Epaminonda's Blog.....: BASECLES

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură și

arhitectură din localitatea belgiană BASECLES (în limba

picardă BASEQUE, în limba valonă BAZEKE), parte a comunei

BELOEIL, provincia HAINAUT, reginea VALONIA, o trimitere

poștală ilustrată, o medalie locală, dar și două suporturi pentru

paharul cu bere, fabricată în această localitate.

Biserica St.Martin

Castelul Daudergnies

Castelul Pourbaix

Monumentul eroilor locali

Monumentul Alfred Gors și Piața Em.Vandervelde

Piața Verde

Piața Victoriei

Primăria

Str.Bisericii

Str.Mare

Str. Octave Bataille

Str.Pret a Parchon

Str.Tournai

Str.Emile Royer

Str.Baseclais

Str.Basse

Gara

Fabrica Frații Battaille

Cartierul Fouburg

Cariera

Arhitectură locală

Trimitere poștală

Medalie locală

Set 2 suporturi pentru paharul cu bere

cu reclama berii locale

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

Arsenie Boca (1910 – 1989)

teolog și artist plastic român

Ferește-ți capul de frig și prostie!
În mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă.
Cea mai lungă cale este cea de la urechi la inimă, adică de la informaţie la convingere.

____________xxx____________

O PLACHETĂ,

CÂTEVA MEDALII ȘI INSIGNE

DIN JUDEȚUL TELEORMAN

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea sociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Placheta - Carol I - Rege al României - Recunoștință veșnică

100 de ani de la trecerea în eternitate 1914 - 2014

Mănăstirea Curtea de Argeș - S.N.R. Secția Alexandria

Plachetă realizată la inițiativa și cu sprijinul

P.S.Galaction Stângă, Victor Andreescu,

Teodor Nicolae Săceanu

Carol I, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Mănăstirea Curtea de Argeş este o mănăstire din România situată în oraşul Curtea de Argeş. Ansamblul cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai apreciate monumente de arhitectură din Țara Românească. Mănăstirea a fost construită de către domnitorul Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii de la 1359. Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată între anii 1875 - 1886 de către arhitectul francez Andre Lecompte du Nouy, discipol al lui Eugene Viollet le Duc, care i-a adus şi unele modificări care au diminuat uşor, după părerea specialiştilor, valoarea istorică a monumentului.

Gherase Dendrino * 1901 - 1973

Gherase Dendrino - Fiu al Teleormanului

Compozitor, dirijor, maestrul emerit al arei,

laureat al Premiului de stat

Secția numismatică Alexandria 2013

Gherase Dendrino (născut la data de 2 septembrie 1901 și decedat în anul 1973)a fost un apreciat compozitor și dirijor român. A fost elevul lui Dumitru Georgescu-Kiriac și Alfonso Castaldi. Din creația sa amintesc operetele Lăsați-mă să cant și Lysistrata, dar și multă muzică bună ușoară și de film. Denumesc câteva din piesele sale de muzică ușoară care ne-au legănat tinerețea; Un gondolier cânta o melodie, Ce faci astă seara tu?, Să nu ne despărțim, Cântă o mandolină, Să nu te superi dacă plâng, etc.

Insigna - Centrul militar județean Teleorman

Dintre atribuţiile centrelor militare enumăr aici doar câteva: conducerea activităţilor de asigurare materială şi financiară, de menţinere a ordinii şi disciplinei militare şi a executării serviciului de garnizoană şi de gardă în unităţile dislocate în garnizoană; rezolvarea problemelor de cazare a trupelor dislocate în garnizoană, inclusiv a trupelor în trecere spre şi dinspre front; organizarea şi conducerea activităţilor privind apărarea locală antiaeriană; asigurarea efectivelor necesare pentru diferite activităţi destinate participării la înlăturarea efectelor loviturilor din aer ale inamicului asupra oraşului, repararea căilor de comunicaţii, înlăturarea efectelor unor calamităţi; achiziţionarea de resurse materiale (alimente, echipament, carburanţi) şi trimiterea acestora pe front. Trebuie precizat că doar unele dintre centrele militare județene (C.M.J.) sau de sector au statut de centre militare zonale, lor subordonându-li-se de fapt centrele militare județene din zona de responsabilitate.

Prea Sfințitul Părinte Galation Stângă -

întâiul episcop al Alexandriei și Teleormanului

Secția numismatică Alexandria

100 de ani de la târnosire (1910 - 2010)

Biserica Sf.Nicolae - Țigănești

Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, pe numele de miream Galaction Stângă, s-a născut în data de 17 mai 1953, în comuna Constantin Brâncoveanu, jud. Ialomiţa, din părinţii Nicolae şi Elena Stângă, la botez primind numele Gheorghe. A urmat şcoala din localitatea natală, Liceul Teoretic din Slobozia şi Seminarul Teologic din Bucureşti (1971-1976); Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1977- 1981). În perioada octombrie 1985 – martie 1986 a urmat studii postuniversitare la Institutul Ecumenic din Bossey (Elveţia). Între timp, a fost tuns în monahism la schitul Crasna, jud. Prahova, cu numele Galaction (1977); a fost hirotonit ierodiacon la 28 octombrie 1978 şi ieromonah la 2 noiembrie 1978; în data de 1 aprilie 1981 a fost numit stareţ al schitului Crasna; la 15 decembrie 1990 a fost numit exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, iar în 1994 a fost hirotesit arhimandrit. În 4 iulie 1996 a fost ales Episcop al nou-înfiinţatei Eparhii a Alexandriei şi Teleormanului, iar în data de 1 septembrie 1996 a fost hirotonit arhiereu şi întronizat în aceeaşi zi în Alexandria. Sfinția Sa este și vicepreședinte al Societății Numismatice Române și președinte al Secțiunii Alexandria.

Piatra de temelie a Bisericii Sfântul Nicolae din localitatea Țigănești, județul Teleorman, a fost pusă la 6 aprilie 1909, ctitori fiind Nicula şi Ecaterina Capră. Construcţia s-a întins pe durata unui an întreg iar târnosirea bisericii a avut loc la 10 aprilie 1910. Arhitectul bisericii a fost Christohi Cerehez iar constructorul a fost italianul Giovani Zanier, pictura interioara a fost executată de pictorul Cabadoeff în anul 1910. După cutremurul din 10 noiembrie 1940, biserica a fost supusă unor reparaţii în 1941, cu contribuţia lui Anghel N. Capră fiul ctitorului, iar pictura a fost refacută de pictorul Alexandru Mascu.

Insignă - Al XXV-lea Simpozion național de numismatică

Alexandria 29 - 31 mai 2008

Societatea numismatică română - 1903

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română (S.N.R.). Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România." În prezent SNR are filiale în aproape toate județele țării. Sus am postat logo-ul Societății Numismatice Române.

Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei greceşti, identificată de către romani cu zeița Minerva.

Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Deasupra am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.

Numismatica (gr. numisma și lat. nummus, - monedă, ban) este știința auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt monedele confecționate și raporturile dintre diferitele categorii de monedă. O ramură a numismaticii, medalistica se ocupă cu studiul medaliilor. Monedele au apărut din timpuri străvechi, ca obiecte din materiale nemetalice folosite pe rol bani. Neștiutorii includ și studiul bancnotelor lumii în numismatică, ceea ce este greșit. Pentru lămuriri citește mai jos!

Notafilia este denumirea pasiunii de a colecționa, cerceta și studia bancnotele lumii. Moneda de hârtie a fost, fără îndoială, introdusă de negustorii de ceai chinezesc, la începutul secolului al X-lea, pentru încheierea marilor tranzacții folosind bilete la ordin. Administrația chineză adoptă, în mod oficial, bancnotele în anul 1024. Prima mențiune occidentală a unei forme de bancotă a fost făcută de către Marco Polo, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Prima bancă din Europa care a emis bancnote a fost Riksbank din Stockholm, în anul 1658.

Alexandria este un municipiu și reședința județului Teleorman, Muntenia, România. Orașul este așezat în sudul Câmpiei Române, pe partea dreaptă a râului Vedea, la 88 km distanță de capitala României - București. Întemeiat în anul 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin), orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul Alexandru" din municipiu. Sus am postat stema actuală a municipiului, iar mai jos pozele câtorva inconfundabile monumente de cultură și arhitectură din municipiul Alexandria.

Prefectura Teleorman

Primăria

Gara

Direcția generală a finanțelor publice

Catedrala episcopală Sf.Alexandru

Sediul B.R.D.

Hotelul Parc

Pavilionul din Grădina Publică

Str.Principele Nicolae

Teleorman este un județ din România, provincia istorică Muntenia, cu reședința în orașul Alexandria. Județul se întinde pe 5790 kilometri pătrați și numără aproximativ 360000 de locuitori. Din punct de vedere administrativ-teritorial județul este compus din 3 municipii (Alexandria, Roșiorii de Vede și Turnu Măgurele), 2 orașe (Zimnicea și Videle) precum și 92 de comune. Sus am postat stema actuală și harta județului Teleorman, iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din acest județ, din timpuri diferite, alte frumoase locuri de vizitat pe aceste meleaguri dar și câteva trimiteri poștale ilustrate din acest județ.