Epaminonda's Blog.....: ISTORIA JOCURILOR OLIMPICE

A XXII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Moscova, capitala Uniunii Sovietice (U.R.S.S. – Uniunea republicilor sovietice socialiste, Rusia de astăzi), în perioada 19 iulie - 3 august 1980. Mai jos este postat logo-ul Jocurilor Olimpice - Moscova 1980.

La această ediție a jocurilor au participat 5179 sportivi din 80 de state ale lumii, care s-au întrecut în 203 probe sportive din 21 sporturi diferite. Statele Unite ale Americii nu au participat la jocuri, protestând împotriva invaziei Afganistanului de către armata sovietică. Decizia președintelui american Jimmi Carter a fost urmată de alte 65 de țări ale lumii, printre care Albania, Canada, Chile, China, Egipt, R.F.G., Iran, Israel, Japonia, Coreea de Sud, Niger, Pakistan, Panama, Paraguay, Turcia, Tunisia și Zair. Jocurile au fost inaugurate prin discursul președintelui sovietic Leonid Brejnev pe stadionul central moscovit Lenin. La această ediție a jocurilor s-a acordat medalia de mai jos ce are următoarele caracteristici tehnice; diametrul – 60 milimetri, grosimea – 6,8 milimetri și greutatea – 125 grame.

Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel; locul I – U.R.S.S. cu 195 de medalii, locul II – R.D.G. cu 126 medalii și locul III – Bulgaria cu 41 de medalii. În acest clasament România s-a poziționat pe locul 7 cu un total de 25 de medalii (6 aur, 6 argint și 13 bronz), participând cu 239 sportivi (cea mai numeroasă participare din istorie). Sportivii români medaliați cu aur la aceste jocuri au fost;

Nadia Comăneci – gimnastică, sol și bârnă

Ivan Patzaichin și Toma Simionov – canoe echipaj, 1000 de metri

Sanda Toma – canotaj, simplu vâsle

Corneliu Ion – tir, pistol viteză individual

Ștefan Rusu – lupte greco romane, 68 kilograme

Sportivul care a primit cele mai multe medalii la aceste jocuri este sovieticul Alexandr Dityatin care la gimnastică artistică a obținut 3 medalii de aur, 4 de argint și 1 de bronz.

A XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Los Angeles, S.U.A., statul California în perioada 28 iulie – 12 august 1984. Mai jos este postată mascota Jocurilor Olimpice - Los Angels - 1984.

La această ediție a jocurilor au participat 6797 sportivi din 140 de state ale lumii, ce s-au întrecut în 221 probe sportive din 23 sporturi diferite. Jocurile au fost inaugurate prin discursul președintelui Ronald Reagen pe stadionul local Memorial Coliseum. Ca răspuns la boicotul american al Jocurilor olimpice din 1980 de la Moscova, 14 state est europene și altele din blocul comunist inclusiv U.R.S.S., Cuba și R.D.G. au boicotat aceste Jocuri olimpice. Au fost trei excepții: România, China și Iugoslavia. Se spune că au existat negocieri secrete cu China și România pentru ca aceste state să treacă peste decizia U.R.S.S. și să participe la jocuri, ba chiar se spune că România ar fi primit 120000 de dolari pentru asigurarea transportului delegației sale la Los Angeles. La această ediție a jocurilor s-a acordat medalia de mai jos ce are următoarele caracteristici tehnice; diametrul – 60 milimetri, grosimea – 6,8 milimetri și greutatea – 125 grame.

Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel; locul I – S.U.A. cu 174 de medalii, locul II – România 53 de medalii din care 20 de aur și locul III – R.F.G. cu 59 de medalii din care 17 de aur. Aici România a obținut cel mai important succes olimpic din istorie, fiind reprezentată de 127 sportivi. În timpul ceremoniei de deschidere pe stadionul „Memorial Coliseum” din Los Angeles, la defilarea pe națiuni sportivii români au fost întâmpinați prin ridicarea de pe scaune și aplauze, ca reacție la decizia de a sfida boicotul țărilor socialiste sub influența U.R.S.S..Sportivii români medaliați cu aur la aceste jocuri au fost;

- Ecaterina Szabo – gimnastică, sărituri, bârnă, sol.

- Doina Melinte – atletism, 800 metri

- Valeria Răcilă – canotaj, simplu vâsle

- Petre Becheru – haltere, 82,5 kilograme

- Nicu Vlad – haltere, 90 kilograme

- Ion Draica – lupte grco romane, 82 kilograme

- Vasile Andrei – lupte greco romane – 100 kilograme.

- Ivan Patzaichin și Toma Simionov – canoe echipaj, 1000 metri

- Elisabeta Lipă și Marioara Popescu – canotaj echipaj, dublu vâsle

- Maricica Puică – atletism, 3000 metri

- Anișoara Cușmir Stanciu – atletism, săritura în lungime

- Simona Păuca – gimnastică, bârnă

- Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-
Borcanca, Maria Ștefănescu-Mihoreanu – canoe echipaj, 500 metri

- Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja și Florica Lavric - canotaj echipaj, 4+1 rame

- Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraș, Simona Păuca,
Mihaela Stănuleț și Ecaterina Szabo – gimnastică, echipe
Regret faptul că pentru medaliații de mai jos nu am găsit nicio fotografie de grup pe care să o postez aici.

- Petre Iosub și Valer Toma – canotaj echipaj, 2 rame fără cârmaci

- Ioan Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anișoara Sorohan și
Maricica Țăran – canotaj echipaj, 4 + 1 vâsle

- Rodica Arba și Elena Horvat – canotaj echipaj, 2 rame fără cârmaci

La această ediție a jocurilor olimpice cel mai medaliat sportiv a fost atleta română Ecaterina Szabo care a obținut 4 medalii de aur și una de argint.

A XXIV-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Seul, capitala statului Coreea de Sud, în perioada 17 septembrie – 2 octombrie 1988.

Au participat 8465 de sportivi din 159 de țări ale lumii care au concurat în 263 de probe din 27 de sporturi diferite. După boicotul de la Jocurile Olimpice din 1976, 1980 și 1984 și aceste jocuri au fost boicotate de Coreea de Nord și Cuba, iar Etiopia, Nicaragua și Seychelles nu și-au permis să-și trimită sportivii din motive economice. La această ediție a jocurilor s-a acordat medalia de mai jos ce are următoarele caracteristici tehnice; diametrul – 70 milimetri, grosimea – 9,8 milimetri și greutatea – 231 grame.

Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel; locul I – U.R.S.S. cu 132 de medalii, locul II – R.D.G cu 102 medalii și locul III – S.U.A. cu 94 de medalii.

Pentru colecționari, în amintirea acestor jocuri, statul sud coreean a emis două monede cu valorile de 5000 și 1000 de won pe care le admiri deasupra.
Campionii români la aceste jocuri au fost:

Daniela Silivaș - gimnastică, paralele, bârnă și sol

Paula Ivan – atletism, 1500 metri

Sorin Babii – tir, pistol liber

Vasile Pușcașu – lupte libere, 100 kilograme

Rodica Arba și Olga Homeghi – canotaj echipaj, 2 rame fără cârmaci

Într-o perioadă a Olimpiadelor politice, Nicolae Ceauşescu a hotărât ca la Seul 1988 să meargă doar cine urma să ia medalie. De aici a rezultat o prezenţă minimă a delegaţiei tricolore, dar şi o eficienţă remarcabilă din punctul de vedere al palmaresului. În plin război rece, sportul nu putea rămâne separat de interesele marilor puteri, aşa că dictonul cu „important e să participi” s-a transformat în „important e să-i boicotăm pe adversarii noştri politici”. Americanii nu au mers la Moscova 1980, ruşii le-au întors favoarea la Los Angeles 1984. Românii au profitat din plin, obţinând atunci rezultate istorice, la ediţia din '84 clasându-se pe un loc 2 general, care acum nu mai poate fi atins nici în cele mai fanteziste vise. Urma Seul 1988, iar lupta dintre vest şi est continua să se dea pe tărâm politic. Coreea de Nord se lupta cu Sudul, aşa că aliaţii comuniştilor au decis să nu se prezinte. Au lipsit naţiuni de genul Albania, Cuba, Madagascar, Seychelles, Etiopia sau Nicaragua. A existat însă un adevărat proces de negociere pentru ca ţările din fostul bloc comunist, în frunte cu URSS, să participe. A fost o ediție extrem de curioasă din punctul de vedere al României, deoarece nu am fost prezenţi decât cu 63 de sportivi, în condiţiile în care la Moscova am avut 228, iar la Los Angeles 124. Era însă perioada în care Ceauşescu se pregătea să anunţe că am scăpat de datoriile externe, şi cureaua trebuia strânsă la maxim, iar o delegaţie prea numeroasă, atât de departe, era probabil privită ca o cheltuială nepotrivită înaltelor idealuri ale comunismului. Un oficial al sportului românesc a declarat; Motivul pentru care nu am fost decât cu 63 de sportivi a fost strict politic. S-a spus clar dinainte că nu va merge decât cine are şanse la medalie. Ceilalţi nu trebuiau să se califice, deşi ar fi putut s-o facă, pentru că baremurile nu erau atât de greu de îndeplinit. Dar trebuia să-ţi asumi responsabilitatea că sportivul respectiv merge să ia medalie. Aici au avut de suferit cel mai mult cei tineri, care ar fi putut fi pregătiţi pentru olimpiadele următoare şi care ar fi câştigat o experienţă adevărată prin prezenţa lor acolo. Eu am fost cel care s-a ocupat de deplasarea delegaţiei României şi nu am reuşit să-i conving pe cei cu putere de decizie nici măcar să ne dea un alt avion pentru a ne transporta materialele, gen bărcile, canoele etc. Aşa că singurul avion cu care am mers la Seul l-am transformat în bou-avion. În spate stăteau materialele, iar în faţă sportivii. Erau atât de înghesuiţi, încât stăteau cu picioarele la gură. Nu au fost luaţi în delegaţie nici măcar cei strict necesari, mă refer la antrenori sau oficiali. În schimb, Emil Bobu a ştiut să dea jos din avion pe cineva din COR pentru a se urca el.” Pentru o delegaţie atât de subţire rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase. Am terminat pe locul 8 la general, cu un total de 24 de medalii. Dar, atenţie, de fapt, din cei 63 de oameni prezenţi s-au întors acasă cu medalie pe gât 48, pentru că între sporturile medaliate au fost cei de la canotaj, de exemplu, unde erau mai mulţi reprezentanţi la o singură probă. Totuşi, cine poate ştii, cam care ar fi fost bilanţul final dacă am fi mers cu întreaga delegaţie cu care România ar fi putut să se califice, pentru că în mod sigur ar mai fi fost loc şi de alte medalii.

Cel mai medaliat sportiv la aceste jocuri olimpice a fost înotătoarea est-germană Kristin Otto care a obținut 6 medalii de aur.

***

CARICATURI - GHICTOARE

Se adresează invitația de a nominaliza

personalitățile lumii ce se ascund sub

aceste caricaturi pe care eu, pentru identificare,

le-am botezat STUF și FRUNCE.

În următorul articol de blog

(Ro - M - oN 78)

vei găsi răspunsul corect.

__________xxx__________

O PLACHETĂ ȘI CÂTEVA
MEDALII ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea sociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Mihai Viteazul 1593 - 1601 *1600 - 2000 Unirea 400

Mihai Viteazul sau Mihai Bravu (născut în anul 1558 la Târgu de Floci şi decedat la data de 9 august 1601 în Turda) a fost bănisor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o perioadă, în anul 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. În toamna anului 1593 Mihai ia domnia Ţării Româneşti. Pe 13 noiembrie 1594 ţara se ridică la luptă împotriva otomanilor. Anul următor turcii ripostează şi pe 13/23 august 1595 are loc bătălia de la Călugăreni. Dimensiunea redusă și oboseala oștii sale l-au împiedicat pe Mihai să-şi urmărească inamicul şi să-l izgonească dincolo de Dunăre, astfel că victoria nu a putut fi valorificată. În anul 1599 Mihai îşi înlătură duşmanul din Transilvania, Andrei Báthory, care vroia să-l înlăture de pe tron pe voievodul muntean. Pe 18/28 octombrie are loc bătălia de la Şelimbăr, lângă Sibiu, iar pe 21 octombrie /1 noiembrie Mihai intră triumfător în Alba Iulia. Înalta Poartă recunoaşte unirea, trimiţându-i lui Mihai steag de domnie pentru Transilvania şi fiului său Pătraşcu pentru Ţara Românească. În mai 1600 Mihai intră în Moldova, cetăţile Sucevei şi Neamţului deschizîndu-i porţile. Ieremia Movilă fuge din ţară, păstrînd însă cetatea Hotinului pe Nistru. Astfel în lunile iunie, iulie şi august ale anului 1600 Mihai Viteazul a stăpînit toate cele trei ţări române, realizînd prima Mare Unire a românilor. Puterea lui Mihai s-a năruit în faţa intervenţiei străine: în septembrie în ţară au intrat oşti polone conduse de marele cancelar Jan Zamoyski şi oşti ale împăratului Rudolf, conduse de generalul George Basta, care ocupă Transilvania în urma luptei de la Mirăslău. Chiar şi turcii intră în Oltenia, dar sînt bătuţi de Preda Buzescu. Înconjurat de duşmani din toate părţile, Mihai renunţă şi ajunge pe 12 ianuarie 1601 la Viena apoi, pe 23 februarie, la Praga, unde este primit în audienţă de împăratul Rudolf. În primăvara anului 1601 Mihai a intrat în Transilvania cu sprijin imperial, cîştigînd lupta de la Guruslău. Pe 9/19 august, Mihai este asasinat, la Cîmpia Turzii, din ordinul lui Basta. Capul său a fost adus de comisul Radu Florescu în Ţara Românească şi depus la Mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște.

Sigiliul voievodului este cea mai interesantă reprezentare de pe monedă. Sigiliul cuprinde stemele celor trei principate româneşti: în centru, un scut haşurat orizontal (albastru?) cu stema Moldovei, deasupra acvila valahă cu crucea în cioc, dedesubt stema Transilvaniei - doi lei rampanţi afrontaţi ţinînd o spadă, păşind pe şapte munţi. Scutul cu stema Moldovei este susţinut de două personaje încoronate (tenanţi, interpretaţi ca fiind Sfinţii Constantin şi Elena). Pe sigiliu mai sînt două inscripţii. Prima, circulară, pare a fi IO MIHAILI UGROVLAHISCOI VOEVOD ARDILSCOI MOLD(avskoi) ZEMLI. A doua, plasată pe un arc de cerc ce separă stema Ţării Româneşti de restul compoziţiei heraldice, +IML BJE MLRDIE, poate fi tradusă prin DIN ÎNSĂŞI MILA LUI DUMNEZEU. BJE e scrierea prescurtată pentru DUMNEZEU (boje) iar MLRDIE vine de la milosîrdie. Sigiliul a fost aplicat pe un document emis la Iaşi în vara anului 1600.

Insigna - Universiade '85 - Kobe - Japan - România

A XXIII-a ediție a Universiadei de vară a avut loc la Kobe, în Japonia în perioada 24 august – 4 septembrie 1985. Aici au participat 2783 sportivi din 106 țări ale lumii, care au concurat în 11 sporturi diferite. Competiția a avut loc pe stadionul Univer Memorial Stadium. Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel; locul I – U.R.S.S. cu 84 medalii, locul II – S.U.A. cu 69 medalii și locul III – Cuba cu 21 medalii. România s-a clasat pe locul 6 obținând un total de 19 medalii (6 de aur, 7 de argint și 6 de bronz). Sus am postat logo-ul și mascota Universiadei de vară - Kobe 1985.

Insigna - 157 (Depozitul 157 muniții "Teleajenul")

Insigna - Depozitul 157 muniții "Teleajenul"

Placheta - Depozitul 157 muniții "Teleajenul"

Depozitul 157 Munitii “Teleajenul” este o unitate militară cu specific de logistică dislocată probabil în localitatea prahoveană Bucov. Aici se păstrează în condiții de securitate muniții de război necesare, la nevoie, structurilor militare din zonă. Alte informații despre acest tip de structuri militare nu sunt accesibile publicului larg. Sus am postat logo-ul Depozitului 157 muniții "Teleajenul".

Insignă - Concursul de fizică și chimie

S.S.C.F. - (Societatea de ștințe fizice și chimice)

Fizica (din cuvântul grec physikos: natural, din physis: natură) este știința care studiază proprietățile și structura materiei, formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.

Chimia (din egipteană kēme (chem), însemnând “pământ” este una din științele fundamentale, care studiază substanțele cu structura și proprietățile lor, urmărind în același timp modificările produse asupra acestora de reacțiile chimice. Întrucât toate substanțele sunt compuse din atomi, capabili să formeze molecule, studiul chimiei se axează în general pe interdependența dintre atomi și molecule. Disciplinele cuprinse în chimie sunt grupate tradițional după tipul de materie studiată sau tipul de studiu. Acestea includ chimia anorganică (studiul materiei anorganice), chimia organică (studiul materiei organice, vii), biochimia (studiul substanțelor găsite în organismele biologice), chimie fizică (studiile legate de energie despre sistemele chimice la scară macro-, moleculară și sub-moleculară), electrochimie, chimie analitică (analiza mostrelor de material pentru a dobândi o înțelegere a compoziției chimice și structurii acestuia), etc. Multe alte discipline specializate au ieșit la suprafață în anii recenți, ex. neurochimia – studiul sistemului nervos.

Viceguvernatorul Radu Stan - Consilier imperial - MM 10Z

Este prima dată când privesc o medalie comemorativă și nu aflu nicio informație despre personalitatea reprezentată pe ea. Dacă cineva poate să îmi dea orice informație despre această medalie sau personalitatea lui Radu Stan îi sunt sincer recunoscător.

_____________ooOoo_____________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ
ÎN LIMBILE ROMÂNĂ ȘI FRANCEZĂ