Epaminonda's Blog.....: NEUHALDENSLEBEN

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente arhitectonice specifice localității germane NEUHALDENSLEBEN, pe numele vechi HALDENSLEBEN, câteva cărți poștale ilustrate care te introduc în atmosfera unor timpuri trecute și un jeton.

Primăria și Piața "Friedrick Engels"

Gara

Carte poștală ilustrată

Jeton Neuhaldensleben

***

CUM E CORECT?

RĂSPUNSURI

(Vezi articolul Montay - Franța)

A. Regula e destul de simplă. "Decât" se foloseşte în structuri negative şi "doar" în cele afirmative. Formulările corecte de exprimare sunt:

Nu am decât 5 lei în buzunar.

Am doar 5 lei în buzunar.

Doar câteva voturi mi-au lipsit.

B. Acel "pe" face diferenţa între subiect şi complement direct, spun specialiștii. Iată câteva formulări corecte: Cartea care e pe masă este cam scumpă, și Cartea pe care am luat-o e cam scumpă.

C. Aici, nu sunt multe de explicat, corect este "să aibă", deci, Câţi copii trebuie să aibă o familie?

D. Da, curiosul nu a cunoscut sensul cuvântului locație. Potrivit DEX, "locaţie" reprezintă "chiria plătită pentru anumite lucruri luate în folosinţă temporară" și nu un spațiu de locuit.

E. Întrebări mai corecte ar fi "Aveţi un ceas?" sau, pentru a fi şi mai expliciţi, "Cât este ceasul?".

____________xxXxx____________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE DIN

JUDEȚUL SUCEAVA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Nicolae Labiș * 1935 - 1956 - 2005

Complexul muzeal Bucovina

Casa memorială "Nicolae Labiș" - Mălini - Suceava

Nicolae Labiș a fost un poet român care s-a născut la data de 2 decembrie 1935 în satul Poiana Mărului, comuna Mălini, judeșul Suceava și a decedat la data de 22 decembrie 1956 în București, Criticul Eugen Simion l-a supranumit „buzduganul” generației șaizeciste.

Casa memorială Nicolae Labiș de la Mălini este un muzeu memorial înființat în casa în care a trăit poetul Nicolae Labiș, în satul Mălini, județul Suceava. Casa în care a locuit poetul Nicolae Labiș a fost construită de învățătorii Eugen și Profira Labiș în anul 1954 și se află în centrul satului Mălini. Casa este compusă din cinci încăperi și hol. În această casă, tânărul poet a trăit un timp din scurta și fulgerătoarea sa viață, zămislind aici poate cea mai semnificativă parte a creației sale poetice. Casa a fost restaurată înainte de organizarea ei ca muzeu, în 1973. În anul 1975, în această casă a fost amenajat o casă memorială, sub administrarea Complexului Muzeal Bucovina din Suceava.

Cetatea de scaun a Sucevei * 1388 - 2008

Suceava - 620

Cetatea de Scaun a Sucevei este o cetate medievală aflată la marginea de est a oraşului Suceava. Ea se află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălţime de 70 m faţă de lunca Sucevei.. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei. Este preferată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei și nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat două cetăţi: Cetatea de Scaun şi Cetatea de Apus (Cetatea Şcheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Muşat(1375-1391). Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XIV-lea, în momentul apariţiei pericolului otoman. Sistemul de fortificaţii medievale cuprindea aşezări fortificate (curţi domneşti, mănăstiri cu ziduri înalte, precum şi cetăţi de importanţă strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având şanţuri adânci. Cetatea a fost construită la sfârşitul secolului al XIV-lea de către Petru i Muşat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de către Ştefam cel Mare şi distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitraşcu Cantacuzino. În prezent, Cetatea Sucevei se află în ruine. Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004, fiind alcătuită din următoarele 4 obiective: fortul Muşatin - datează din sec. al XIV-lea, incinta exterioară - datează din perioada 1476-1478, şanţul de apărare - datează de la sfârşitul sec. al XV-lea şi zidul de contraescarpă - datează din a doua jumătate a sec. al XV-lea.

Societatea numismatică română - Secția Suceava

România - 125 ani de la prima emisiune monetară

1867 - 1992

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţaranoastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română. Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România."

Insignă - Suceava * 600 * 1388 - 1988

Insignă - Curtea de conturi

Suceava * 20 mai 1995

Suceava este un județ în nordul extrem al provinciei istorice Moldova, din România, la frontiera cu Ucraina. Capitala județului este orașul cu același nume. Județul se întinde pe o suprafață de 8553 km.p. și numără aproximativ 615000 de locuitori. Ca subunități administrative județul este compus din; 5 municipii - Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, 11 orașe - Gura Humorului, Siret, Solca, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea, Broșteni, Cajvana, Vicovu de Sus și 97 de comune. Deasupra am postat harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Suceava, iar dedesubt două fotografii ale unor monumente arhitectonice specific sucevene.

Prefectura

Casa de Cultură

Suceava este un municipiu, reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Suceava, România. Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Timp de două veacuri a fost capitală a principatului Moldova, iar între anii 1775 - 1918 a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei). Teritoriul orașului Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele II–III exista aici o așezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane. În epoca migrației și în secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe aceste meleaguri, iar în secolul al XIV-lea, în anul 1388 Suceava este menționată drept capitală a Moldovei. În prezent orașul are o populație de aproximativ 86000 de locuitori. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Suceava, iar dedesubt două fotografii ale unor monumente arhitectonice inconfundabile ale orașului.