Epaminonda's Blog.....: AMSTETTEN

Mai jos am postat și alte fotografii cu aspecte din localitatea

austriacă AMSTETTEN, bundeslandul AUSTRIA INFERIOARĂ,

arhitectură, vederi generale din diferite perioade de timp

și o stemă veche a localității.

Biserica ST.LEOPOLD

Biserica SF.AGATHA

Biserica

Centrala electrică cu biogaz

Spitalul regional

Vechiul spital cu secția infecțioase

Arhitectură locală nouă

Arhitectură locală veche

Gara nouă

Gara veche

Moara

Vederi generale actuale

Vedere generală veche

Stema veche a localității

***

ZÂMBETUL TRIST

_____________xxx_____________

O MEDALIE, O PLACHETĂ,

O MONEDĂ VECHE ȘI

CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - Campionatul asociației VOINȚA - Locul III

Începând din anul 1969 datorită răspândirii ideii de mişcare sportivă în rândul elevilor, pionierilor, tinerilor, studenţilor şi membrilor cooperatori, au început să fie organizate anual competiţii zonale şi apoi finale naţionale, la care aveau drept de participare doar membrii cooperatori, elevii şi pionierii, membrii UTC, sau numai studenţii, după caz. Dintre toate aceste competiţii departamentale, cele organizate de asociaţiile sportive Voinţa, au avut un impact major, pozitiv, în dezvoltarea sportului de masă în România. Campionatele asociaţiilor sportive Voinţa în diferite sporturi au premers viitoarea competiţie sportivă naţională - Daciada.

Insignă - Cupa VOINȚA

Insignă - I.S.M.- (???)

Pentru bună purtare și sârguință

Nu am găsit niciun fel de informații despre această piesă. Dacă cineva m-ar putea ajuta cu vreo informație în acest, i-aș fi sincer recunoscător.

Insignă - Minerit 1868 - 1968

Fraţii Hoffman şi Carol Maderspach pot fi consideraţi adevăraţi pionieri în exploatarea cărbunelui din zonele Vulcan şi Petrila. Ei au fondat la anul 1867 Compania de minerit Deakstollen. Centrala cărbunelui - Petroşani s-a înfiinţat în anul 1968, având în responsablitate toată industria minieră a cărbunelui din România. Odată cu înfiinţarea Centralei cărbunelui - Petroşani s-a aniversat centenarul mineritului industrial în Valea Jiului.

Insignă - Miner fruntaș - R.P.R.

(Republica Populară Română)

Moneda accea din anul 1573

(Ion Vodă cel Cumplit)

Ioan al III-lea sau Ioan Vodă cel Cumplit sau Ioan Vodă Armeanu sau Ioan Voda cel Viteaz (născut în anul 1521 şi decedat în anul 1574), a fost un domnitor al Moldovei. Este fiul lui Ştefăniţă Vodă cel Tânăr cu armeanca. A domnit din luna februarie 1572 până în luna iunie 1574. În timpul domniei sale a dus o politică de întărire a autorităţii domneşti, lovind în boierime, care l-a poreclit "Ioan Vodă cel Cumplit". Mai jos am postat stema provinciei istorice Moldova.

Aceasta este o monedă din Moldova - 1573 - accea - Ion Vodă cel Cumplit (Viteaz) - din aramă, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de circa 24 mm şi greutatea de aproximativ 8 grame. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci sau şase raze, flancat la stânga şi la dreapta de anul de emisie, scris cu chirilice, cerc perlat exterior şi inscripţia circulară prezentată în imaginea de mai jos. Textul de pe avers este: AKCE·G(ospod)HEREGIE·MOLDOVEI·

Pe revers se distinge efigia domnitorului, cu plete, barbă şi purtând pălărie, privind spre stânga heraldică, în cerc liniar interior; cerc liniar exterior şi inscripţia din imaginea de mai jos. Textul de pe revers este: OTEŢ·MOLDOVEI·

În cuvintele de azi, textele ar fi ACCEA, MONETĂRIA DOMNEASCĂ A MOLDOVEI şi TATĂL MOLDOVEI. Deşi inscripţia include şi un evident conţinut slavon, moneda este socotită prima monedă românească având text în limba română. Moneda a fost bătută în anul 7081 de la facerea lumii, adică în 1573 după numărătoarea folosită azi. Literele chirilice - foarte multe - au aproape toate un corespondent numeric. Sunt simbolizate prin litere cifrele de la 1 la 9, apoi zecile şi sutele. De exemplu, pentru numerele 1, 2, 3, 4 şi 5 se foloseau literele A, V, G, D şi E. Utilizând litere chirilice, anul 7081 se scrie ZPA. Z (care arată cam ca un 3) înseamnă 7, P este 80 iar A este 1. Nu s-a folosit nici o cifră pentru a indica sutele, fiindcă nu era cazul. Z fiind în faţa lui P şi A, înseamnă că se referă la mii. În scris, spre a se deosebi de litere, numerele aveau o bară deasupra, eventual puncte înainte şi după (sau cam aşa ceva). Acceaua era o monedă echivalentă cu un aspru, avâd valoare mică. Moneda lui Ion Vodă este amintită de cronicarul Miron Costin în lucrarea "De neamul moldovenilor", unde oferă o descriere a piesei cu toate nu a putut spune care domn a bătut-o. Menţiunea se află în capitolul al cincilea, în care sunt amintite cetăţile Moldovei: Iar banul ce au aflat mai gios de Roman, iar la năruitura unii cetăţi, de care cît şestacii cei de patru bani leşeşti şi mai gros, de aramă roşie şi chipul domnului suptu pălărie nemţască şi-n pregiur slove sîrbeşti: „oteţ moldavskii“: „tatăl Moldovei“; iar într-altă parte scrie: hereghia de Moldova. Acii hereghiia lătineşte să dzice: hereditas, adecă strămoşie. Şestacul era moneda poloneză de şase groşi, care are cam acelaşi diametru cu acceaua lui Ion Vodă.

Plachetă - Federația română de atletism

A X-a ediție a campionatelor internaționale de atletism ale R.P.R.

București 14 - 16 septembrie 1957

Federația Romana de Atletism (F.R.A.) patronează toate secțiile de atletism ale cluburilor și asociațiilor sportive din Romania, desfășurându-și activitatea în conformitate cu Statutul și Regulamentele proprii. FRA are la bază principiile fundamentale ale atletismului și ale sportului în general, considerând că sunt esențiale fair-play-ul și respectarea regulilor competiționale de către toți cei implicați în activitățile atletice. Printre valorile promovate de Federația Româna de Atletism se numără respectul față de ceilalți competitori, onestitatea, spiritul de echipa. Astfel, sunt incurajate: cooperarea, responsabilitatea, sportivitatea, încrederea, implicarea etc. Mai mult, FRA consideră ca atleții și antrenorii trebuie să integreze valorile etice ale sportului atât în competiții, cât și în antrenamentele zilnice. Sus am postat logo-ul FRA şi o aripă a clădirii FRA din Bucureşti.

Federația română de atletism

Campionatul republican de juniori mici - București - 1989

Atletismul apare în România la sfârșitul secolului XIX, la inițiativa studenților care studiau în țările occidentale. In timpul vacanțelor, aceștia promovau atletismul organizând competiții de alergări, sărituri și aruncări. Primul concurs organizat de atletism are loc în 1882 la București, cu participarea elevilor de la liceele Sf. Sava și Matei Basarab. Treptat, crește interesul pentru activitatea sportivă, în general, și atletism, în particular. Se organizează curse care atrag un număr mare de concurenți, se conturează o literatură de specialitate și sunt organizate competiții pe criterii de vârstă. Mai mult, cu prilejul serbărilor școlare sunt introduse întreceri la mai multe licee din diverse orașe. În 1912, se înființează Comisia de atletism, alergări pe jos și concursuri, parte din Federația Română a Societăților Sportive. Acea comisie este de fapt precursoarea Federației Romane de Atletism (FRA), a 19-a federație pe lista mondială, care în 1923 se afiliază la IAAF.

Primele Campionate Naționale ale României sunt organizate în 1914, la 16 probe, și se adresează doar bărbaților. Un an mai târziu, se inaugurează la București primul teren de atletism, pe locul care devine ulterior Stadionul Tineretului. Abia din 1922, femeile vor avea propriile competiții, iar trei ani mai târziu vor fi organizate primele Campionate Naționale feminine, precum și primele Campionate pentru juniori. În 1928, la Jocurile Olimpice de la Amsterdam, o delegație a României formată din 10 atleți si 2 atlete participă pentru prima dată la o astfel de competiție, iar în același an debutează Campionatele Universitare din Romania. În 1930, la Atena, atleții români se clasează pe locul al doilea, la prima ediție oficială a Jocurilor Balcanice, iar în 1934, la ediția inaugurală a Campionatelor Europene, participă 4 atleți români. În 1937, FRA organizează, pentru prima dată în România, Jocurile Balcanice, iar în 1948 debutează seria Campionatelor Internaționale ale României, nelipsite din Calendarele Anuale ale FRA. Începând cu anul 1952, atleții români participă cu regularitate la toate marile competiții mondiale și europene și scriu, cu fiecare medalie, istoria atletismului romanesc.

____________ooOoo_____________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