1. În data de 5 august 2014 Banca națională a Poloniei a pus în circulație o bancnotă comemorativă de 20 zloți pentru a marca aniversarea a 100 de ani de la înființarea Legiunii poloneze, vezi imaginea de mai jos. Această bancnotă a fost proiectată de către designerul polonez Andrzej Heidrich.
Ea diferă în mod radical de vechea bancnotă comemorativă de 20 zloți emisă în anul 2011, vezi imaginea de mai jos.
Pe aversul noii bancnote se distinge chipul lui comandantului Józef Piłsudski Klemens și imaginea stilizată a Palatului Belvedere. Pe revers este aplicată din nou imaginea stilizată a Palatului Belvedere precum și două insigne și un ordin cu referire la Legiunea poloneză.
Józef Piłsudski
Klemens (1867 - 1935) a fost un revoluționar și om de stat polonez, primul șef de stat (1918 - 1922) și
dictator (1926 - 1935) al Poloniei renăscute și fondatorul forțelor armate
poloneze.
Palatul Belvedere
din Varșovia este și reședința președintelui Poloniei. Palatul a fost construit
în anul 1660 pentru ultimul rege al Poloniei – Stanislaw Augustus Poniatowski,
fiind renovat de mai multe ori de-a lungul timpului.
Ordinul "Virtutea militară" - (Marea cruce cu stea)
Insignă - Vultur a Legiunii poloneze
Insignă - Brigada 1 a Legiunii poloneze
Pe aversul vechii bancnote comemorative, aplicate deasupra, este reprezentat chipul Mariei Curie și Clădirea Universității "Sorbona" din Paris, iar pe revers este reprezentată Clădirea Institutului Radium din Varșovia și Medalia- Premiu Alfred Nobel. .
Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska (1867 - 1934) a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel. A fost prima femeie care a primit un premiu Nobel și singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie). A introdus în fizică termenul de radioactivitate. Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. A fost soția unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, și mama unei laureate a Premiului Nobel (Irene Joliot Curie). Cu excepția fiicei sale Eve Curie (scriitoare), toți descendenții săi vor urma cariere științifice.
Sorbona (Sorbonne) este celebra universitate franceză și una dintre cele mai cunoscute universități din lume. Situată în centrul istoric al capitalei Franței, Sorbona poartă numele colegiului fondat în anul 1257 de către Robert de Sorbon. Printre foștii ei studenți se numără savanți, oameni de cultură și politicieni francezi dar și străini.
Alfred Nobel
(născut la data de 21 octombrie 1833 la Stockholm – Suedia și decedat la data de 10 decembrie 1896 la
San Remo - Italia) a fost un chimist, inventator și om de afaceri suedez. Printre
altele el inventat dinamita și a întemeiat fundația care acordă anual
faimoasele Premii Nobel, pe domenii diverse de activitate.
Institutul de oncologie Maria
Skłodowska-Curie din Varșovia a fost fondat în anul 1932 ca Institutul
Radium de către savanta Maria Sklodovska Curie, în colaborare cu
guvernul polonez. După al doilea război
mondial, institutul a primit actualul nume. Pe unul din pereții institului se
poate citi încă inscripția "MARII Skłodowskiej Curie, W HOŁDZIE" -
"Omagiu Mariei Skłodowska Curie"
2. Mai jos continui să îți prezint și alte monede euro test, probă sau de încercare din Carthago (Cartagina).
Cartagina, în latină (Carthago) a
fost un oraș antic în Nordul Africii, localizat în partea estică a statului
tunisian, în prezent cartier al orașului modern Tunis. Cartagina a fost
întemeiată de către negustorii fenicieni și, conform legendei, de către
prințesa Dido (sau Elisa), sora lui Pigmalion.
Teatrul antic
Colonia a ajuns să aibă o mare importanță economică, ce
rivaliza cu cea a metropolelor feniciene. Orașul era alimentat cu apă printr-un
apeduct lung de 132 de kilometric, construit între anii 120 – 131, care aducea
apă proaspătă din masivul muntos Djebel Zaghouan.
Apeductul
Resturi ale acestui vechi apeduct roman se mai văd și azi la
Mohammédia (la sud de Tunis). Situl arheologic Cartagina este înscris pe lista
patrimoniului cultural mondial al UNESCO.
