Epaminonda's Blog.....: PRINCIPI TRANSILVĂNENI CU MERITE ÎN BATEREA DE MONEDĂ

Sigismund Báthory, în maghiară Zsigmond Báthory (născut 1572 sau 1573 și decedat la data de 27 martie 1613 la Praga) a fost fiul lui Cristofor Bathory și al Elisabetei Bocskai și principe al Transilvaniei. Istoria consemnează faptul că el a încercat să realizeze prima unirea a Transilvaniei cu Țara Românească și cu Moldova, conform așa numitului “plan dacic”. A ocupat în patru rânduri tronul Transilvaniei prin alegeri sau cu forța armată (1581 – 1594; 1594; 1594 – 1598 și 1598 - 1599). De fiecare dată conjunctura internațională nefavorabilă l-a făcut să abdice. Dieta Transilvaniei l-a ales ca principe la vârsta de doar 9 ani. Mai jos admiri blazonul familiei princiare Sigismund Bathory.

În anul 1593 imperiul otoman declară război habsburgilor, Sigismund fiind somat să se alăture oștii otomane, dar el decide să se alăture Ligii Sfinte. Astfel obține nemulțumirea elitelor transilvane și este nevoit să renunțe la tron în favoarea vărului său Andrei Bathory. Ajutat de unchiul său, căpitanul de Oradea, Ștefan Bocskai, revine pe tronul principatului Transilvania ucigând pe toți cei care au simpatizat cu turcii. În anul 1595 s-a aliat cu împăratul Rudolf al II-lea, devenind principe imperial. Promițând privilegii special secuilor, reușește să-I atragă de partea sa, ulterior extinzându-și autoritatea și asupra Moldovei și Țării Românești. Împreună cu Mihai Viteazu, în data de 20 octombrie 1595, administrează o înfrângere severă turcilor la Giurgiu. În anul 1596 oastea creștină este învinsă de către turci la Keresztes. Din cauza eșecului militar dar și din viața personală, Sigismund a abdicat pentru a doua oară, și a plecat la Praga pentru scaunul princiar al Principatelor Oppeln și Ratibor, cedând Ardealul soției sale. Mai jos am postat emblema maghiară stilizată a dinastiei Bathory.

În anul 1598 Sigismund revine pe neașteptate și reocupă tronul Ardealului, iar după un an a renunță din nou, în favoarea vărului său, cardinalul Andrei Bathory. După moartea lui Andrei este reales din nou Principe al Ardealului. După ce a fost învins la Guruslău de oastea imperială (formată din trupele lui Basta și Mihai Viteazu a fugit în Moldova și în 1602 a renunțat pentru a patra și ultima dată la principatul Transilvaniei și s-a retras în Boemia. Mai jos admiri moneda transilvană de un ducat, din aur, bătută la Sibiu, în anul 1583. Se remarcă înscrisurile circulare SIGI B D MON TRANSILV (Sigismund Bathory ? monarhul Transilvaniei) și PATRONA VNGARIE (Patroana Ungariei). Această monedă a fost bătută la Sibiu și s-a vândut la o licitație recentă pentru suma de 900 de euro.

Cele două monede de mai jos (din 1590 și 1597) sunt bătute la Baia Mare (a se vedea inițialele N și B de pe monedă din anul 1597, ceea ce înseamnă Nagy Banya - denumirea în limba maghiară a orașului Baia Mare).

Explicarea înscisurilor; SIGISMVND BATHORI (Sigismund Bathory) și PRINCEPS TRANSYLVA (principele Transilvaniei). Moneda cântărește 3,53 grame aur.

Explicarea înscrisurilor; S REX 1597 (Sigismund rege 1597); S LADISLAVS (Sfântul Ladislau - patronul Ungariei) și N B (Nagy Banya - Baia Mare). Această monedă s-a vândut pentru suma de 1500 dolari SUA la o licitație internațională din luna decembrie a anului 2008.

