joi, 18 aprilie 2013

MONTIGNY EN ARROUAISE - FRANŢA


Mai jos am postat şi alte poze din localitatea franceză MONTIGNY EN ARROUAISE, unele mai vechi de 100 de ani ca să te introduc în atmosfera anilor de mult trecuţi.    
Primăria
Str.Mare
Piaţa
Străduţa
Monumentul eroilor locali
Biserica 

***

DOUĂ PASTILE 
DE UMOR ROMÂNESC




_________xxXxx________

CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEŢUL BRAŞOV

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.  

 Corul Societatii generale a muncitorilor - Brasov

Amicii Predealului
Stema Predeal
Fișier:Predeal-biserica.JPG
Predeal (în germană Schanzpass) este un oraş din judeţul Braşov, România cu aproximativ 5600 locuitori stabili. Este orașul situat la cea mai mare altitudine din România (1030 -1110 m). În anul 1852 punctul muntenesc de vamă dintre Țara Românească și Transilvania s-a mutat de la Breaza la Predeal, impulsionându-se dezvoltarea turismului în zonă. Sus am postat stema şi o poză cu o clădire inconfundabilă a Predealului - Biserica Sf.Împăraţi Constantin şi Elena.    

(Codlea) - Zeidener Mannerchor 1884
Această insignă are dimensiunile de 40 x 35mm.
Stema Codlea
Fișier:SaxonFortifiedChurchCodlea.JPG
Codlea (în dialect săsesc Zeöedăn, Zuidn, Tsâdn, în germană Zeiden, Schwarzberg, Schwarzhügel, în maghiară Feketehalom, Feketehegy) este un municpiu din judeţul Braşov, cu aproximativ 24000 de locuitori, atestat documentar pentru prima dată în anul 1265. Sus am postat stema şi o poză cu monumentul reprezentativ al localităţii Codlea - Biserica evanghelică fortificată. 
Centrul de echitaţie - Poiana Braşov
Poiana Braşov este o staţiune aflată într-un luminiş înconjurat de păduri de conifere, la poalele masivului Postăvaru (Carpaţii Meridionali), la altitudinea de 1030 m, la 12 km sud-vest de municipiul Braşov şi la 190 km de Bucureşti, cu statut de cartier al municpiului Braşov. Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarnă din România şi totodată un important centru turistic internaţional. Infiinţată în 1895, Poiana Braşov deservea iniţial ca zonă turistică pentru locuitorii oraşului Braşov. Prima cabană a fost construită în 1904. In 1906 Poiana Braşov a fost recunoscută ca staţiune de iarnă şi trei ani mai  târziu se desfăşurau aici primele competiţii de ski. In 1951 staţiunea a găzduit Jocurile Internaţionale de Iarnă ale studenţilor. In nordul staţiunii, pe partea stângă a şoselei spre Braşov, regăsim o atracţie turistică deosebită, Centrul de Echitaţie Speranţa, în cadrul căruia se pot petrece sejururi de neuitat, într-un peisaj şi o ambianţă de basm. Centrul dispune de un grajd cu o capacitate de 26 cai, cu toate anexele necesare, de un manej (70 x 50 m) şi de un teren de sport multifuncţional.

IV Congres * Bucureşti - Braşov 
17 - 24 septembrie 1969
Groupement des mathematiciens d'expresion latine
(Congresul matematicienilor din ţările latine)
Această insignă are diametrul de 28 mm.


Brașov (în germnaă Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cronstadt sau Brassov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România precum şi mare centru turistic, industrial, cultural. Potrivit recensământului din anul 2002, a avut o populație de 284596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară. Tradiția și cronicile calendarelor brașovene consideră anul 1203 ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”, deși documente și izvoare sigure nu confirmă această dată. Primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, a fost emis de regele Ladislau al IV-lea în anul 1288. Deasupra am postat stemele vechi, interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, drapelele de la anul 1600 şi actual al oraşului precum şi pozele câtorva clădiri frumoase din oraș. 
Primăria Brașov 
și statuia Lupoaicei cu Romulus și Remus
Biserica Sf.Treime - Schei
Sinagoga


Brașov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic, judeţul Braşov deține 2,3% din suprafața țării, adică 5351 km.p., numără aproximativ 630000 de locuitori şi are capitala în oraşul cu acelaşi nume - Braşov. Ca subunităţi administrative judeţul are în compunere 4 municipii - Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 oraşe - Predeal, Zărnești, Râșnov, Victoria, Rupea, Ghimbav şi 43 de comune. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, precum şi pozele câtorva clădiri reprezentative pentru județul Braşov.
Prefectura
Casa parohială - Cristian

___________ooOoo___________

DEŢINĂTORI  
AI PREMIULUI NOBEL 
PE BANCNOTELE LUMII

Australia - 50 dolari 1994 
Howard Walter Florey, (1898 – 1968) a fost un renumit medic farmacolog şi patolog australian care a împărţit Premiul Nobel pentru Medicină - Fiziologie în anul 1945 cu alţi doi savanţi ai lumii; biochimistul britanic de origine germană Ernst Boris Chain (1906-1979) şi bacteriologul scoţian Alexander Fleming (1881 - 1955) pentru contribuţia lor separată şi concomitentă în descoperirea penicilinei.  

Câteva ornamente decorative marginale 
de pe acţiuni germane

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 18.04.2013

Niciun comentariu: