Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

DANIEL GHIȚĂ – P.S.D:

"Acum să vină șoferul

să-mi țină mie lecții de morală?

Eu am făcut liceul l-a 18 ani."

TRAIAN IGAȘ - P.D.L.:

"Astăzi avem mai multe structure

care uneori se suprapun în ceea ce

înseamnă controlul piscicol

și ceea ce înseamnă branconajul.

Branconajul e destul de mare."

MARIAN VANGHELIE – P.S.D.:

”Mă includeţi în părţi juridice

şi pot să mă încurc.

Eu înţeleg mai greu.

Mă duc acum acasă, stau liniştit,

îmi fac un remember şi îmi dau seama

ce am înţeles, ce n-am înţeles.

Vreţi să mai greşesc iar

să zic "almanahe"

să daţi titlu mare, subliniat?”.

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

_________xxx_________

O MEDALIE ȘI

CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - I.P.T. '66 - '76

(Institutul de Proiectări Tip) București

I.P.T. (Institutul de Proiectări Tip din București) astăzi I.P.C.T. (Institutului de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii) a elaborat un număr important de proiecte tip, pe baza cărora s-au executat mii de construcții industriale, de locuințe și de clădiri social-culturale din țară, dar și din alte țări ale blocului socialist. Clădirea are un partiu cu circulații verticale dispuse central și birouri dispuse perimetral. Se distinge prin tratarea integrală a fațadelor cu elemente prefabricate din beton aparent. În 1992, Institutul s-a privatizat, devenind societate pe acțiuni, sub denumirea I.P.C.T., și a încercat să se adapteze la noutățile și tendințele contemporane din domeniul construcțiilor. În ultimii ani, I.P.C.T. a abordat domeniul reabilitărilor energetice pentru clădiri de locuit, ceea ce se poate remarca în capitală și în alte orașe românești, unde are loc mutilarea ireversibilă a multor ansambluri de locuințe. Sediul Institutului este situat pe Strada Tudor Arghezi, la nr 21, a fost construit în anul 1965 după proiectul arhitectlui Leon Garcia. Potrivit datelor de pe piața imobiliară, clădirea este alături de trei alte proiecte pe lista pentru viitorul sediu al Centrului European pentru Securitate Cibernetică - prima instituţie europeană care îşi va avea sediul la Bucureşti.

Insigna - I.P.A. (Institutul de proiectări și automatizări)

Infiintat in anul 1960 ca Institut de cercetare - proiectare pentru automatizari, IPA si-a pastrat pana in prezent profilul de baza: cercetare - dezvoltare, proiectare, productie, montaj, service si consultanta de echipamente si instalatii de automatizare si tehnologia informatiei (IT), in industrie (chimie, petrochimie, metalurgie, materiale de constructie, energetica, constructii de masini etc.), protectia mediului (control emisii noxe, monitorizare parametri meteo-hidro), servicii pentru cetatean (informatizare spatii publice, control iliminare piste aterizare-decolare, monitorizare parametri seismici, supraveghere comportare baraje hidrotehnice, sisteme de securitate si alarmare incendiu). Dupa 1990, IPA SA a devenit o societate comerciala pe actiuni, pastrandu-si profilul. Din 1997, IPA SA a adoptat o structura organizatorica flexibila, devenind mai eficienta si mai profitabila. In prezent, IPA SA este o societate integral privata care are implementat si mentine un sistem de calitate conform celor mai recente standarde mondiale. Sus am postat logo-ul și o fotografie cu sediul central al IPA SA București.

Insigna - Fruntaș în întrecere

Apariţia fenomenului social-economic comunist numit “întrecere socialistă”, se datorează lui Alexei Stahanov, care a fost primul fruntaş în mişcarea de întrecere socialistă în muncă, şi că exemplul actului său de “eroism în muncă” a fost promovat extrem de agresiv nu numai în Uniunea Sovietică ci şi exportat şi în celelalte state comuniste, inclusiv în România. În anii celui de al doilea cincinal sovietic (1933-1937), aşa numita mişcare “stahanovistă” şi-a luat numele de la minerul din Donbass care, într-un singur schimb de lucru, a reuşit, se zicea, să extragă 102 tone de cărbune, faţă de norma de 7 tone. S-a aflat ulterior că minerul a fost ajutat în obținerea recordului său și de către autoritățile politice ale minei. Alexsei Stahanov a fost recompensat cu montarea unui telefon, primind un cal cu şaretă, să poată veni mai repede omul la serviciu. Oricum, mişcarea stahanovista a fost promovată de Partid în toate domeniile de activitate din societatea comunistă, ajungând să cuprindă într-o formă sau alta şi pe contabili, şi pe cercetători, şi pe învăţători, şi pe miliţieni, securişti şi torţionari. Partidul a avut grijă să-i recompenseze pe câştigătorii acestor întreceri în muncă cu diverse diplome, medalii, chiar şi ordine ale muncii, acordând şi recompense materiale, dar numai pentru câştigătorii plasaţi pe primele 3 locuri.

Ceilalţi participanţi, care reprezentau de fapt majoritatea oamenilor muncii, se alegeau în cel mai bun caz (aveau prioritate cei cu “origine sănătoasă”) cu evidenţierea lor într-una din frecventele şedinţe, organizate cu râvnă de către Partid şi sindicate, sau numele lor (uneori, însoţite şi de fotografii) erau atârnate la gazeta de perete. Nu se poate spune că recompensarea muncii în societatea comunistă “multilateral dezvoltată” din România nu avea şi portiţe care permiteau un câştig mai mare decât cel bazat pe “gradaţiile” sistemului de salarizare.

Existau şi metode de salarizare în acord direct, pentru munca individuală cu bucata (metrul, tona, etc., după caz), sau în acord global pentru munca normată a unui colectiv în ansamblul sau, cu redistribuirea sporului de câştig peste limita salariului tarifar în funcţie de realizările bazate pe o normare internă. Numai că organele de partid şi de sindicat, împreună cu organele administrative superioare şi cele tutelare din ministere, aveau grijă să limiteze fondul de salarii în aşa fel încât rareori se putea obţine un câştig mai mare decât cu 20-25% peste salariul nominal.

(Mihai Eminescu)

Set 3 insigne - Eminescu - Expoziția de insigne - 16.06.2010

Cercul Militar Național - Clubul colecționarilor de medalii Eminescu

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Palatul Cercul Militar Național este este o clădire din Bucureşti care găzduiește instituția centrală de cultură a Armatei române, cu profil cultural-educativ, artistic, recreativ-distractiv, precum și de imagine, reprezentare și protocol. Lucrările pentru construcția Palatului Cercului Militar Național au început în anul 1911, deși terenul unde urma să se ridice edificiul fusese cedat de Ministerul Domeniilor încă din 1898. Proiectantul principal al monumentalului Palat al Cercului Militar Național a fost arhitectul român Dimitrie Maimarolu, în colaborare cu V. Ștefănescu și E. Doneaud. Beneficiarul lucrării a fost Cercul militar al ofițerilor din garnizoana București, organizație a ofițerilor români înființată în 15 decembrie 1876. Fondurile necesare au fost adunate din donații, subscripții și cotizații ale ofițerilor (circa 80%), precum și din subvenții de stat și împrumuturi rambursabile. Palatul Cercului Militar Național a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, pe un teren mlăștinos.

Inițial gravorii profesioniști ai Monetăriei Statului și Societății Numismatice Române, iubitori de Eminescu s-au reunit în Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne Mihai Eminescu a Societății Numismatice Române (G.C.M.I. - M.E. a S.N.R.). Începând cu anul 2000 această grupare a organizat de două ori pe an, pe 15 ianuarie și 15 iunie, în Palatul Parlamentului din București, sala Constantin Brâncuși, Salonul Mihai Eminescu. Ulterior, la data de 30 ianuarie 2009, în cadrul Cercului militar național (fosta Casă centrală a Armatei) s-a constituit Clubul colecționarilor de medalii "Eminescu", care a inițiat baterea unor noi insigne și medalii în memoria poetului național român. Sus admiri logo-ul Clubului colecționarilor de medalii "Eminescu" din cadrul Cercului militar național din București.

F.R.N. (Federația română de natație)

Cupa speranțelor înot 1979

Natația este înotul practicat ca sport. Înotul este mișcarea de deplasare a oamenilor sau animalelor prin apă, de obicei fără niciun fel de asistență. Tipurile sau stilurile de înot sunt craul, bras, fluture sau spate, dar și anumite derivate ale acestora, de exemplu bras lung, spate dublu etc. Natația este un sport nautic și disciplină sportivă în care sportivii se întrec în mai multe probe care implică deplasarea în apă prin înot. Natația cuprinde mai multe ramuri sportive: înotul sportiv, polo pe apă, sărituri în apă și înot sincron. Pe lângă aceste ramuri ale natației ar mai putea fi incluse și altele, cum ar fi: înotul de fond (maratonul nautic), înotul subacvatic, înot masters. Unele probe de înot sunt incluse și în competițiile de triatlon și pentatlon modern.

Federaţia română de nataţie şi pentatlon modern, denumire iniţială - Federaţia română de nataţie, a fost fondată în anul 1930. Este o organizaţie nonguvernamentală care se ocupă cu organizarea competiilor din aceste discipline sportive în România.

___________ooOoo_____________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