În imaginile de mai jos sunt reprezentate câteva monede taleri, monede subdivizionare ale ducaților transilvăneni, din vremea domniei principelui Sigismund Bathory. Pe aversul acestora este reprezentat bustul principelui și înscrisul circular SIGISMUNDUS BATHORI (Sigismund Bathory). Pe revers sunt reprezentate variante ale emblemei familiei princiare și înscrisurile circulare PRINCEPS TRANSYVANIA (Principele Transilvaniei) și anul baterii acestor monede. La partea superioară a unor embleme se poate observa valoarea monedei înscrisă în cifre romane.

Deasupra este reprezentată moneda de XX (20) taleri 1589, din argint, în greutate de 28,5 grame care s-a vândut la o licitație internațională din luna iunie 2008 pentru suma de 1420 dolari SUA.

Dedesubt este reprezentată moneda de 3 groșeni din argint , din anul 1597 pe care distinge chipul principelui Sigismund Bathory și inscripțiile; SIG D G TRAN MOL WAL SRIP (traducere aproximativă - Prin grija lui Dumnezeu Sigismund al Transilvaniei, Moldovei, Valahiei ?) și III 1597 GRO ARG TRIP PRIN TRANSYLVANIAE (traducere aproximativă - 3 groșeni argint 1597 principatul Transilvania).

Rudolf al II-lea, din dinastia de Habsburg (născut 18 iulie 1552 la Viena și decedat 20 ianuarie 1612 la Praga), a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman (1576-1612), totodată rege al Boemiei, rege al Ungariei și principe al Transilvaniei (între 1599-1604) etc. A fost primul fiu și succesorul la tron al împăratului Maximilian al II-lea și soției sale, Maria a Spaniei. Acesta nu a fost niciodată căsătorit existând bănuiala că ar fi fost homosexual deși se știe că avut relații cu bărbați dar și cu femei.

În anul 1602 Rudolf a comandat bijutierului său personal din Praga o nouă coroană din aur, bogat împodobită cu 8 diamante, rubine și perle, având în vârf un safir, coroană reprezentată în majoritatea tablourilor și frescelor evului mediu. Cele 8 diamante au o semnificație alegorică și mistică; 8 reprezintă numărul sfânt al biblicului Jerusalem, iar diamantul este simbolul lui Christos. Pe cele patru fațete din aur masiv, reliefuri minuțios realizate reprezintă pe Rudolf al II-lea în postură de comandant suprem învingător al turcilor, precum și încoronările lui din Frankfurt (ca împărat romano-german), din Bratislava și Praga (ca rege al Ungariei și Boemiei). Din 1804 coroana lui Rudolf al II-lea a devenit coroana tuturor împăraților Austriei, dar nu a fost niciodată purtată la încoronări. Coroana este creatia aurarului Jan Vermeyen și în prezent este păstrată în Viena, la vistieria Hofburg.

Deasupra am postat singura monedă cunoscută, cea de 10 ducati din argint din anul 1604, domnia principelui Rudolf al II-lea. Această monedă cântărește 3,49 grame și a fost bătută la monetăria C B - Kolozsvar (Cluj).

Mózes Székely (născut la data de 15 aprilie 1553 la Odorhei și decedat la data de 17 iulie 1603) a fost un nobil ardelean de origine secuiască care a condus pentru scurt timp principatul Transilvania, în anul 1603, acesta fiind singurul principe de origine secuiască din istoria Transilvaniei. El a fost liderul revoluției împotriva habsburgilor, răsculații alegându-l principe. Nu a apucat să se bucure de acest titlu decât aproximativ 3 luni, până la înfrângerea lui de către trupele generalului Basta, ajutat de domnul Țării Românești, Radu Șerban.

Am postat aici două monede din argint bătute de principele Mozes Szekely. Sus este reprezentată moneda de 10 ducați 1603, iar jos este postată moneda de 1 taler 1603.

Explicarea înscrisurilor; DOMINVS PROTECTOR MEVS (Dumnezeu este protectorul meu).

***

FILOZOFIA VINULUI

THEOGNIS (Sec.VI Î.Hr.)

poet antic grec

"Vinul are obiceiul de arăta mintea omului."

VASILE GHICA (născut 1940)

scriitor român

"Singurele minuni aparțin naturii,

torni în vie apă și crește vin."

THOMAS MOORE (1478 - 1535)

scriitor, avocat, om de stat englez

"Tinerețea ne aduce dragostea și prietenii,

înaintarea în vârstă ne lasă prietenii și vinul."

Preluare din Revista internațională de

literatură umoristică BOOKLOOK!

a Asociației literare "Păstorel" din Iași

_____________xxx_____________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

Cristofor Bathory - Principele Transilvaniei - 1580

Reprezentarea grafică a reversului medaliei este foarte sugestivă. La partea superioară se distinge pajura austro ungară cu aripile desfăcute și blazonul princiar al dinastiei Bathory iar jos șapte turnuri stilizate de cetate, cu referire la cele șapte cetăți ale Transilvaniei care au dat denumirea germană Siebenburgen pentru Transilvania: Sebeș (Muhlbach), Sibiu (Hermanstadt), Mediaș (Mediasch), Sighișoara (Schassburg), Brașov (Kronstadt), Bistrița (Bistritz) și Orăștie (Klausenburg). Sintagma Siebenburgen a fost atestată prima dată la data de 14 iulie 1349.

Cristofor Bathory (în limba maghiară Bathory Kristof) – a devenit principe al Transilvaniei, la invitația fratelui său Stefan Bathory, care a fost numit rege al Poloniei. El s-a născut în anul 1530 la Alba Iulia și a decedat la data de 27 mai 1581 tot la Alba Iulia. A fost voievod al Transilvaniei, în perioada anilor 1576 – 1581. În perioada anilor 1571 – 1576 acesta a fost căpitanul cetății Wardein (Oradea). Istoricii spun că autoritatea conducătoare în Transilvania pe timpul principelui Cristofor Bathory se executa din Polonia condusă de fratele său Ștefan Bathory, de la cancelaria condusă de către Berzeviczy Marton. După moartea lui Cristofor Bathory, cancelaria de la Cracovia a devenit unicul loc de unde se luau deciziile capitale pentru Transilvania.

III - C.F.R. - buc - 1936 - (Căile ferate române)

Căile Ferate Române (C.F.R.) este compania națională de transport feroviar a României. C.F.R. administrează infrastructura, transportul de călători și marfă pe calea ferată din țară. Rețeaua este integrată semnificativ cu alte rețele feroviare europene, oferind servicii paneuropene de transport de pasageri și marfă. C.F.R., ca instituție, a fost fondată în anul 1880, după ce prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisă în anul 1854. Sus am postat logo-ul Companiei naţionale de transport C.F.R..

"Veți găsi un prunc înfășat, culcat în iesle." - Luca 2 - 6 -20

"Am văzut la răsărit steaua lui." Matei - 2 - 7 - 10

Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Isus Hristos) este o sărbătoare creștină celebrată anual în data de 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian). Ea face parte din cele 12 sărbători domnești (praznice împărătești) ale bisericilor bizantine, a patra mare sărbătoare după Paști, Rusalii și Vinerea Marea. În anumite țări, unde creștinii sunt majoritari, Crăciunul este și sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungește și în ziua următoare. De la debutul secolului al XX-lea. Crăciunul devine și o sărbătoare laică, celebrată atât de către creștini cât și de către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun”.

Târgul internațional de mărci poștale

ZIMBRUL CARPATIN - Munchen 1996

A V-a participare la târgul internațional de mărci poștale

München este capitala landului Bavaria din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1353186 locuitori. Nu se cunoaște data exactă a fondării așezării. Prima atestare documentară datează din anul 1158 sub denumirea Villa Munchen , în timpul lui Henric Leul (Heinrich der Löwe), duce de Saxonia. O jumătatate de secol mai târziu localitatea a primit statut de cetate și a fost fortificată. Sus am postat stema orașului și jos pozele a trei inconfundabile monumente arhitectonice muncheneze.

Stadionul ALIANZ ARENA

Catedrala

Primăria

NAVROM - Navigația fluvială română 1890 - 1970

Republica Socialistă România

Corăbiile medievale ale Dobrogei, Țării Românești și Moldovei dispar odată cu cucerirea litoralului românesc de către Imperiul otoman, în secolul XV. Până în anul 1878 navigația navelor comerciale românești pe mare se efectua din porturile Brăila, Galați și, între 1856 și 1878, Reni, Ismail și Chilia nouă. Erau în general nave cu pânze (cele cu aburi fiind rezervate flotei militare), care în aceste porturi preluau sau predau mărfurile transportate până aici fie pe uscat, fie cu „bolozanele” (șlepuri cu pânze și vâsle) dunărene. Aceste nave aparțineau de regulă unor mari negustori din Țara Românească și Moldova,ca familiile Caragea sau Bellu. Majoritatea asigurau ruta Galați –Constantinopol. Începând cu anul 1859, Unirea principatelor dă naștere pavilionului românesc care este ridicat în locul celui al Țării Românești și Moldovei. Școala flotilei funcționa la Galați din anul 1872, înainte de a fi transferată la Constanța ca „Universitate Maritimă”. După anul 1878 (alipirea Dobrogei la România) a fost înființat Serviciul Maritim Roman (cu sediul la București, dar baza la Constanța).

În anul 1909, anul înființării Școlii Navale Superioare de la Constanța, S.M.R. avea în exploatare o duzină de pacheboturi și vreo douăzeci de cargouri și alte nave, la care se adăugau nave ale unor companii private. Serviciul Maritim Român a fost desființat la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, după ce URSS confiscă cele 16 vase de linie, și înlocuit printr-o întreprindere sovieto-română denumită Sovromtransport, căreia sovieticii îi atribuiră două dintre navele confiscate: pachebotul Transilvania și vaporul mixt Ardeal. La rândul său compania „Sovromtransport” a fost integrată în anul 1954 în noua companie Navrom, înființată prin Hotărârea Consilului de Miniștri Nr. 368 și intrată sub controlul exclusiv al statului român, cu sigla „NR”, litere scrise cu roșu peste două benzi orizontale albastre. Sus am postat Pavilionul de navigație al Țării Românești la 1840 și un afiș al Serviciului Maritim Român din anul 1897. Compania Navrom Galati a fost înfiintata în anul 1890 de catre guvernul român sub numele de "Navigatia Fluviala Româna", societatea având dreptul de arborare a pavilionului national si fiind recunoscuta de catre toate societătile de navigație ale tarilor riverane. Societatea si-a stabilit sediul în orasul Galati la data de 8 august 1890 iar dupa anul 1900 flota s-a dezvoltat permanent astfel încât în anul 1938 societatea avea un parc de nave superior altor companii de navigatie fiind în masura sa transporte un volum de 900.000 tone marfuri pe an. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, necesitatile de transport intern (în cabotaj) si de transport international au determinat construirea de noi barje si împingatoare facând ca flota româna pe Dunare sa detina cea mai mare capacitate de transport dintre toate flotele dunarene. Începând cu anul 1950, Compania s-a modernizat permanent astfel ca în perioada 1965-1989 parcul de nave fluviale a fost cel mai mare din Europa si pe locul doi în lume dupa S.U.A. În anul 1989 societatea a realizat cel mai mare trafic de marfuri, însumând 30,7 milioane tone.

Prin reorganizarea Intreprinderii de Navigatie Fluviala în anul 1991 a luat fiinta Compania de Navigatie Fluviala Româna "NAVROM" S.A., cu sediul la Galati. Compania NAVROM transporta anual peste 10 milioane tone marfuri din cele mai diverse: minereu, carbune, ciment, calcar, cereale, îngrasaminte, laminate etc. Aceste marfuri parcurg atât rute interne (Galati, Constanta, Cernavoda, Medgidia, Mahmudia, etc.) cât si rute internationale catre Ucraina, Serbia, Ungaria, Austria, Germania. Flota companiei pentru transportul marfurilor cuprinde împingătoare cu putere între 800 – 3400 CP, remorchere 560 CP , barje acoperite şi fără capace cu capacităţi între 1000 – 3000 tone, şlepuri cu capacitate de 1000 tone si tancuri–barjă cu capacitate de 1300 tone. Folosind aceste nave se asigura realizarea transportului a cca 14.500 tone marfa într-un singur convoi pe rute interne si 10.000 tone pe rute externe. Drumul mărfurilor între Constanta și Rotterdam se scurtează cu 5.000 de km pe traseul navigabil european Dunare-Rhin-Main. Pe acest traseu, compania NAVROM poate realiza în 20 de zile transporturi de mărfuri de la Constanta la Regensburg.

