vineri, 1 august 2014

MONEDE EURO DE COLECȚIE AUSTRIA - 34


Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Herbert von Karajan. Aversul monedei prezintă chipul lui Herbert von Karajan, pe când reversul prezintă stemele celor nouă bundeslanduri austriece. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5 euro, data emiterii – 07.05.2008, forma - rotundă, diametrul – 28,5 milimetri, greutatea – 8 grame, metalul – argint pur, designer – Thomas Pesendorfer, calitate – proof şi tiraj – 250000 de exemplare.
Herbert von Karajan, sau Heribert Ritter von Karajan, în Austria Ritter fiind rangul nobiliar de cavaler (născut la data de 5 aprilie 1908 la Salzburg și decedat la data de 16 iulie 1989 tot la Salzburg) a fost un cunoscut dirijor austriac de origine aromână.

Moneda euro de colecţie de mai sus celebrează Aniversarea a 200 de ani de la trecerea în neființă a lui Joseph Haydn. Aversul monedei prezintă chipul lui Joseph Haydn, pe când reversul prezintă stemele celor nouă bundeslanduri austriece. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5 euro, data emiterii – 14.01.2009, forma - rotundă, diametrul – 28,5 milimetri, greutatea – 8 grame, metalul – argint pur, designer – Helmuth Andexlinger, calitate – proof şi tiraj – 550000 de exemplare.
(FranzJoseph Haydn (născut la data de 31 martie 1732 la Rohrau și decedat la data de 31 mai 1809 la Viena) a fost un renumit compozitor austriac. Alături de Wolfganag Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven face parte din rândul marilor personalități muzicale ale epocii clasice vieneze. A fost unul din cei mai influenți maeștri ai tradiției muzicale din Europa apuseană.

Moneda euro de colecţie de mai sus marchează Trecerea a 200 de ani de la răscoala țăranilor tirolezi din anul 1809. Aversul monedei prezintă chipurile căpeteniei revoltei, țăranul Andreas Hofer și ale Giuseppinei Negrelli care poartă steagul tirolez, pe când reversul prezintă stemele celor nouă bundeslanduri austriece. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5 euro, data emiterii – 06.05.2009, forma - rotundă, diametrul – 28,5 milimetri, greutatea – 8 grame, metalul – argint pur, designer – Thomas Pesendorfer, calitate – proof şi tiraj – 350000 de exemplare. În anul 1809 în Tirol a izbucnit o răscoală a țăranilor împotriva ocupației franco-bavareze din timpul împăratului Napoleon I. Viața localnicilor devenise de nesuportat, se instituiseră noi impozite, se restricționase exporturile, statul se amestecase în treburile bisericii și se interzisese sărbătorile tradiționale. În anul 1808 județul fusese desființat, iar prin noua constituție, impusă de ocupanți, se instituiseră obligația cetățenilor locali de a lupta în afara granițelor. În fruntea răscoalei s-a situat țăranul Andreas Hofer. În acest conflict social s-a remarcat și tânăra Josephina Negrelli care mergea în fruntea răsculaților fluturând steagul tirolez. Mișcarea a fost înfrântă iar Andreas Hofer arestat și apoi ucis prin împușcare.
Andreas Hofer (1767 - 1810) a fost conducătorul răscoalei antinapoleoniene din anul 1809. El este considerat eroul luptei de eliberare a Tirolului.
Gioseffa Franca Elizabeth Joan Negrelli, cunoscută ca și  Josephine (1790 - 1842) a fost o luptătoare tiroleză care s-a opus ocupației franceze.

***

VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
Voltaire (1694 - 1778),
nume real Francois-Marie Arouet
scriitor și filozof francez
  1. Succesele ajung pentru reputaţie, dar nu şi pentru glorie.
  2. Nu ești bun de nimic dacă nu ești bun decât pentru tine.
  3. Munca scutește pe om de trei mari rele: plictiseala, viciul și sărăcia.
____________xxx____________

CÂTEVA INSIGNE ȘI
MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în  articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.  

