Notgeldul (bancnota de necesitate - urgență) de mai sus, în valoare de
500 000 de mărci a fost emisă în comun de autorităților următoarelor
localități germane din landul BADEN - WURTENMBERG:
OBERNDORF, SPAICHINGEN, SULZ, ROTTWEIL,
TROSSINGEN, SCHRAMBERG și TUTTLINGEN,
Deasupra admiri un notgeld și primăria localității OBERNDORF,
districtul ROTTWEIL.
Deasupra admiri un notgeld și primăria localității SPAICHINGEN,
districtul TUTTLINGEN.
Deasupra admiri un notgeld și primăria localității SAULZ,
districtul ROTTWEIL.
Deasupra admiri un notgeld și primăria localității ROTTWEIL,
districtul ROTTWEIL.
Deasupra admiri un notgeld și primăria localității TROSSINGEN,
districtul TUTTLINGEN.
Deasupra admiri un notgeld și primăria localității SCHRAMBERG,
districtul ROTTWEIL.
Deasupra admiri un notgeld și primăria localității TUTTLINGEN,
districtul TUTTLINGEN.
Dedesubt admiri un jeton și o medalie emise de
localitatea OBERNDORF.
Dedesubt admiri o insignă emisă de localitatea SPAICHINGEN.
Dedesubt admiri o monedă și o medalie emise
de localitatea ROTTWEIL.
Mai jos admiri un jeton și o monedă emise
de localitatea TROSSINGEN
Mai jos admiri o medalie emisă de localitatea SCHRAMBERG.
Mai jos admiri o insignă, un jeton, o medalie și o
monedă emise de localitatea TUTTLINGEN.
xxx
O EPIGRAMĂ PROPRIE
O VORBĂ DE DUH
DE LA UN ÎNȚELEPT
O POEZIE UMORISTICĂ PROPRIE
O PASTILĂ DE UMOR
_________xxx_________
CÂTEVA
MEDALII ȘI INSIGNE
DIN JUDEȚUL ARGEȘ
Informaţii
generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic,
foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite,
preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care
indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei
persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani
și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare
societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică,
religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de
participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură,
etc.
Întreprinderea de autoturisme Pitești - România
20 de ani de activitate în fabricarea de
agregate, piese auto și autoturisme 1952 - 1972
Automobile
Dacia S.A. este
cel mai mare producător român de automobile, care din septembrie
1999 aparține grupului francez Renaul. Obiectul
de activitate al societății îl constituie producerea și comercializarea
de automobile, piese auto, mașini unelte și instalații pentru industria de
automobile. Dacia a luat naștere în anul
1966 la Colibaşi (astăzi Mioveni), judeţul Argeș, având la
bază un acord între autoritățile comuniste și producătorul francez de
automobile, Renault, care prevedea asamblarea unui model Renault sub marca
Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în
anul 1966 și s-a încheiat într-un timp record de doar un an și
jumătate. Pe 1 iulie 1968, încep testele la cele 217 stații de lucru din
uzină, iar pe 3 august 1968 se testează primul motopropulsor.
1100
1300
1300 pick up
solenza
logan
duster
sandero
Deasupra am postat
fotografii cu câteva dintre modelele de automobile care au ieşit, de-a lungul
timpului, pe poarta întreprinderii argeşene.
Insigna - Spitalul militar Pitești
100 ani de la atestare 1881 - 1981
Expoziția filatelică "Comunicații și transporturi"
Pitești 24 - 26 oct '84
Simpozionul național de telecomunicații Pitești
Filatelia poate fi
definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în special a
timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru
frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din
caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume, filatelia.
De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din preocupările
familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea sportului şi a
altor persoane din viaţa publică.
Filatelia este
un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că
este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. Înainte de apariţia mărcii
poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea
primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece funcţia
de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a
lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi
principiu. Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o
anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de
celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai
presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei,
culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă
libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate
colţurile lumii. Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o
plăcere pentru ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de
tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi,
deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar
mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. Primul timbru din lume a
apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black.
Optsprezece ani
mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti
intitulată Cap de bour. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce
semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din
spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Colecţionarea
mărcilor poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby
european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de
domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali
sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour,
Principatele Unite sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre
a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea
având o activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea. Astăzi,
timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre
simbolurile noastre naţionale.
Insigna - Boteni 22 Dec 1989 România
Insigna
de mai sus s-a bătut la fabrica Arădeanca din Arad la comanda unităților militare 01842 Boteni și 01901 din Boteni, județul
Dâmbovița. Caracteristicile tehnice ale insignei sunt: forma – rotundă, diametru - 33 milimetri, greutate -
10 grame și material compoziție – tombac emailat la cald. În planul central al
aversului este reprezentată o mână cu degetele formând semnul victoriei în
revoluţie şi un porumbel cu aripile deschise. În partea de jos, în casetă, este
înscris, cu majuscule, BOTENI 22 Dec. 1989. În stânga și dreapta insignei se
află câte o cunună de lauri. În partea de sus este o casetă cu înscrisul
ROMANIA pe fondul tricolorului românesc. Pe revers insigna are un sistem de
prindere este tip agrafă. Localitatea Boteni este situată în comuna Conţeşti din judeţul Dâmboviţa, iar
unitatea militară 01842 este o structură militară de paraşutişti. Un grup de
militari din această unitate militară, au primit o misiune specială, în
dimineaţa zilei de Crăciun (25 decembrie 1989), aceea de a executa cuplul
dictatorial Ceauşescu.
Insigna - Al II-lea Festival regional al tineretului - Pitești
În perioada de început a regimului comunist din România s-a
instituit moda
Festivalurilor anuale ale tineretului, pe regiuni
administrative. Erau acțiuni cultural artistice și sportive de amploare,
forme ale propagandei timpului, care omagiau noua orânduire (cea comunistă)
instaurată în România și care au precedat Festivalul național “Cântarea
României” și Competiția sportivă națională „Daciada”. S-a mers până acolo încât
s-a creat o concurență între regiunile țării pentru cea mai grandioasă acțiune
cultural-artistică și sportivă. Cu această ocazie se băteau insigne, din metal
mort, încărcate de simboluri comuniste care se distribuiau gratuit tuturor
membrilor participanți la aceste acțiuni dar și publicului spectator.
Municipiul Pitești este reședința și
cel mai mare oraș al judeţului Argeş, România, având o populaţie de aproximativ
172000 de locuitori. Orașul are renumele de orașul lalelelor,
aici fiind găzduită anual o importantă manifestare cultural artistică sub
genericul - Simfonia lalelelor. Piteștiul a fost reședința temporară a
voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel
Tânăr. Orașul s-a dezvoltat în mod gradat, de la sat și târg ajungând la
titlul de oraș, dobândit la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare
documentară datează din data de 20 mai 1388 când domnitorul Mircea cel
Bătrân întărește Mănăstirea Cozia, „o moară în hotarul
Piteștilor". Deasupra am postat stemele de la 1715, interbelică, comunistă
şi actuală ale municipiului Piteşti, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din oraș, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate din vremuri diferite.
Calea București
Cinematograful Modern
Biserica Sfântul Nicolae
Biserica Sfânta Vineri
Biserica Sfântul Gheorghe
Camera de comerț
Gara
Hotelul Muntenia
Liceul I.C.Brătianu
Palatul Prefecturii
Parcul Trivalea
Parcul Vasile Roaită
Teatrul Comunal
Palatul administrativ
Primăria
Magazinul Trivale
Muzeul județean
Vederi
Argeș este un judeţ situat în
regiunea Muntenia din România. Are o suprafaţă de 6862 kilometri pătrați, numără
aproximativ 650000 de locuitori și are reședința în municipiul Pitești. Ca
subdiviziuni administrative județul este compus din 3 municipii - Pitești,
Câmpulung și Curtea de Argeș, 4 oraşe - Costești, Mioveni, Topoloveni,
Ștefănești și 95 de comune. Deasupra am postat harta şi stemele interbelică,
comunista şi actuală ale judeţului Argeş, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din acest județ, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate din vremuri diferite.
Biserica Flămânda - Câmpulung Muscel
Monumentul eroilor - Câmpulung Muscel
Lacul hidroenergetic Vidraru
Cetatea - Poenari
Vedere - Poienari (cetatea)
Vila Iulian - Lerești
Vederi - Băile Brădet
Băile Crețulescu - Câmpulung Muscel
Tribunalul județului Muscel - Câmpulung Muscel
Cazarma Regimentului 30 - Câmpulung Muscel
Piața Regală - Câmpulung Muscel
Gara - Curtea de Argeș
Biserica Sânt Nicoară - Curtea de Argeș
Vedere - Dragolsavele
Conacul Brătianu - Florica
Hidrocentrala de pe Argeș
Vedere din județ
Vedere - Nămăiești
Refugiul Arpașul mare
Biserica - Rucăr
Aleea Principele Carol - Câmpulung Muscel
Săpăturile arheologice - Racovița
Vedere - Stoenești
Hanul - Stănești
Vedere - Topoloveni
_________ooOoo_________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Sirikit Cattleya,
sotia regelui thailandez Rama IX - născută 1932
Detaliu vignetă de pe o bancnotă franceză fantezie
Detaliu vignetă de pe un bilet de loterie spaniol
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 25.04.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu