Moneda are următoarele caracteristici tehnice: anul emiterii
– 2006, seria – Franța/Europa, valoarea – 1,5 euro, forma – rotundă,
diametrul – 37 milimetri, greutatea – 22,22 grame, material compoziție –
argint, tiraj – 40000 exemplare și calitatea – proof.
Jean-Baptiste
Nicolas Robert Schuman a fost un politician, om de stat, avocat și
diplomat francez, care s-a născut la data de 29 iunie 1886 și a decedat la
data de 4 septembrie 1963. El este considerat drept unul din părinții fondatori
ai Uniunii Europene. A deținut mai multe portofolii ministeriale, de două
ori a fost președintele Consiliului de Miniștri al Franței și în perioada
anilor 1958 – 1960 a fost președintele Parlamentului European. A stăpânit bine
limbile luxemburgheză, germană și franceză. După ce și-a făcut studiile
superioare de drept în Germania, și-a deschis un cabinet de avocat
la Metz, în iunie 1912. A
desfășurat o intensă activitate în cadrul organizațiilor catolice. În timpul
primului război mondial a făcut parte din serviciul auxiliar al armatei
germane, iar apoi a fost detașat în administrația civilă. Ca
militant catolic, a reușit să mențină regimul confesional și școlar în Alsacia
și a luptat pentru acordarea unui rol sporit al Bisericii catolice în
cadrul societății franceze, precum și pentru justiție socială. Opera sa
politică esențială se situează în perioada 1948-1952, timp în care a îndeplinit
funcția de ministru de externe și a imprimat orientări noi în politica externă
a Franței. Dubla sa cultură a fost foarte utilă în realizarea reconcilierii
franco-germane. În același timp, a pus fundația construcției europene,
instalând o autoritate supra-națională la Luxemburg - Comunitatea Europeană a
Cărbunelui și Oțelului, care includea și Republica Federală Germania.Ca omagiu
pentru contribuția sa la fondarea Uniunii Europene, bustul său a fost inclus
printre cele 12 busturi de oameni politici reunite în Monumentul
părinților fondatori ai Uniunii Europene, inaugurat la București, la 9 mai
2006, de Ziua Europei, pe Insula Trandafirilor din Parcul Herăstrău.
Pe continentul
nostru, Ziua Europei este o
sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Sunt două date pentru
sărbătorirea acestei zile: 5 mai pentru Consiliul
Europei și 9 mai pentru Uniunea Europeană(UE). Pentru
UE, această zi este de asemenea cunoscută ca Ziua Schuman,
comemorând declarația istorică a ministrului de externe
francez, Robert Schuman. Prin această declarație, Robert Schuman a
propus unirea industriilor
de oțel și cărbuni a Franței, Germaniei de
Vest și a altor state, ducând la crearea Comunității Europene a
Cărbunelui și Oțelului, acest eveniment fiind considerat un moment fundamental
în istoria Europei. Parlamentul European a recunoscut oficial ziua de 9
mai ca sărbătoare oficială în octombrie 2008.
Marianne este
figura alegorică a Republicii Franceze. Sub aparența unei femei purtând
o bonetă frigiană, Marianne încarnează Republica Franceză și reprezintă,
prin ea-însăși, valorile republicane franceze conținute în deviza «Liberté,
Égalité, Fraternité». Prenumele Marianne provine de la contracția renumelor Marie și Anne, două prenume foarte răspândite
în secolul al XVIII-lea în Franța, fiind purtate de mai multe regine.
Aceste nume erau foarte răspândite, și în mediile populare, în special la țară,
ori în rândul personalului casnic din casele burgheze. Primele reprezentări ale
unei femei purtând o bonetă frigiană, alegorie a Libertății și
a Republicii, apar în timpul Revoluției Franceze. De-a lungul
timpului, reprezentările diferă potrivit cu epocile în care au fost realizate
și cu preocupările poporului francez, și nu poartă, în mod sistematic, totalitatea
simbolurilor.