Insignă - Ziua feroviarilor - 16 februarie 1952
R.P.R. - (Republica Populară Română)
La 23 aprilie 1880 a fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „C.F.R.”. Primul conducător al Direcţiei Princiare C.F.R., înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Evoluţia instituţiei a fost rapidă şi a crescut odată cu sporirea reţelei de căi ferate: La 10 mai 1881 se transformă în Direcţia Regală C.F.R.; La 28 iunie 1882 apare legea unificării tuturor căilor ferate ale statului român; La 6 martie 1883 se transformă în Direcţia Generală C.F.R.. Prima încercare pentru a alege o zi a ceferiştilor a fost făcută la 22 septembrie 1912 cu ocazia înfiinţării societăţii funcţionarilor C.F.R. din întreaga ţară, care a avut loc la Iaşi şi unde s-a propus ca Ziua ceferiştilor să fie sărbătorită la 23 aprilie, ziua înfiinţării Administraţiei Căilor Ferate. Totodată s-a propus ca patronul spiritual al căilor ferate din România să fie Sfântul şi marele mucenic Gheorghe. Toate acestea nu au fost legiferate până în anul 1952 când la propunerea foştilor directori generali Chivu Stoica şi Alexa Augustin şeful Departamentului C.F.R. Ionel Diaconescu împreună cu sindicatele C.F.R. au hotărât ca Ziua ceferistului să fie sărbătorită la 16 februarie, dată care evoca mişcarea grevistă de la Atelierele Grivița C.F.R. din anul 1933. Bineînţeles că despre patronul spiritual nici nu mai putea fi vorba în acest context

Insignă - Ziua feroviarilor - 16 februarie 1952
R.P.R. - (Republica Populară Română)
După anul 1990, având în vedere că Atelierele C.F.R. Griviţa nu mai făceau parte din sistemul Ministerului Transporturilor şi data de 16 februarie nu mai era semnificativă pentru S.N.C.F.R., Ziua ceferiştilor a fost schimbată începând din anul 1991 la 31 octombrie, dată ce marca inaugurarea căii ferate Bucureşti Filaret – Giurgiu (31 octombrie 1939). Dorinţa feroviarilor ca sărbătoarea lor să fie într-o zi mai semnificativă decât cele amintite, relevantă pentru tradiţia feroviară românească şi care să facă posibilă stabilirea unui patron spiritual, a făcut necesară investigarea istoriei căilor ferate. Astfel s-a stabilit ca această sărbătoare să fie marcată anual în data de 23 aprilie, numele sărbătorii să fie schimbat din „Ziua Ceferiştilor” în “Ziua Feroviarilor”, deoarece din cele cinci societăţi feroviare rezultate din divizarea fostului S.N.C.F.R., numai trei păstrează în denumire C.F.R., iar patronal spiritual al feroviarilor din România să fie Sfântul şi marele mucenic Gheorghe.

Insignă - Ziua internațională a femeii - 1962
În anul 1977 Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din anul 1910, de către Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga. În anul 1913 s-a fixat data de 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, dar procesul de emanciparea femeii nu a fost încheiat. Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în anul 1975, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976 – 1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii. De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții.

