Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ŞTIRI NECONVENŢIONALE

1. China poate sta liniştită. Acum îşi poate asigura nevoia de cadre a armatei sale cu pleiada de colonei şi generali "lei - pedelei" avansaţi la "apelul bocancilor" de către regimul Băsescu. Cu cocotele noastre armata chineză devine astfel o veritabilă armată de tera-cote, era să spun ... terakokote!

2. Paparazii de la revista "Vise neîndeplinite vreodată" l-au surprins pe Crinuţ pe prispa casei bunicilor de la Tulcea meditând la scaunul de Preşedinte al României. În fotografie apare foarte obosit deoarece a avut somnul răvăşit de una şi aceiaşi fantomă - Băse.

3. Plecat pe meleaguri arabe de teamă că judecătorii îi pregătesc, pe meleaguri mioritice, casă de piatră cu gratii de oţel, Gigi Becali a declarat că, în cazul în care va fi condamnat la puşcărie, va cere azil politic în Dubai. Ca să-i impresioneze pe şeicii locali şi să obţină drept de şedere în bogatul stat arab, întâiul păstor al ţării e gata să renunţe la oaia tradiţională pentru a se dedica creşterii cămilelor.

În acest scop, genial şi creativ cum îl ştim, Jiji a rescris deja balada „Mioriţa”, adaptând-o la fauna zonei şi intitulând-o, evident:

„Cămiluţa”.

Pe-un picior de oază

Unde-a mers o loază

Cuprinsă de groază

Iată vin în cale

Unduind agale

Caravane trei

Cu trei păstorei.

Unu-i şeic arab

Unu’ e ciuhab

Şi unu-i piperean

(Român cetăţean).

Iară cel arab

Şi cu cel ciuhab

Mări, îl bârfiră

Şi se sfătuiră

Să mi-l saboteze

Şi să-l extrădeze

Pe cel piperean

(Român cetăţean)

Că-i mai şmechereanu’

Şi ca Vaporeanu’!

Şi-i filosofean

Strict practician

Şi-are multe bile

Şi multe cămile

Jucători musclaţi

Prin club antrenaţi

Cu-asistente multe

Pe arginţi vândute.

Dar cea cămiluţă

Cu şarm de Cruduţă

De trei zile-ncoace

Gura nu-i mai tace,

Oaza nu-i mai place.

„Cămiluţă luţă

Cu buză drăguţă,

De trei zile-ncoace

Gura nu-ţi mai tace

Ori oaza nu-ţi place

Ori eşti perspicace

Şi presimţi ceva

Că mi s-o-ntâmpla?

„Drăguţule bace,

Haida, fă-te-ncoace

Ca să-ţi vând un pont

Că te văd cam tont!

Alungă bastarzii

Cheamă-ţi bodigarzii

Pe Crin Antonescu

Şi pe Zmărăndescu!

C-ăştia doi arabi

Hahaleri şi slabi

Vor să te trădeze

Să te extrădeze

Lor tu să ne laşi

Ca s-ajungă graşi

Să te-ntorci la oaie

Şi să faci pârnaie”

„Cămilă fecundă,

Cu cocoaşa scundă,

Dacă faci minuni

Şi pentru nebuni

Şi nu-mi vinzi gogoşi

Adu-i pe strămoşi!

Să-i strămut musai

Taman la Dubai

În caravanserai!

Cămiluţu’ luţu,

Adă-l şi pe Luţu

Ca să-mi fie aproape

Şi să mă-ngroape,

Când o fi să mor

În câmp cu petrol!

Nu în dosul stânii,

Că acolo-s Câinii

Şi de Borcea, zău,

Sunt sătul, bre, rău!

Aste să le spui,

Iar la cap să-mi pui

O rangă curată

Din oţel lucrată

Cu care tot vlahu’

Repară Maybachu’!

Iar dacă-i zări,

Dacă-i întâlni

Măicuţă armână

Cu brâul de lână

Tors cu fir de aur

Şi păr de balaur

Pe toţi întrebând

Şi la toţi zicând:

„Cine-a cunoscut

La TV văzut

Mândru machidon

La fotbal afon

Feţişoara lui,

Faima Avonului,

Perişorul lui

Creţul creţului

Hăhăiala lui

Ca a Chelului!

Valijoara lui

Pofta Clujului?”

Tu, cămila mea,

Să te-nduri de ea

Şi să-i spui curat

Că m-am exilat

Din al meu Palat

Tocmai în Dubai

C-am destui parai!

Iar despre creanţă

Să nu-i spui, fă, zdreanţă!

Să faci plici de-i zici

Că-s fugit aici

Şi-o să mai văd Steaua

Când o cădea neaua

Pe-un picior de oază

Unde-a mers o loază…

***

DOUĂ PASTILE

DE UMOR ROMÂNESC

_________xxXxx________

CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEŢUL BRAŞOV

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Poiana Braşov

Poiana Braşov - Şcoala de schi

Poiana Braşov este o staţiune aflată într-un luminiş înconjurat de păduri de conifere, la poalele masivului Postăvaru (Carpaţii Meridionali), la altitudinea de 1030 m, la 12 km sud-vest de municipiul Braşov şi la 190 km de Bucureşti, cu statut de cartier al municpiului Braşov.

Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarnă din România şi totodată un important centru turistic internaţional. Infiinţată în 1895, Poiana Braşov deservea iniţial ca zonă turistică pentru locuitorii oraşului Braşov. Prima cabană a fost construită în 1904. In 1906 Poiana Braşov a fost recunoscută ca staţiune de iarnă şi trei ani mai târziu se desfăşurau aici primele competiţii de ski. In 1951 staţiunea a găzduit Jocurile Internaţionale de Iarnă ale studenţilor.

Cupa Bucegilor

Munţii Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km.p. sunt situaţi la extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei la est și culoarul Branului şi Valea Ialomiţei la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei și spre sud, până la contactul cu Subcarpaţii de curbură. Se întinde pe teritoriul județelor Dâmboviţa, Prahova şi Braşov. Sus am postat o fotografie a lanţului montan Bucegi, văzut de pe vârful Cristianul Mare.

Rafinăria Braşov - 100 * 1879 - 1979

Fosta „Fabrică de petrol” din Braşov, care a înflorit în perioada interbelică, a fost distrusă în război, apoi refăcută, dar pusă la pămînt în vreme de pace pentru că nu mai putea trăi în inima oraşului. Criza economică din anul 1872 a dus la închiderea multor fabrici româneşti, dar nu şi a rafinăriilor, apărînd astfel încă una, „Fabrica de petrol” Braşov, la 1879, avîndu-l ca proprietar pe omul de afaceri braşovean Iuliu Gmeiner. Rafinăria prelucra ţiţei şi producea produse albe. În 1887, fabrica a devenit proprietatea Societăţii Anonime „Siebenburger Petroleum Raffinerie Aktiengesellschaft” (Rafinăria de Petrol Transilvăneană), cu capital austro-ungar şi sediul la Budapesta. Din anul 1890, rafinăria a avut un nou proprietar ungur, Societatea Mineralol Raffinerie. După primul război mondial, în 1921, a trecut în patrimoniul societăţii olandeze N. V. Niederlandische Petroleum Maatschappiy Photogen, din Gravenhage. Sub noua organizare, a început să fabrice şi uleiuri minerale, parafină, unsori albe, unsori consistente, carton asfaltat.

Brașov (în germnaă Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Brassov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară. Tradiția și cronicile calendarelor brașovene consideră anul 1203 ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”, deși documente și izvoare sigure nu confirmă această dată. Primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, a fost emis de regele Ladislau al IV-lea în anul 1288. Deasupra am postat stemele vechi, interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, drapelele de la anul 1600 şi actual al oraşului, iar dedesubt pozele câtorva clădiri frumoase din oraș.

Clădirea Primăriei şi Statuia Lupoaicei cu Romulus şi Remus

Biserica Neagră

Biblioteca judeţeană George Bariţiu

Brașov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic, judeţul Braşov deține 2,3% din suprafața țării, adică 5351 km.p., numără aproximativ 630000 de locuitori şi are capitala în oraşul cu acelaşi nume - Braşov. Ca subunităţi administrative judeţul are în compunere 4 municipii - Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 oraşe - Predeal, Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav şi 43 de comune. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, precum şi pozele câtorva clădiri reprezentative pentru județul Braşov.

Prefectura

Castelul Bran

Cetatea Cristian

Biserica evanghelică fortificată Codlea

___________ooOoo___________

DEŢINĂTORI

AI PREMIULUI NOBEL

PE BANCNOTELE LUMII

50 coroane 1953 - Norvegia

Bjørnstjerne Martinus Bjørnson (1832 - 1910) a fost poet, prozator, dramaturg, ziarist și om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1903, supranumit Victor Hugo al Norvegiei, cel mai de seamă reprezentant al literaturii scandinave moderne, după Ibsen.