Pe reversul monedelor este reprezentat chipul lui Hasdrubal. Hasdrubal Barca, fratele marelui comandant Hannibal Barca, a fost
ultimul comandant militar al statului liber și independent Cartagina, decedat în anul 207 Î.Hr..
3. Banca națională a statului asiatic Coreea de Nord a dat recent publicității o bancnotă de 5000 de von fără chipul liderului nord coreean.
Pe avers noua bancnotă (imaginea de mai sus) o vedere generală din satul natal al liderului nord coreean -Mangyongdae, iar pe revers alte case tradiționale nord coreene.
În poza aplicată mai jos este reprezentată veche bancnotă, aflată încă în circulație, care conține chipul lui Kim Il-sung și vederea generală din satul natal.
Kim Il- sung, născut Kim Song-ju (1912 la Mangyongdae – 1994 la Phenian) a
fost un lider politic nord coreean. A îndeplinit
următoarele funcții de partid și de stat; prim-ministru (1948 - 1972),
președinte al statului nord coreean (1972 - 1994), liderul Partidului
Muncitorilor (1949 – 1994). El a autorizat invazia Coreei de Sud în anul 1950.
A fost un lider politic autocratic, promotor al socialismului și marxism-
leninismului ca ideologie de stat, dezvoltând un puternic cult al
personalității sale.
***
DIN ÎNȚELEPCIUNEA
POPORULUI ROMÂN
- Urmează drumul tău, nu-ți risipi vremea ocupându-te de alții!
- Om mare pe lume te numești, când pentru semeni te străduiești.
- Nicidecum arma să nu întrebuințezi, când cu cuvântul izbutești!
_____________xxx_____________
O MEDALIE,
CÂTEVA PLACHETE
ȘI INSIGNE
ROMÂNEȘTI
DIN JUDEȚUL ARGEȘ
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul
"Le Havre - Franţa".
INSIGNA
este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din
materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie
sau bască şi care indică, prin imagini
reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa
la un club, de identificare localitate,
de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie
politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare,
de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii
române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de
obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi
se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn
de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din
categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele
comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint,
bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind
preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi
(medaille) şi spanioli (edala).
Insignă - Mausoleul eroilor 1916 - 1918
Câmpulung Muscel - Mateiaș 1987
Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, cunoscut
și sub numele de Mausoleul de la Mateiaș, este un monument dedicat
eroilor din Războiul de întregire națională din anii 1916 - 1918. Este situat
pe drumul European E574 (DN73), la 11 kilometri de Câmpulung spre Brașov, pe
Dealul Mateiaș. Mausoleul a fost ridicat între anii
1928-1935, după planurile arhitecților Dumitru Ionescu-Berechet și State
Baloșin, de către constructorul De Nicolo. La construcție a fost utilizat în
principal calcar de Albești. Clădirea este compusă din două corpuri: unul
orizontal, osuarul, care în 31 de cripte adăpostește osemintele a peste 2300 de
militari români și unul vertical, de forma unui turn cu foișor, spre care duce
o scară în spirală. În perioada 1980-1984 Mausoleul eroilor a fost extins prin
construirea unei terase pentru parade și ceremonialuri, a unor impozante scări
de acces, a unui basorelief
cu dimensiunile de 16 x 3,5 metri, executat de către sculptorul Adrian Radu din
Câmpulung, precum și a unei cupe în care arde o flacără veșnică în amintirea
eroilor căzuți la Mateiaș.
Insignă - S.E.F.G.M. - (?) Fondată în 1924 Câmpulung
Câmpulung (Muscel) este un municipiu din județul Argeș, Muntenia,
România. Localitatea are o populație de aproximativ 32000 de locuitori.
Câmpulungul este cunoscut drept prima reședință domnească din Țara Românească, aici
avându-și originea primul document cunoscut în limba română, Scrisoarea lui
Neacșu. Prima mențiune documentară datează din anul 1300 (după alte
surse - 1292), localitatea fiind cel mai vechi oraș din Țara Românească.
Până în secolul al XVII-lea a trăit aici o însemnată comunitate săsească. Prezența
umană în această zonă este însă mult mai veche. Cele mai vechi urme de cultură
materială, descoperite atât pe raza orașului, cât și în împrejurimile sale,
datează din perioada bronzului târziu (1700-1600 Î.Hr.). Localnicii acestui
oraș se numesc musceleni, spre deosebire de localnicii din Câmpulung
Moldovenesc, care se numesc câmpulungeni. Sus am postat stema actuală a
municipiului și o poză cu Biblioteca Ion Barbu din Câmpulung Muscel.
