Epaminonda's Blog.....: ISTORIA JOCURILOR OLIMPICE

A XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Barcelona, în Spania, în perioada 25 iulie – 9 august 1992. La această ediție a jocurilor au participat 9956 sportivi din 169 de state ale lumii, care s-au întrecut în 32 sporturi diferite. Ceremonia inaugurală a jocurilor a fost deschisă de discursul regelui Spaniei – Juan Carlos I. Mai jos admiri mascota acestei ediții a Jocurilor olimpice.

La această ediție a jocurilor s-a acordat medalia de mai jos ce are următoarele caracteristici tehnice; diametrul – 70 milimetri, grosimea – 9,8 milimetri și greutatea – 231 grame.

Acest eveniment sportiv a oferit autorității monetare naționale din Spania prilejul de a bate în scop numismatic două monede comemorative pe care le admiri mai jos.

Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel; locul I – C.S.I. (Comunitatea Statelor independente – parte a fostei U.R.S.S.) cu 112 medalii, locul II – S.U.A. cu 108 medalii și locul III – Germania cu 82 medalii. Cel mai medaliat sportiv al acestor jocuri a fost gimnastul rus Vitali Scerbo, care a obținut 6 medalii de aur.

La această ediție a jocurilor România s-a clasat pe locul 14 cu un total de 18 medalii din care; 4 de aur, 6 de argint și 8 de bronz. Campionii olimpici ai României au fost;

Lavinia Miloșovici – gimnastică, sărituri și sol

Elisabeta Lipă – canotaj, simplu vâsle

Regret faptul că pentru medaliații de mai jos nu am găsit nicio fotografie de grup pe care să o postez aici.

Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, Iulică Ruican, Nicolae Țaga și Viorel Talapan – canotaj, echipaj 4 + 1 rame

A XXVI-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Atlanta, statul Georgia, Statele Unite ale Americii în perioada 19 iulie – 4 august 1966. La această ediție a jocurilor au participat 10320 sportivi din 197 de state ale lumii. Ceremonia inaugural a fost deschisă de discursul președintelui american Bill Clinton. Mai jos admiri logo-ul acestei ediții a Jocurilor olimpice.

La această ediție a jocurilor s-a acordat medalia de mai jos ce are următoarele caracteristici tehnice; diametrul – 70 milimetri, grosimea – 5 milimetri și greutatea – 181 grame.

Acest eveniment sportiv a oferit autorității monetare naționale din SUA prilejul de a bate în scop numismatic o monedă comemorativă pe care o admiri mai jos.

Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel; locul I – S.U.A. cu 100 medalii, locul II – Rusia cu 63 de medalii din care 26 de aur și locul III – Germania cu 65 medalii din care 20 de aur. Cel mai medaliat sportiv al acestor jocuri a fost înotătoarea americană Amy Van Dyken, care a obținut 6 medalii de aur.

La această ediție a jocurilor România a participat cu 168 de sportivi, s-a clasat pe locul 14 cu un total de 20 medalii din care; 4 de aur, 7 de argint și 9 de bronz. Campionii olimpici ai României au fost;

Laura Badea – floretă, individual

Simona Amânar – gimnastică, sărituri

Constanța Burcică – Pipotă și Camelia Macoviciuc – canotaj, dublu vâsle categorie ușoară

Regret faptul că pentru medaliații de mai jos nu am găsit nicio fotografie de grup pe care să o postez aici.

Vera Cochelea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu, Mărioara Popescu, Doina Spircu și Anca Tănase – canotaj, 8 +1

A XXVII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Sydney, în Australia, în perioada 15 septembrie – 1 octombrie 2000. La această ediție a jocurilor au participat 10651 sportivi din 199 de state ale lumii, care au concurat în 28 de sporturi diferite. Mai jos admiri logo-ul acestei ediții a Jocurilor olimpice.

La această ediție a jocurilor s-a acordat medalia de mai jos ce are următoarele caracteristici tehnice; diametrul – 68 milimetri, grosimea – 5 milimetri și greutatea – 180 de grame.

Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel; locul I – S.U.A. cu 97 de medalii, locul II – Rusia cu 88 de medalii și locul III – China cu 59 medalii. Cel mai medaliat sportiv al acestor jocuri a fost înotătorul australian Ian Thorpe, care a obținut 3 medalii de aur și 2 de argint.

La această ediție a jocurilor România a participat cu 153 de sportivi, s-a clasat pe locul 11 cu un total de 26 de medalii din care; 11 de aur, 6 de argint și 9 de bronz. Campionii olimpici ai României au fost;

Diana Mocanu – natație, 100 și 200 de metri

Gabriela Szabo – atletism, 500 de metri

Mihai Claudiu Covaliu – scrimă, sabie individual

Marius Urzică – gimnastică, cal cu mânere

Simona Amânar – gimnastică, individual compus

Florin Popescu și Mitică Pricop – canoe, 1000 de metri

Georgeta Damian și Doina Ignat – canotaj, 2 rame fără cârmaci

Angela Alupei și Constanța Burgică – Pipotă – canotaj, 2 vâsle categorie ușoară

Simona Amânar, Loredana Boboc, Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Presăcan și Andreea Răducan – gimnastică, echipă

Regret faptul că pentru medaliații de mai jos nu am găsit nicio fotografie de grup pe care să o postez aici.

Vera Cochelea, Georgeta Damian, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu și Viorica Susanu - canotaj, 8+1

***

RĂSPUNS

GHICITORILOR - CARICATURI

din precedentul articol de blog;

MONEDE DOLARI CANADIENI

DE COLECȚIE - 3

GÂT LUNG este SIMONA HALEP (născută la data 27 septembrie 1991 în Constanța), o jucătoare română de tenis de câmp, aflată în prezent pe locul al III-lea în clasamentul A.T.P. (Asociația de tenis profesionist), cu 7181 puncte, în spatele marilor sportive Serena Williams (S.U.A.) și Maria Șarapova (Rusia). Ea a câștigat până în prezent 11 turnee WTA jucînd la simplui, fiind recunoscută pentru stilul ei agresiv de joc și executarea reverului cu două mâini.

MICROFON este MARYLIN MANSON, nume real și complet Brian Hugh Warner (născut la data de 5 ianuarie 1969), muzician american, actor, artist cunoscut pentru imaginea sa controversată. Este vocalistul formației cu același nume. Actualul său nume este format din numele actriței Marylin Monroe și criminalului Charles Manson. În mass-media este caracterizat ca având o influență rea asupra copiilor, iar stilurile ciudate în care își modelează și scrie versurile melodiilor l-au adus într-o situație proastă, în care a și vrut să ajungă ca să demonstreze că are dreptate în melodiile pe care le-a făcut. Enumăr mai jos câteva din discurile sale; Portrait of An American Family, Mechanical Animals, Eat Me, Drink Me și The High End of Low, dar și câteva filme în care a jucat el; Lost Highway, Spawn, Valentine, Resident Evil, Area 51, House of Wax, Gamer și Californication.

____________xxx____________

O PLACHETĂ,

CÂTEVA MEDALII ȘI

INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Prea Fericitul Patriarh Teoctist la 45 ani de arhierie 1995
Biserica Ortodoxă Română - 1995
110 ani de autocefalie, 70 ani de patriarhat

Teoctist Arăpaşu, pe numele de mirean Toader Arăpașu (născut la 7 februarie 1915 în comuna Tocileni, judeţul Botoşani şi decedat la 30 iulie 2007 în Bucureşti) a fost Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986 - 2007. Ca patriarh s-a remarcat prin sprijinul pe care l-a acordat teologiei românești. A avut o permanentă activitate pentru unitatea ortodoxă, ca și în domeniul ecumenismului. A obținut situarea Bisericii Ortodoxe Române la un nivel mai înalt în relațiile cu celelalte culte decât în trecut. Deși a fost nevoit să accepte demolarea a 7 biserici ortodoxe, monumente istorice ale Bucureștiului, a ridicat în schimb, în aceeași perioadă, peste 100 de biserici în țară.După revoluție a fost acuzat de obediență față de autoritățile comuniste, fapt care a culminat cu aprobarea demolării a 7 biserici istorice din București. A adresat numeroase telegrame de felicitare dictatorului Nicolae Ceaușescu, căruia i-a făcut cadou vechi tipărituri și obiecte de patrimoniu. Înțelegând contestațiile de ordin politic a cerut în scris retragerea din slujirea sa, în semn de pocăință, stabilindu-se la Mănăstirea Sinaia. Primind cereri din toată țara din partea credincioșilor, a clerului de la parohii și mânăstiri, pentru revenirea Patriarhului, precum și a unor scrisori din partea Patriarhilor Bisericilor Ortodoxe locale, Sfântul Sinod în ședința sa din aprilie a hotărât chemarea Patriarhului la locul său prin revocarea deciziei de acceptare a demisiei patriarhului Teoctist. Dând ascultare Sfântului Sinod, Patriarhul Teoctist și-a reluat slujirea sa pentru care a fost ales în noiembrie 1986.A obținut importante recunoașteri din partea majorității Bisericilor ortodoxe locale, ca și din partea altor culte religioase. În perioada 7-9 mai 1999, la invitația Patriarhului Teoctist, s-a desfășurat vizita istorică în România a Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea (prima vizită a unui Papă într-o țară majoritar ortodoxă).

Catedrala Patriarhală este o biserică din Bucureşti, situată pe Dealul Patriarhiei, ctitorită de Constantin Şerban Basarab Cârnul și soția acestuia, Bălașa, între anii 1654 - 1658. Biserica, purtând hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, a fost sfințită de Mihnea al III-lea în anul 1658, iar la scurt timp a fost transformată în Mitropolie. După primul război mondial Mitropolia este transformată în Patriarhie. Date despre meșterul care a coordonat construirea edificiului nu s-au păstrat, singurele nume păstrate fiind cele ale dregătorilor care au supravegheat ridicarea bisericii, logăfătul Radu Dudescu și Gheorghe Sufariu.

Catedrala Patriarhală din București este inclusă în Lista monumentelor istorice din România. A fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799, 1834-1839, 1850, 1886, 1932-1935, motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov (Sf. Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774. Catedrala cu dimensiunile de 28 x 14,6 metri este integrată în „Ansamblul patriarhal”, compus din: Catedrala Patriarhală „Sf. Împărați Constantin și Elena”, Turnul clopotniță, Paraclisul și Reședința Patriarhală precum și Palatul Patriarhal, fostul sediu al Camerei Deputaților.

Constantin Brâncuși 1876 - 1957

Constantin Brâncuși - M-elle Pogany 1913

Constantin Brâncuşi (născut în data de 19 februarie 1876 la Hobiţa, Gorj şi decedat în data de 16 martie 1957 la Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană mondială. Constantin Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române.

Domnişoara Pogány este o statuie realizat de Constantin Brâncuşi în anul 1913. Numele statuii provine de la pictoriţa maghiară Margit Pogány, pe care o cunoscuse în 1911. Tânăra i-a servit lui Brâncuşi drept model în cele câteva luni cât i-a fost şi iubită. Brâncuşi a creat 5 versiuni ale „Domnişoarei Pogany”, în decurs de 2 decenii: ghipsul iniţial datează din anul 1912; el a fost urmat de execuţii în marmură şi bronz în anii 1913, 1919, 1931 și 1933. „Domnișoara Pogany I” din anul 1913 există într-o versiune de ghips şi 4 versiuni de bronz cu zona părului patinată. Una dintre aceste versiuni în bronz se găsește la The Museum of Modern Art (MoMA) din New York.. „Domnișoara Pogany II” din 1919 este făcută din marmură cu vinişoare, fixată pe un soclu de piatră, care la rândul lui e aşezat pe trei socluri de lemn. „Domnişoara Pogany III” din 1931 este executată în marmură albă pe un soclu de piatră. În fine, „Domnişoara Pogany IV” din 1933 este din bronz lustruit şi are un soclu de piatră plasat pe un soclu de lemn. „Domnișoara Pogany” I și III (din 1912 și respectiv 1931) se află la Philadelphia Museum of Art din Philadelphia, Pennsylvania, S.U.A.. O replică a sculpturii „Domnişoara Pogany” a lui Constantin Brâncuşi se afla la Muzeul de Artă din Craiova. Este o piesa controversată, realizată în anii '50, în matriţa lui Constantin Brâncuși, de către Octavian Moşescu, un fost ucenic al sculptorului.

Insigna - P.N.Ț.C.D.

(Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat)

Partidul Național Țărănesc (P.N.Ț.) a fost un partid politic format în anul 1926 prin fuziunea Partidului Național Roman din Transilvania, prezidat de Iulia Maniu, cu Partidul Țărănesc din regat, prezidat de Ion Mihalache.Partidul s-a afirmat în special în perioada interbelică ca alternativă de guvernământ la Partidul Național Liberal și ca o forță care a militat pentru menținerea regimului democratic-constituțional, în contextul creșterii tendințelor de natură totalitară și fascistă. După al doilea război mondial P.N.Ț. a fost principală forță politică care s-a opus instaurării comunismului în România. Liderii național-țărăniști vor avea însă de plătit pentru curajul lor, fiind condamnați la ani grei de închisoare, unde mulți dintre ei, inclusiv Iuliu Maniu și Ion Mihalache, își vor găsi sfârșitul. În anul 1990 simpatizanții în viață ai acestui partid precum George Coposu și Ion Diaconescu au refondat partidul, sub numele Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (P.N.T.C.D.) care în prezent mai subzistă pe scena politică a României. Deasupra admiri logo-ul noului partid – P.N.T.C.D..

Federația română de pentatlon modern

Cupa Europei - pentatlon modern - România 1983

Pentatlonul modern este un sport olimpic, care conține cinci discipline: tir sportiv, scrimă, înot 200 de metri, săritură la obstacole şi cros 3 kilometri. Sportul este guvernat de Uniunea Internaţională de Pentatlon Modern iar calendarul sportiv organizat de Federaţia română de nataţie şi pentatlon modern.

Federaţia română de nataţie şi pentatlon modern, denumire iniţială - Federaţia română de nataţie, a fost fondată în anul 1930. Este o organizaţie nonguvernamentală care se ocupă cu organizarea competițiilor din aceste discipline sportive în România.

Insigna - Agenția militară pentru managementul frecvențelor radio

Agenţia Militară pentru Managementul Frecvenţelor Radio, denumită în continuare A.M.M.F.R., este o structură militară subordonată Direcției de Comuncații și Informatică Militară din cadrul Statului Major General al Armatei Române. A.M.M.F.R. este structura de specialitate care stabileşte principiile şi regulile generale în domeniul compatibilităţii electromagnetice, coordonează şi controlează modul de aplicare a acestora în M.Ap.N. În acest scop, A.M.M.F.R. are următoarele responsabilităţi: elaborează acte normative specifice, studii şi analize de caz pe linia compatibilităţii electromagnetice în M.Ap.N; coordonează aplicarea măsurilor de asigurare a compatibilităţii electromagnetice pe timpul achiziţiei, instalării şi exploatării echipamentelor radioelectrice din dotarea M.Ap.N., la solicitarea structurii responsabile cu achiziţia, instalarea şi exploatarea respectivelor echipamente; analizează şi soluţionează cererile de sprijin cu frecvenţe pentru echipamentele radioelectrice militare; analizează şi soluţionează cererile de sprijin cu frecvenţe pentru echipamentele radioelectrice militare. Sus am postat logo-ul acestei structuri militare.

Placheta - Agenția militară pentru managementul frecvențelor radio

A.M.M.F.R. întocmeşte, actualizează şi gestionează următoarele baze de date: privind caracteristicile de lucru ale echipamentelor radioelectrice din dotarea M.Ap.N., care trebuie să conţină date referitoare la: gama frecvenţelor de lucru, ecartul, codurile simbolului de emisie, lărgimea de bandă ocupată a semnalului, tipul şi câştigul antenei, puterea efectiv radiată, alte informaţii necesare; privind locurile de dispunere şi parametrii tehnici de emisie aprobaţi pentru echipamentele radioelectrice instalate permanent în perimetre administrate de structuri ale M.Ap.N., care trebuie să conţină date referitoare la: denumirea locurilor de instalare şi coordonatele geografice în grade, minute, secunde ale fiecărei antene, frecvenţele de emisie şi recepţie asignate, codurile simbolului de emisie, lărgimea de bandă ocupată a semnalului, înălţimea, tipul şi câştigul antenei, puterea efectiv radiată, alte informaţii necesare efectuării analizelor de compatibilitate electromagnetică; privind frecvenţele radio asignate pe utilizatori, necesare punerii în funcţiune a echipamentelor radioelectrice din dotarea Armatei României.

____________ooOoo____________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ

DIN INDUSTRIA LEMNULUI