Epaminonda's Blog.....: ALBALATE DE CINCA

Mai jos am postat și alte fotografii din localitatea

spaniolă ALBALATE DE CINCA, provincia HUESCA,

comunitatea autonomă ARAGON -

câteva monumente de arhitectură

Fântâna PINO

Fântâna LEILOR

Parcul

Piața mare

Spitalul

Colegiul

Biserica SF.MARIA exterior și interior

Arhitectură locală

***

SĂ CUGETĂM!

_____________xxx_____________

O MEDALIE ȘI

CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - (P.N.Ț. - Partidul Național Țărănesc)

Partidul Național Țărănesc (P.N.Ț.) a fost un partid politic format în anul 1926 prin fuziunea Partidului Național Roman din Transilvania, prezidat de Iulia Maniu, cu Partidul Țărănesc din regat, prezidat de Ion Mihalache.Partidul s-a afirmat în special în perioada interbelică ca alternativă de guvernământ la Partidul Național Liberal și ca o forță care a militat pentru menținerea regimului democratic-constituțional, în contextul creșterii tendințelor de natură totalitară și fascistă. După al doilea război mondial PNȚ a fost principală forță politică care s-a opus instaurării comunismului în România. Liderii național-țărăniști vor avea însă de plătit pentru curajul lor, fiind condamnați la ani grei de închisoare, unde mulți dintre ei, inclusiv Iuliu Maniu și Ion Mihalache, își vor găsi sfârșitul. În anul 1990 simpatizanții în viață ai acestui partid precum George Coposu și Ion Diaconescu au refondat partidul, sub numele Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNTCD) care în prezent mai subzistă pe scena politică a României. Deasupra admiri logo-ul noului partid – PNTCD.

Insignă - L.N.F.R. - (Liga Nașională a Femeilor din România)

Există un număr impresionant de documente istorice, în majoritatea lor insuficient studiate și valorificate, care certifică afirmarea unei ample mișcări de emancipare a femeilor române, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aproximativ în același timp cu orientările politice și sociale asemănătoare din țările dezvoltate occidentale. Pariciparea femeilor la marile evenimente istorice care au dus la nașterea României modern a atras după sine maturizarea relativ rapidă a organizațiilor de femei și integrarea lor în efortul general democratic pentru reformarea societății românești și pentru salvarea ființei naționale a românilor din provinciile aflate sub dominație străină. În ajunul primul război mondial s-a făcut primul pas important spre unificarea mișcării feministe politice prin constituirea Uniunii Femeilor Române din Austro-Ungaria (Brașov - 1913) la care se vor asocia în deceniile următoare, peste 100 de organizații de femei de pe întreg teritoriul României întregite. În perioada interbelică s-au extins și diversificat vechile asociații și au fost create altele noi ca Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, Federația Femeilor Universitare, Societatea Scriitoarelor Române, Gruparea Națională a Femeilor Române, printre care și Liga Națională a Femeilor din România (L.N.F.R.). În anii ’30, când ascensiunea fascismului amenința pacea lumii întregi, asociațiile de femei se vor ridica în apărarea instituțiilor statului de drept și a libertăților cetățenești grav amenințate. În coordonarea activităților tuturor acestor organizații, în cursul deceniilor trei și patru, rolul cel mai important l-a avut Consiliul Național al Femeilor Române (constituit în 1921, la București), afiliat la Consiliul Internațional al Femeilor, care număra peste 60 de milioane de membre de pe aproape toate continentele. Prin acțiunile sale, întruniri și dezbateri publice, petiții și memorii adresate parlamentului și guvernelor de către comisiile sale juridice, C.N.F.R: a contribuit la dobândirea unor importante drepturi civile și politice pentru femei.Răspunzând la apelul organizațiilor lor, femeile din toate categoriile sociale au luat parte la refacerea țării în urma celui de al doilea război mondial și la înfăptuirea reformelor propuse de partidele și grupările politice democratice. Bogata experiență câștigată de mișcarea feministă timp de un secol și jumătate în lupta perseverentă pentru modernizarea și sincronizarea României cu civilizația occidentală, s-a pierdut în mare măsură în urma instaurării regimului totalitar. În locul sutelor de organizații și reuniuni, a fost creat în 1958, un nou Consiliu Național al Femeilor Române, total subordonat, ideologic și organizatoric, Partidului Comunist Român.

Insignă regalistă - L.N.R. - (Liga Navală Română)

Liga Navală Română (L.N.R.) a fost înființată în anul 1928 ca asociație patriotică, culturală și de utilitate publică. LNR este o organizatie nonprofit, nonguvernamentală (ONG) și în afara politicilor oricărui partid, printre cele mai vechi din țară. Liga Navală Română este forumul de exprimare al celor care iubesc deopotrivă Marea Neagra si Dunarea, de promovare a valorilor și tradițiilor marinei romane, a intereselor pe ape ale României și promotor al culturii marinaresti. LNR are printre preocupări orientarea profesională marinărească a tinerilor și susținerea ocupațiilor conexate mării și fluviului.

Insignă - L.N.R. - (Liga Navală Română)

L.N.R. urmărește realizarea în societatea noastră a unei stări de spirit, a unor atitudini și mentalități favorabile marinei, construcțiilor navale, porturilor, învățământului de marină și reunește în rândurile sale tineri și vârstnici care sunt legați sufletește de activitățile maritime și fluviale.Liga Navală Română editează revista Marea noastra. Sediul central al Ligii Navale Române este în Bucuresti, Calea Griviței, nr. 121, Sectorul 1. Sus am postat doua logo-uri ale Ligii Navale Romane.

Insignă - Casa de cultură M.I. (Ministerul de Interne) 45 ani

Casa de Cultură (Centrul cultural) a (al) Ministerului Administraţiei şi Internelor se află în Bucureşti, pe str. Mihai Vodă la nr.17 și a fost înființată în iunie 1949 sub numele de Casa Centrală a Ministerului Afacerilor Interne. În 1951, Casa Centrală a Ministerului Afacerilor Interne devine instituţie de sine stătătoare. În 1960, aceasta trece printr-o perioadă critică, având doar 20 de angajaţi din cei 100 de angajați pe care-i avea în 1951. Anul 1962, odată cu mutarea în noul sediu, instituţia reîncepe să aibă o activitate susținută. Casa de Cultură şi-a schimbat sediul de multe ori, în decursul anilor: localizată iniţial pe Calea Victoriei, aceasta a funcţionat în imobilele de pe strada Ştirbei Vodă în 1950, pe bulevardul Magheru în 1951, pe strada Boteanu în 1954, pe strada Izvor iar din 1962 pe strada Mihai Vodă nr.17, unde este și acum. Obiectivul instituţiei este de a ajuta la procesul de conştientizare a importanţei culturii și istoriei României în rândul militarilor dar şi al simplilor cetăţeni. De asemenea, aceasta s-a preocupat permanent de informarea şi educarea angajaţilor, oferind condiţii de muncă ce asigură atât buna desfăşurare a activităţilor, cât şi posibilitatea acestora de a se dezvolta în plan profesional şi personal. Un alt obiectiv l-a constituit dorința de a asigura angajaților ministerului și familiilor acestora condiții cât mai bune de recreere și de apropiere între familii, realizând ceea ce se numea „marea familie a Ministerului de Interne”. În acest scop, în cadrul Casei de Cultură a Ministerului Administraţiei şi Internelor s-au numărat, de-a lungul anilor, construcții menite să apropie salariații: restaurantul Ministerului Internelor, Ştrandul Floreasca, servicii economice, birou pentru consultaţii militare, cercuri şi cursuri de pregătire în diverse domenii, librărie, bibliotecă, cabinet medical, grupuri artistice, teatru şi multe altele. În alcătuirea sa intrau cinematografele „Magheru” şi „Excelsior” dar și grădina de vară „Boema” sau Clubul „Atlantic”.

România - Ministerul de Interne

Casa de cultură 1949 - 1994

La data de 1 iulie 1831, în Țara Româneasca, și 1 ianuarie 1832, în Moldova, odată cu întrarea în vigoare a Regulamentului Organic, apare pentru prima data denumirea Ministerul Treburilor din Lăuntru, Ministerul de Interne de mai târziu, care era însărcinat cu conducerea administrației generale a tarii, realizarea ordinii interne și siguranței statului, precum și coordonarea unor importante sectoare de activitate sociala și economica. Prin decretul 495 din data de 20 iulie 1862, semnat de Alexandru Ioan Cuza se desființează Directoriatul Ministerului de Interne de la Iași și se unifica administrativ structurile departamentale din Țara Românească și Moldova.Din acest moment exista un singur Minister de Interne, cu sediul în București. Sus am postat logo-ul Ministerului Administrației și Internelor. Pentru a înțelege rolul Ministerului Administrației și Internelor, prezint mai jos câteva dintre structurile subordonate: Direcția generală anticorupție, Agenția națională antidrog, cele 42 de Instituții județene ale Prefectului, Direcția generală de Pașapoarte, Inspectoratul general pentru situații de urgență, Arhivele naționale, Academia de poliție "Alexandru Ioan Cuza", Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră, Direcția pentru evidența persoanei, Clubul sportiv "Dinamo" București, etc.

Clădirea Ministerului de Interne a fost construita din ordinul regelui Carol al II lea in 1938. Edificiul prezinta importanta istorica, Ceausescu tinandu-si ultimul discurs de la balconul ministerului. Piramida joasa din fata ii comemoreaza pe cei care au murit in timpul Revolutiei din decembrie 1989. In dreapta se afla doua statui de bronz ale liderilor politici Iuliu Maniu si Corneliu Coposu.

______________ooOoo______________

INSEMNE

MILITARE STRĂINE