Epaminonda's Blog.....: INSULELE FALKLAND (MALVINE)

50 pound 1990

INSULELE FALKLAND

(INSULELE MALVINE)

Este un arhipelag de insule, cu numele Falkland (Malvine)

situat în sudul Oceanului Atlantic și este o colonie britanică.

În anul 2008 colonia număra 3140 de locuitori

la o suprafață de 12173 km.p. de uscat,

capitala funcționând în orașul Port Stanley.

Cu câțiva ani în urmă teritoriul acestor insule a fost subiectul

unui costisitor conflict militar între Anglia și Argentina.

Deviza oficială a coloniei este: Doreşte-ţi lucrul drept!

Stema oficială:

Steagul oficial:

Pe aversul bancnotei aplicate este reprezentat chipul Elisabetei a II-a,

suverana Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord,

nume real Elizabeth Alexandra Mary,

născută în anul 1926, care conduce din anul 1952

Pe reversul bancnotei sunt reprezentate Casa guvernatorului

și Catedrala Biserica lui Hristos din capitala Port Stanley

Mai jos admiri o monedă din aur, o emblemă și câteva peisaje și clădiri din exoticele și îndepărtatele Insule Falkland.

Peisaj

Arhitectură locală

***

VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI

George Bernard Shaw,

scriitor irlandez (1856 - 1950)

Omul este o fereastră prin care trebuie privită lumea.
Dragostea înfrumuseţează toate ideile şi justifică toate obrăzniciile.
Orice vis poate fi transpus în viaţă de către cei care sunt destul de puternici pentru a crede în el.

____________xxXxx__________

UN JETON ȘI

CÂTEVA INSIGNE DIN

JUDEȚUL CARAȘ SEVERIN

JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor, ce sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor bauturi sau mici, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi în plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Jeton - Consum Verein - Oravicza - 1

Insignă - Al XXI-lea Simpozion național de numismatică

Caransebeș * 3 - 5 iunie 2004

Societatea numismatică română - 1903

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română. Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România."

Insignă - I.J.G.C.L. - Caraș Severin - Reșița

(Întreprinderea Județeană de Gospodărire Comunală și Locativă).

Pe vremea comunismului în fiecare județ și oraș mai mare existau Întreprinderi de Gospodărire Comunală și locativă (IJGCL și IGCL) care aveau ca scop atribuirea de spații de locuit oamenilor muncii cât și asigurarea utilităților pentru duceare unui trai normal în aceste locuințe, agent termic, gaze, apă, curent electric sau telefon.

Insignă - 1792 - 1972 - 180 ani

I.M. (Întreprinderea Minieră) Anina

În anul 1790, Mathias Hammer descoperă prima bucată de cărbune (huilă), punând piatra de temelie a viitorului oraş Anina. Se presupune că denumirea localităţii derivă de la pădurea de anin în care a fost descoperit cărbunele. Calitatea superioară a cărbunelui şi rentabilitatea exploatării lui au determinat dezvoltarea mineritului în această zonă, Anina devenind un important centru economic şi social.

Insignă - Clubul sportiv auto - Reșița - I.T.A.

(Întreprinderea de Transporturi Auto)

Reșița (în maghiară Resicabánya, în germană Reschitz, în cehă Rešice, in croată Ričica), este capitala județului Caraș Severin din România, provincia Banat, care numără aproximativ 84000 de locuitori. Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka și Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spațiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică și romană. Este menționată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către pașalâcul Timișoarei, iar în anii 1690 - 1700 izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocșei împreună cu alte localități din Valea Bârzavei. Conscripția din anul 1717 o menționează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi și important centru metalurgic de pe continentul european. Odată cu nașterea uzinelor, se pun bazele Reșiței industriale. Sus am postat stemele comunistă și actuală ale orașului Reșița, iar dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura bănățeană.

Primăria

Catedrala ortodoxă - Reșița

Caraș-Severin este un județ situat la limita provinciilor Banat și Transilvania din România, care are ca reședință orașul industrial Reșița. Situat în partea de sud-vest a României, județul Caraș-Severin are o suprafață de 8514 km.p., 3,6% din suprafața țării, ocupă locul al treilea, ca mărime între județele țării, numără aproximativ 333000 de locuitori și cuprinde 2 municipii - Reșița și Caransebeș, 6 orașe - Bocșa, Oravița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu, Anina, Băile Herculane și 69 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică Caraș și Severin, comunistă și actuală ale județului Caraș - Severin, iar dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative ale județului.