Insignă - Pentru apărarea patriei
In anul 1952, printr-un decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, a luat nastere Asociatia Voluntara pentru Sprijinirea Apararii Patriei (aflata in subordinea Consiliului de Ministri), organizatie paramilitara de masa, in care putea activa, pe baza de voluntariat, orice cetatean al RPR care implinise varsta de 16 ani. Asociatia a fost constituita dupa modelul Asociatiei Voluntare Unionale pentru Sprijinirea Armatei, Aviatiei si Flotei-DOSAAF din URSS (fondata in 1927). Membrii asociatiei erau pregatiti pentru a deveni cadre calificate in agricultura si industrie, dar si pentru a fi gata in orice moment sa apere cu arma in mana republica populara. Noua organizatie era chemata sa-si aduca contributia la pregatirea populatiei, necuprinsa la momentul respectiv in cadrul fortelor armate. Prima organizatie AVSAP a fost infiintata la 28 mai 1953 la Atelierele Grivita Rosie din Bucuresti si era compusa din 400 de muncitori (in 1961, numarul salariatilor membri ai AVSAP crescuse la 4500). Din punct de vedere organizatoric, AVSAP-ul avea, la nivel national, un Comitet Organizatoric Central, iar la nivel local – comitete organizatorice regionale, raionale, orasenesti si organizatii de baza (fabrici si uzine, GAC-uri, GAS-uri, SMT-uri). Aceste structuri erau conduse de ofiteri activi ai MFA, activisti salarizati si voluntari (pregatiti in scolile centrale ale Comitetului Central Organizatoric), care se ocupau de organizare, agitatie si propaganda (intalniri intre membri AVSAP si sportivi fruntasi, veterani de razboi, aviatori; proiectii cinematografice; concursuri; excursii la locurile istorice etc.). Organele de conducere erau alese, dupa modelul partidului unic, de jos in sus, prin vot deschis. Sporturile care se parcticau sub egida AVSAP erau: parasutismul, planorismul, aeromodelismul (erau practicate in scolile de aviatie ale organizatiei), navomodelismul, poliatlonul nautic, tirul, schiul si calaria. La intrarea in AVSAP, voluntarii primeau un carnet de membru, de culoare albastra, cu o insigna si erau datori sa plateasca o cotizatie modica lunara. Ei erau intiati in diferite discipline militare, tehnico-militare, de aviatie si marina, in cadrul numeroaselor cursuri, cluburi si cercuri de conducatori si mecanici auto, de motociclisti si tractoristi, de transmisiuni (o serie intreaga de radiocluburi de radioamatori infiintate in anii '50 au continuat sa functioneze si dupa 1989), de constructori de poduri si drumuri. 

Insignă masonică 
Royal antediluvian order of buffalooes
Francmasoneria (sau „masoneria“), ca instituție, este un ordin inițiatic ai cărei membri sunt înfrățiți prin idealuri comune morale, spirituale și sociale , prin inițierea conformă unui ritual comun, prin jurământul depus pe una din cărțile sfinte ale marilor religii (biblia, coranul sau alte scrieri considerate sacre) și, în majoritatea ramificațiilor, de credința într-o „Ființă Supremă“, un „Mare Arhitect al Universului“. Organizațiile masonice, prezente în majoritatea țărilor, se regăsesc sub forma obediențelor autonome, mari loje sau Mare Orient (grupări de loji), ele însele compuse din loji albastre (zise și ateliere) de câte 7- 50 de persoane (uneori chiar mai multe). Numărul francmasonilor în lume este de circa patru milioane, majoritatea în SUA și Europa de vest. 

Medalie masonică 
Gândește bine, vorbește drept, fă bine!
Noscete ipsum (Știu că...)
R.L. România sub obediența M.Or.de Italia - Or. București
Inaugurat 17 / 30 iunie 1907 
Temută, admirată sau dezavuată, Francmasoneria a jucat si continua sa aiba un rol important în multiple planuri ale României. Sub semnul echerului si compasului de sub ochiul unic, s-au desfasurat evenimente majore ale neamului. Efervescenta masonica in Romania a atins o considerabila cota in perioada pasoptista, considerata de istorici o generatie de masoni. Sintagma este acoperita de adevar, daca luam in calcul ca cei vizati apartineau unor societati secrete literare si masonice de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau, Cernauti. Printre exponentii de seama, desavarsiti in lojile pariziene, ii gasim pe Balcescu, Rosetti, Kogalniceanu, Alecsandri, Cuza, Negruzzi si I.C. Bratianu. Sub regele Carol I, nu mai putin de 12 din 19 prim-ministri au fost masoni, ca si alti importanti oameni politici ai vremii. Acum, Francmasoneria romana a facut pasul catre Marea Loja Nationala. În fine, in perioada Romaniei Mari, o figura proeminenta a fost primul-ministru Alexandru Vaida-Voievod, incadrat in loja "Ernest Renan", alaturi de Traian Vuia, Mihai Serban s.a. El a obtinut, datorita discutiilor cu omologii sai masoni, premierii britanic si francez, Lloyd George si Georges Clemenceau, acceptul unor importante revendicari teritoriale romanesti, inclusiv Basarabia. 

Medalie masonică 
Justice truth philantrophy 
(Justiție, adevăr, filantropie)
Numele altor oameni care se afla si astazi, ori s-au aflat pana nu demult, in primele randuri ale celebritatilor Masoneriei romanesti sunt: Petre Roman, Viorel Hrebenciuc, Ioan Rus, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Prunariu, Lucian Bolcas, Alexandru Ciocâlteu, Constantin Balaceanu Stolnici, Virgil Ardelean, Ioan Talpeş, Ovidiu Tender, Irinel Popescu, Alexandru Bittner, Razvan Teodorescu, Victor Babiuc, Gheorghe Zamfir, Crin Halaicu, Tudor Gheorghe, Florian Pittis si Adrian Severin. Ziaristul si muzeograful Horia Nestorescu-Balcesti, renumit pentru lucrarile sale de istorie a Masoneriei romane, afirma ca: "Romanii datoreaza Francmasoneriei faurirea Romaniei Moderne, a Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran". Biserica Ortodoxa Romana este de cu totul alta parere. Prin Hotararea Sfantului Sinod din 1937, la concluziile Mitropolitului Nicolae al Ardealului, ramasa si astazi in vigoare, aceasta subliniaza in sapte puncte urmatoarea sinteza: "Este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un rol insemnat, avand un rit cvasi-religios, luptand impotriva conceptiei crestine, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala, laica. Este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osândeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta". 

Medalie masonică 
Nemo mortalium omnibus horis sapit - tip A
(Nici un muritor nu e înțelept tot timpul)
Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez free mason, francez francmaçon şi german Freimaurer care înseamnă „zidar,constructor liber“ şi reprezintă o moştenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile şi catedralele în Evul mediu. Potrivit dicţionarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului ritanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcţionat în secret doar atunci şi acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociaţie secretă, deşi prezintă asemănări cu Şcolile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiţiei date de masonii înşişi, masoneria este: „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi.“ 

Medalie masonică 
Nemo mortalium omnibus horis sapit - tip B
(Nici un muritor nu e înțelept tot timpul)
Despre Masonerie există două puncte de vedere: Primul, pro-masonic, prezintă masoneria ca pe o organizație fraternă, ai căror membri sunt uniți de idealuri comune morale şi metafizice; în cele mai multe dintre ramuri, de credinţa într-o fiinţă supremă. Câtă vreme masoneria tinde spre perfecţionarea omului, este compatibilă cu orice credinţă sau convingere sinceră şi nu ar trebui să apară probleme. Al doilea, anti-masonic, prezintă această organizație într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă si satanista. Lojele masonice sunt forme de organizare ale masonilor de oriunde. Sub medaliile masonice am postat simboluri și embleme ale unor loji masonice. 

Vintilă Ciocâlteu * 1890 - 1947 
Medic, profesor universitar de biochimie, 
poet și publicist martir 
A V-a Conferință națională a S.M.S.P.R.
Societatea medicilor scriitori și publiciști din România
Simpozion Vintilă Ciocâlteu - scriitor - București - noiembrie 2013
Această medalie este confecționată din tombac patinat, 
are diametrul de 60 de milimetri și este realizată
de către gravorul Mihai Fetița de la Monetăria statului.
Vintilă Ciocâlteu (12 aprilie 1890 - februarie 1947) a fost un eminent medic român, cercetător, profesor și autor. S-a născut în Plenița, județul Dolj. El s-a remarcat de-a lungul vremii în școala medicală și conducerea asociației studenților. În colaborare cu Otto Folin de la Harvard Medical School a creat reactivul chimic Folin- Ciocâlteu. La Universitatea Carol Davila, de medicină și farmacie București, a fondat un laborator de chimie. A publicat două volume de poezii. În anul 1947 este epurat din departamentul de cercetare biochimie al universității în fața colegiului profesoral suferind un atac masiv de cord, care l-a ucis pe loc.
Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România a luat fiinţă în anul 1994, iar 4 ani mai târziu s-a afiliat la Union Mondiale des Ecrivains Médecins. Deasupra este postat logo-ul acestei societăți.

___________ooOoo___________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ
Regatul României - Titlu o acțiune nominativă a 1000 lei 1940 
cu talon și cupoane
Banca GLORIA - Lipova - Societate anonimă

Câteva vignete de pe acțiuni belgiene 

Detaliu vignetă de pe o acțiune germană

con_dorul@yahoo.com 

MOUSAIOS - 01.08.2014

Niciun comentariu: