improvizate, apar plaje cu instalaţii pentru băi de soare şi hidroterapie.
La solicitarea Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, Primăria pune la dispoziţie întreg Câmpul Moşilor pentru organizarea Oborului. Cu timpul, Târgul Moşilor este transfomat în expoziţie anuală.
În 1926 este adoptată Legea de organizare a Municipiului Bucureşti, prin care cele 12 comune suburbane sunt incluse în oraş astfel se măresc limitele oraşului.
Este pietruit şi modernizat drumul care lega Capitala de satul Pantelimon, fiind astfel construită şoseaua Bucureşti-Pantelimon, iar la tramvaie sunt puse şine duble.
întocmirea primul plan fotografic al Capitalei şi al împrejurimilor, de către o societate franceză.