Placheta - D.G.Kiriac - Pitești - 1970
Festivalul coral D.G.Kiriac de la Pitești reuneşte
anual cele mai mari formaţiuni corale ale lumii. Deasupra am postat un afiş de
concert al festivalului.
Placheta - D.G.Kiriac - Pitești - 1978
Dumitru Georgescu -
Kiriac a fost un compozitor şi
folclorist român (născut la Bucureşti în anul 1866 şi decedat la Viena în naul
1928, a studiat mai întâi la Conservatorul din Bucureşti (1880-1885), apoi la
Conservatorul din Paris şi Schola cantorum din Paris
(1892-1897). A fost licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti. Activitatea
sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899). După
reîntoarcerea în ţară, D.G. Kiriac pune bazele Societăţii Corale „Carmen”
(1901-1928), al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, în acelaşi
timp dirijând corul bisericii Sf. Spiridon-Nou şi corul bisericii Domniţa
Bălaşa (1909-1921). În paralel, a fost profesor de teorie-solfegii, armonic şi
ansamblu coral la Conservatorul bucureştean (1900-1928). A fost membru fondator
al Societăţii Compozitorilor Români (1920), activând în
favoarea înfiinţării Arhivei de Folclor a Societăţii. Orientarea muzicii corale
şi vocale a lui D.G. Kiriac este legată de valorificarea folclorului ţărănesc
şi a trăsăturilor modale ale acestuia.
Liceul NICOLAE BĂLCESCU - Pitești
MDCCCLCVI - (1866) Centenar 1866 - 1966
Nicolae Bălcescu (născut la dat de 29 iunie 1819 în Bucureşti şi decedat la
data de 29 noiembrie 1852 în Palermo, Italia) a fost un istoric, scriitor şi
revoluţionar român. S-a născut într-o familie de mici boieri, era fiul
pitarului Barbu sin Petre şi al „serdăresei” Zinca Petreasca-Bălcescu. Va lua
numele de familie al mamei sale, originară din Bălceşti-Vâlcea, în locul celui
al tatălui, Petrescu. După doi ani de închisoare pentru o acţiune conspirativă
înfiinţează împreună cu Ion Ghica şi Christian Tell organizaţia secretă Frăţia,
călătoreşte prin toate teritoriile locuite de români şi studiind istoria
acestora. Editează alături de August Treboniu Laurian o revistă de istorie
numită Magazin istoric pentru Dacia, apărută începând cu anul
1844. În Franţa se va implica în revoluţia din februarie 1848, dar
inspirat de această revoluţie se întoarce la Bucureşti pentru a participa la
revoluţia din 11 iunie, fiind timp de două zile ministru de externe şi secretar
de stat al guvernului provizoriu instaurat de revoluţionari. Va fi de partea
liberalilor, dorind împroprietărirea ţăranilor şi vot universal. Arestat la 13
septembrie 1848 de autorităţile otomane reuşeşte să evadeze, plecând în
Transilvania de unde este expulzat. În primele luni ale anului 1849, trece prin Trieste, Atena şi ajunge la
Constantinopol. Apoi, la Debreţin, se întâlneşte cu Lajos Kossuth, conducătorul
revoluţiei maghiare, încercând un aranjament „pacificator” între revoluţionarii
români transilvani şi cei maghiari. Kossuth îi face lui Bălcescu o impresie
bună şi este de acord cu „proiectul” revoluţionarului român. La 2 iulie
1849 se găseşte la Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un
acord româno-maghiar cu revoluţionarii unguri. Avram Iancu şi revoluționarii
săi se declară de acord să rămână neutri faţă de acţiunile militare ale
maghiarilor, aceştia însă nu îşi respectă promisiunile şi se ajunge din nou la
conflict. În acelaşi timp însă trupele imperiale contrarevoluţionare
habsburgice şi ruse intră în Transilvania şi revoluţia maghiară condusă de
Kossuth este înfrântă. Ca istoric, marea sa operă a fost „Românii supt Mihai-Voievod
Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849, rămasă în manuscris
şi publicată de Alexandru I. Odobescu în 1861 – 1863. Se exilează la Paris unde încearcă să coaguleze forţele
revoluţionare europene aflate în exil, pentru întemeierea unei confederaţii
europene. Grav bolnav se stabileşte laPalermo, în Sicilia, la hotelul „Alla Trinacria”. Moare de
tuberculoză la vârsta de 33 de ani. Poza lui Bălcescu aplicată aici este un
portret din anul 1851 executat de către pictorul Gheorghe Tătărăscu.
Colegiul
Naţional "Ion C. Brătianu" din Piteşti,
denumit şi "nava-amiral a învăţământului românesc", este cea mai
veche şi prestigioasă instituţie de învăţământ din Argeş. A fost înfiinţat în
anul 1866 prin Ordinul numărul 5918/21.06.1866 al Ministrului Cultelor şi
Instrucţiunii Publice, iar în luna septembrie a aceluiaşi an prima clasa de
gimnaziu îşi primea elevii. Pe parcursul timpului, acest prestigios lăcaş de
cultură a cunoscut mai multe etape legate de statutul iniţial de gimnaziu (până
în 1894), apoi de liceu, precum şi în legătură cu evenimentele care s-au
succedat, în esenţă cele douã rãzboaie mondiale şi reformele de după 1945. Între
anii 1897-1899, a fost construit localul liceului, din fondurile Ministerului
Instructiunii Publice, pe un teren oferit de autoritatea locală. După
înfiinţare s-au fãcut propuneri către minister pentru a se atribui liceului
numele de “Radu Negru Basarab” în 1872, iar în 1886 de “Dinicu Golescu”, ambele
propuneri negăsind audienţa necesară. În anul 1898, prin Decretul Regal numărul
279 din 26 ianuarie, s-a atribuit liceului numele marelui om politic Ion C.
Brătianu, nume purtat până în 1947, când devine “Liceul de băieţi din Piteşti”
apoi “Şcoala medie nr. 1", iar din 1957 şi până la 1 martie 1997, Liceul
“Nicolae Bălcescu”. De la această dată, la propunerea consiliului profesoral,
Ministerul Învăţământului a aprobat prin Ordinul numărul 3455/26.02.1997 ca
liceul să devină COLEGIUL NAŢIONAL “ION C. BRĂTIANU”, revenindu-se la numele
avut iniţial.
Municipiul Pitești este reședința și cel mai mare oraș al judeţului
Argeş, România, având o populaţie de aproximativ 172000 de
locuitori. Orașul are renumele de orașul lalelelor, aici fiind
găzduită anual o importantă manifestare cultural artistică sub genericul –
Simfonia lalelelor. Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor
Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr. Orașul s-a
dezvoltat în mod gradat, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit
la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din data
de 20 mai 1388 când domnitorul Mircea cel Bătrân întărește Mănăstirea
Cozia, „o moară în hotarul Piteștilor". Deasupra am postat stemele de
la 1715, interbelică, comunistă şi actuală ale municipiului Piteşti,
iar dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura
piteşteană.
Cinematograful Modern
Magazinul Trivale
Muzeul județean
Prefectura
Primăria
Argeș este un judeţ situat în regiunea Muntenia din
România. Are o suprafaţă de 6862 kilometri pătrați, numără aproximativ 650000 de
locuitori și are reședința în municipiul Pitești. Ca subdiviziuni
administrative județul este compus din 3 municipii - Pitești, Câmpulung și Curtea
de Argeș, 4 oraşe - Costești, Mioveni, Topoloveni, Ștefănești și 95 de comune. Deasupra am postat harta şi
stemele interbelică, comunista şi actuală ale judeţului Argeş, iar dedesubt
pozele câtorva locuri de vizitat în acest județ.
Transfăgărășanul
Lacul Bâlea
Lacul Buda
Lacul de acumulare Râușor de pe râul Târgului
Mănăstirea Curtea de Argeș
Schitul Dragoslavele
_______________ooOoo_______________
INSEMNE
MILITARE STRĂINE
Câteva embleme brodate pe mâneca uniformei militare
a armatei regale olandeze, în timpul
celui de-al doilea război mondial
Câteva ornamente decorative marginale
de pe acțiuni poloneze
Detaliu vignetă de pe o acțiune franceză
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 28.08.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu