Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE -- 62

D'ALE POLITICIENILOR NOȘTRI

sau

CULEGEM CE AM SEMĂNAT

MIRCEA GEOANĂ – P.S.D.:

"Brânza e pe bani şi interesul mişcă fesul"

DINU PATRICIU – P.N.L.:

"Statul este o văcuţă ciudată,

cu multe ţâţe pe ceafă,

supte de politicienii care o călăresc"

AURA VASILE – P.S.D.:

"Umflatul în pene nu e bun,

se ştie că aerul care umflă,

mai devreme sau mai târziu,

va avea un orificiu

pe unde se va pierde în timp"

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

Liviu Gogu - Buzău

RECLAMA UNEI FIRME

DE POMPE FUNEBRE

Când tristeţea te cuprinde,

Şi-ai pierdut cheful de viaţă,

Hai la noi, c-aici se vinde,

Pacea… în loc cu verdeaţă!

UNEI ACTRIȚE NETALENTATE

Pe scenă este o minune,

Îi șade bine-n orice rol...

Dar, numai când piesa impune...

Să-și etaleze trupul gol.

____________xxx____________

UN JETON,

CÂTEVA INSIGNE

ȘI MEDALII

DIN JUDEȚUL ARGEȘ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declansarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor bauturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la sedinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Insignă - A.R.O. - (Autoturismul românesc de oraș)

Insignă - (A.R.O.)

A.R.O. a fost un producător de autoturisme de teren din Câmpulung-Muscel, România. Și-a început producția în anul 1957 și a produs peste 380000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 țări. În anul 2003 aici s-a fabricat ultimul automobil românesc de teren ARO. Fabricarea fost însă reluată mai târziu sub egida Auto Max Cech.

Insignă - Dacia

Automobile Dacia S.A. este cel mai mare producător român de automobile, care din septembrie 1999 aparține grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societății îl constituie producerea și comercializarea de automobile, piese auto, mașini unelte și instalații pentru industria de automobile. Dacia a luat naștere în anul 1966 la Colibaşi (astăzi Mioveni), judeţul Argeş, având la bază un acord între autoritățile comuniste și producătorul francez de automobile, Renault, care prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în anul 1966 și s-a încheiat într-un timp record de doar un an și jumătate. Pe 1 iulie 1968, încep testele la cele 217 stații de lucru din uzină, iar pe 3 august 1968 se testează primul motopropulsor. Deasupra am postat un panou cu evoluția emblemei autoturismului românesc Dacia, de-a lungul timpului și o poză cu sediul central al Uzinelor Dacia - Pitești.

1100

1300

1300 pick up

Nova

Solenza

Logan

Duster

Sandero

Deasupra am postat fotografii cu câteva dintre modelele de automobile care au ieşit, de-a lungul timpului, pe poarta întreprinderii argeşene.

Deasupra sunt postate câteva logo-uri ale întreprinderii argeşene şi evoluţia siglei acesteia.

Mioveni este un oraș din județul Argeș, Muntenia, România, situat la aproximativ 15 km nord-est de municipiul Pitești, pe șoseaua Pitești - Brașov. Prin Legea 35/18 mai 1996, localitatea Colibași a revenit la vechea denumire, respectiv Mioveni. Orașul are o istorie de peste 500 de ani. Prima atestare documentară provine, așa cum ne arată izvoarele istorice, din anul 1485. Mioveniul numără aproximativ 32000 de locuitori. Sus am postat stema actuală a orașului și o poză cu catedrala din localitate.

Societatea numismatică română - 1903

Al XXIII-lea Simpozion național de numismatică

Pitești 26 - 27 octombrie 2006

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română (SNR). Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România." În prezent SNR are filiale în aproape toate județele țării. Sus am postat logo-ul Societății Numismatice Române.

Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei greceşti, identificată de către romani cu zeița Minerva.

Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Deasupra am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.

Numismatica (gr. numisma și lat. nummus,- monedă, ban) este știința auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt monedele confecționate și raporturile dintre diferitele categorii de monedă. O ramură a numismaticii, medalistica se ocupă cu studiul medaliilor. Monedele au apărut din timpuri străvechi, ca obiecte din materiale nemetalice folosite pe rol bani. Neștiutorii includ și studiul bancnotelor lumii în numismatică, ceea ce este greșit. Pentru lămuriri citește mai jos!

Notafilia este denumirea pasiunii de a colecționa, cerceta și studia bancnotele lumii. Moneda de hârtie a fost, fără îndoială, introdusă de negustorii de ceai chinezesc, la începutul secolului al X-lea, pentru încheierea marilor tranzacții folosind bilete la ordin. Administrația chineză adoptă, în mod oficial, bancnotele în anul 1024. Prima mențiune occidentală a unei forme de bancotă a fost făcută de către Marco Polo, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Prima bancă din Europa care a emis bancnote a fost Riksbank din Stockholm, în anul 1658.

Expoziția filatelică interjudețeană

de etnografie și tradiții românești

Câmpulung Muscel 25 - 30 octombrie 1989

Nicolae Grigorescu - "Țărancă din Muscel"

Asociația filateliștilor din România

Filiala Argeș 1989 - Județul Argeș

În zona Câmpulung Muscel tradițiile populare și meșteșugurile sunt la ele acasă.

Lucrarea picturală "Țărancă din Muscel" este realizată de către marele pictor român Nicolae Grigorescu în tehnica ulei, pe pânză.

Câmpulung (Muscel) este un municipiu din județul Argeș, Muntenia, România. Localitatea are o populație de aproximativ 32000 de locuitori. Câmpulungul este cunoscut drept prima reședință domnească din Țara Românească, aici avându-și originea primul document cunoscut în limba română, Scrisoarea lui Neacșu. Prima mențiune documentară datează din anul 1300 (după alte surse - 1292), localitatea fiind cel mai vechi oraș din Țara Românească. Până în secolul al XVII-lea a trăit aici o însemnată comunitate săsească. Prezența umană în această zonă este însă mult mai veche. Cele mai vechi urme de cultură materială, descoperite atât pe raza orașului, cât și în împrejurimile sale, datează din perioada bronzului târziu (1700-1600 Î.Hr.). Localnicii acestui oraș se numesc musceleni, spre deosebire de localnicii din Câmpulung Moldovenesc, care se numesc câmpulungeni. Sus am postat stema actuală a municipiului și o poză cu Primăria localității.

Asociaţia Filateliştilor din România (denumire actuală Federația filatelică română) este forul românesc conducător al pasionaţilor de filatelie din întreaga ţară. Filatelia se ocupă cu studiul mărcilor poştale şi al timbrelor fiscale. Aceasta include modelul, producția și utilizarea timbrelor după ce le-a fost autorizată producerea de către autorități guvernamentale, cele mai comune fiind autoritățile poștale. Cu toate că mulți o confundă cu activitatea de a colecționa timbre, este o activitate distinctă. De exemplu, filateliștii vor studia mărci poștale extrem de rare nedeținându-le, ori din cauza costului, ori din cauza numărului foarte redus, pe când colecționarul poate alege să obțină și aranjeze timbrele fără a fi prea mult deranjat de origine sau uzură. La 1/13 ianuarie 1881 apare prima revista de filatelie din Romania, "TIMBROPHILO". In aprilie 1891 s-a constituit la Bucuresti, cu titlu provizoriu, SOCIETATEA ROMANA DE TIMBROLOGIE, iar la 6 mai 1891 a fost organizata prima expozitie filatelica din Romania avand caracter privat, in casa presedintelui Dimitrie C. Butculescu din Bucuresti. In sedinta din 26 noiembrie/10 decembrie 1891, societatea si-a schimbat denumirea in SOCIETATEA FILATELICA ROMANA, adoptandu-se si statutul de functionare. In 1932 la Bucuresti in Palatul Academiei Romane (sala Dalles) are loc intre 20-30 noiembrie cea mai mare expozitie filatelica, EFIRO-1932. Reiterata, expozitia EFIRO-1998 in salile Parlamentului Romaniei a readus privirilor publicului marile raritati filatelice romanesti. Urmeaza organizarea la Bucuresti a expozitiei filatelice mondiale din 2008 care va celebra implinirea a 150 de ani de la aparitia primelor marci postale romanesti. Toate aceste manifestari organizate de Federația Filatelică Română au menirea de a promova valorile istorice, culturale si morale ale poporului roman prin intermediul mărcilor postale.

Jeton marcă - Argeșel 14690

Nu am niciun fel de informații despre acest jeton marcă. Dacă cineva m-ar putea ajuta i-aș fi sincer recunoscător.

Argeș este un judeţ situat în regiunea Muntenia din România. Are o suprafaţă de 6862 km.p., numără aproximativ 650000 de locuitori și are reședința în municipiul Pitești. Ca subdiviziuni administrative județul este compus din 3 municipii - Pitești, Câmpulung și Curtea de Argeș, 4 oraşe - Costești, Mioveni, Topoloveni, Ștefănești și 95 de comune. Deasupra am postat harta şi stemele interbelică, comunista şi actuală ale judeţului Argeş, iar dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura argeșeană.

Prefectura

Muzeul județean

Municipiul Pitești este reședința și cel mai mare oraș al judeţului Argeş, România, având o populaţie de aproximativ 172000 de locuitori. Orașul are renumele de orașul lalelelor, aici fiind găzduită anual o importantă manifestare cultural artistică sub genericul - Simfonia lalelor. Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr. Orașul s-a dezvoltat în mod gradat, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din data de 20 mai 1388 când domnitorul Mircea cel Bătrân întărește Mănăstirea Cozia, „o moară în hotarul Piteștilor". Deasupra am postat stemele de la 1715, interbelică, comunistă şi actuală ale municipiului Piteşti, iar dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura piteşteană.