Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU STIRI NECONVENTIONALE

ELENA UDREA

ESTE FOARTE SUPARATĂ PE VIAŢĂ

Elena Udrea i-a dat recent o replică extrem de dură lui Traian Băsescu, după ce proiectul Fundația Mișcarea Populară a prins contur. “E o prostie să faci Fundația Mișcarea Populară, pentru că orice fundație este non-profit. Mai bine stau acasă. Tocmai de asta își fac oamenii partide și nu fundații, nu? Că dacă voiau să nu facă profit își făceau fundații sau asociații, sau, naiba să-i ia, construiau case de bătrâni și spitale. Păi, ce facem, caritate?”, a spus Elena Udrea azi într-un interviu. Doamna Udrea a încheiat totuși într-un ton mai optimist:“Până la urmă, faci și cu fundația bani, pentru că în spatele ei bagi un partid offshore de prin insule și gata”.

PIŢI

ESTE UN BĂIAT FOARTE TRIST

Fața de milog a lui Piți pe banca tehnică este neprețuită. Ce e uimitor la Piți este că are o meclă de om amărât, chinuit, bătut, care cere îndurare, atunci când se bucură, când e fericit, adică la goluri. Când s-a îmbrățișat cu Mutu după primul gol am crezut că-i cere bani: Dă și mie, Briliantule, mânca-ți-aș s____ ta dă mingicar, să aibă și copilașii mei ce să mănâncă! Imaginea lui Piți, comportamentul său, mimica scâlciată, toate astea se văd perfect în jocul echipei naționale. Oricât de elegant s-ar îmbrăca, când își trage el sacoul ăla din anii ’90 pe el, tot țărănuș pare, tot un băiat cu helancă și lanț de aur cu cruciuliță pe deasupra rămâne.

ADRIAN NĂSTASE

ESTE DE NEGĂSIT

Există totuşi câteva varinate unde ar putea fi;

Participă la Salonul de Carte de la Paris, unde vrea să-și lanseze cărțile pe care le-a scris la Jilava?
S-a dus la Zoo? Acum râde de animalele aflate după gratii. De asemenea, amăgește o maimuță, spunându-i că știe un avocat bun care o poate scoate de acolo în maxim doi ani. Supraveghetorii de la Zoo l-au mai surprins decojing ostentativ o banană cu buzele, în fața unei maimuțe.
S-a întors la Jilava, unde se uită cu jind prin gard de afară, ținând în mână un trandafir?
E acasă, de unde doamna Dana nu-l lasă să iasă dacă nu scrie încă o lucrare științifică?

Vom trăi şi vom vedea.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

de Mihai Moleşag - Tulcea

PROFESORUL

Un dascăl este un izvor

Curat ca roua-n zori de ziuă,

Ce pare tulburat uşor

Când bat elevii apa-n piuă.

ADMIRAŢIE REŢINUTĂ

În faţa mea stau un băiat şi-o fată;

Sunt minunaţi şi îi admir, fireşte,

Căci frumuseţea fetei mă îmbată…

(Iar corpul lui atletic …mă trezeşte!)

___________xxXxx___________

CÂTEVA INSIGNE

DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Societatea numismatică română - 1903

Al XXIV-lea Simpozion naţional de numismatică

Bucureşti * 14 - 15 iunie 2007

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română. Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România."

Al IV- lea Festival mondial al tineretului şi studenţilor

pentru pace şi prietenie - Bucureşti - 1953

IVe Festival mondial de la jeunesse et des etudiants

poul la paix et l'amitie - Bucarest - 1953

Al IV- lea Festival mondial al tineretului şi studenţilor

pentru pace şi prietenie - Bucureşti - 1953

IVe Festival mondial - Bucarest - 1953

Sesiunea Consiliului FMTD (Federaţia Mondială a Tineretului Democrat) din data de 9 februarie 1952, de la Praga a hotărât ca, la București, să aibe loc două ample manifestări cu participare internaţională adresate tinerilor, şi anume; cel de-al III-lea Congres Mondial al Tineretului, începând cu data de 25 iulie 1953. și cel de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților, în perioada 2 - 16 august 1953. Cu prilejul acestor manifestări a adresat un mesaj cu puternic iz de patriotism, şi îndemnuri la pace, prietenie şi înţelegere între popoare, şeful statului Gheorghe Gheorghiu Dej. Sus am postat o poză de la cel de-al III-lea Congres Mondial al Tineretului, de la Bucureşti.

Al IX - lea Congres international al modei - Bucureşti - 1958

Această insignă este emailată şi are diametrul de 20 mm.

Primăria capitalei

Teatrul național "Ion Luca Caragiale"

București este capitala României, reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă și actuală ale orașului precum și câteva clădiri reprezentative ale Bucureștiului.

Județul Ilfov (Sectorul agricol Ilfov înainte de anul 1997) este un județ din România, care înconjoară municipiul București. Reședința oficială este orașul București și majoritatea instituțiilor județene își au sediul acolo, deși orașul însuși nu face parte din teritoriul administrat de județ. Ca subunități administrative județul are 8 orașe - Voluntari, Pantelimon, Măgurele, Buftea, Bragadiru, Chitila, Otopeni, Popești-Leordeni și 32 de comune. Județul se întinde pe o suprafață de de 1583 km.p. și numără aproximativ 365000 de locuitori. Sus admiri harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Ilfov, iar dedesubt câteva clădiri inconfundabile ale Bucureștiului și deci și ale județului Ilfov.