Secretariatul general (al M.Ap.N.) - 110 ani - 29 februarie 1900

Secretariatul General al Ministerului Apararii Nationale a luat fiinţă la 29 februarie 1900, când a fost publicată, în Monitorul Oficial al Regatului României, Legea asupra administraţiei armatei şi organizării Ministerului de Război. Revoluţia din Decembrie 1989 a deschis calea pentru înscrierea României într-un amplu proces de reformă instituţională ce a produs schimbări radicale în domeniul administraţiei publice centrale. În acest sens, prin Hotărârea Guvernului României nr. 43 din 30 ianuarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 51 din 5 februarie 1998, s-a înfiinţat funcţia de secretar general în cadrul ministerelor. Actul normativ prevedea că numirea şi eliberarea din funcţie a secretarului general, precum şi atribuţiile acestuia, trebuie stabilite prin ordin al ministrului. Pentru îndeplinirea prevederilor acestei hotărâri prin Ordinul ministrului de stat, ministrul apărării naţionale, cu nr. M.P. 482 din 31 iulie 1998, s-a aprobat numirea secretarului general civil al Ministerului Apărării Naţionale şi s-a dispus înfiinţarea Secretariatului General ca structură administrativă menită să-l sprijine pe ministru în realizarea competenţelor sale funcţionale. Prin înfiinţarea funcţiei de secretar general şi a structurii specifice s-a reînnodat, în contextul consolidării controlului civil asupra organismului militar, o tradiţie ce a venit în întâmpinarea cerinţelor reformei administraţiei publice centrale de asigurare a continuităţii şi respectiv de stabilire a unor legături funcţionale cu Secretariatul General al Guvernului, autorităţile şi instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, persoanele juridice şi fizice. Încadrându-se în procesul general de reformă administrativă, reînfiinţarea acestei funcţii şi a structurii specifice reprezintă pentru instituţia militară restituirea unor elemente de cultură instituţională care dau stabilitate şi coerenţă asigurării administrative a organismului militar, precum şi armonizarea opţiunilor politice în domeniul apărării cu cerinţe de ordin strategic. Includerea Secretariatului general ca structură distinctă, cu atribuţii şi competenţe specifice, în organigrama Ministerului Apărării Naţionale reflectă materializarea în domeniul militar a strategiei Guvernului României de modernizare şi funcţionare eficientă a aparatului administrativ, în care cooperarea permanentă, bazată pe principii şi obiective comune, reprezintă o cerinţă obligatorie în procesul general de reformă. Odată cu intrarea în vigoare la, 1 august 2006, a Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, Secretariatul general al Ministerului Apărării Naţionale este investit cu atribuţii şi responsabilităţi sporite. Iată principalele sale atribuțiuni; asigură realizarea şi coordonarea lucrărilor de secretariat, gestionează ansamblul relaţiilor şi circulaţia documentelor la nivelul structurilor centrale, între minister şi autorităţile şi instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, persoanele juridice şi fizice, monitorizează elaborarea şi transmiterea principalelor raportări periodice prevăzute de reglementările în vigoare; asigură implementarea, monitorizarea şi evaluarea, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, a prevederilor cuprinse în strategiile şi programele de reformă ale administraţiei publice, elaborate pe baza Programului de guvernare, precum şi a sistemului de control managerial; asigură gestionarea şi diseminarea documentelor clasificate în domeniul apărării, emise de NATO, Uniunea Europeană, statele membre ale acestora şi alte state, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale.

______________ooOoo_____________

O POLIȚĂ

DE ASIGURARE ROMÂNEASCĂ