Începând cu secolul al XX-lea, imaginea
Mariannei va fi gravată și pe obiecte de foarte largă difuziune în rândul
populației, cum sunt monedele sau mărcile poștale. Simbolurile
Marianei sunt adesea împrumutate din antichitatea greco-romană greco-romană sau
din francmasonerie. Iată ce reprezintă câteva dintre aceste simboluri:
boneta frigiană – sclav eliberat în antichitate, coroana – invincibilitatea,
sânii goi – mamă hrănitoare și emancipare, platoșa – puterea politică, leul –
curajul și forța poporului, steaua – inteligența, triunghiul – egalitatea,
lanțurile rupte – libertatea, mâinile încrucișate – fraternitate (frăția),
fasciile – autoritatea statului, balanța – justiția și stupul – munca.
2. Moneda euro franceză de colecție de mai jos marchează
trecerea a 300 de ani de la moartea lui Sébastien
Le Prestre de Vauban.
Pe aversul monedei, în interiorul unui cerc
periferic continuu, se prezintă central o carte deschisă și o trăsură trasă de
mai mulți cai. Deasupra trăsurii este redat blazonul familial al personajului
și nomograma monetăriei naționale a statului francez. Deasupra cărții, între
două mici ornamente decorative este aplicată inscripția: “2007” (anul emiterii
monedei), sub nomograma monetăriei este redată semnătura indescifrabilă a
personajului, la partea superioară, periferic circular este aplicată
inscripția: “MARECHAL DE FRANCE” (mareșal al Franței), iar la partea inferioară
și tot periferic circular e aplicată inscripția: “TRICENTENAIRE DE SA MORT, 30
MARS 1707” (Tricentenarul morții sale, 30 martie 1707). Sub cartea și trăsură
sunt aplicate inscripțiile: „1,5 EURO” (orizontal pe două rânduri) și literele
majuscule întrepătrunse: “R și F” (prescurtarea numelui statului francez –
Republica Franceză). Pe revers, în partea dreaptă este reprezentat personajul,
în întregime, având în mâna dreaptă o lance. Sub el este inscripționat
periferic circular ilizibil numele gravorului monedei. În dreapta personajului
este reprezentată o porțiune din planul unei cetăți Vauban, sub care este
aplicată inscripția: “VAUBAN 1633 - 1707” (numele personajului și anii de
viață).
Sébastien Le
Prestre, Marchiz de Vauban a fost un mareșal al Franței și
cel mai important inginer militar din perioada sa, faimos pentru
inovațiile aduse în domeniul construcției de fortificații, ce s-a născut la
data de 15 mai 1633 și a decedat la data de 30 martie 1707. Folosind tehnicile
care-i poartă numele, au fost fortificate numeroase cetăți din Europa.
Executate din cărămidă, cu ziduri scunde înconjurate de șanțuri,
aceste fortificații se caracterizează prin folosirea bastioanelor în formă
de pană, prin crearea unui întreg dispozitiv de supraveghere care evită
punctele moarte. Sistemul Vauban a fost aplicat și la construirea cetăților din
Alba Iulia, Timișoara, Oradea, Arad și Făgăraș, toate datând din secolul al
XVIII-lea. Vauban a fost un intelectual de valoare în mai multe domenii.
În 1707, în ciuda interdicției regale el a publicat o lucrare despre impozite.
Principiile sale pentru fortificații au fost utilizate pe scară largă timp de
aproape 100 de ani, în timp ce aspecte ale tacticii sale ofensive au rămas în
uz până la mijlocul secolului al XX-lea. El a privit infrastructura civilă
ca fiind strâns legată de eficiența militară și a lucrat la multe dintre
porturile majore din Franța. A fondat Corps royal des ingénieurs
militaires , al cărui curriculum se baza pe publicațiile sale
despre proiectarea, strategia și formarea inginerească. Tratatul său
economic, La Dîme royale , a folosit statistici în sprijinul
argumentelor sale, făcându-l un precursor al economiei moderne. Poate cel
mai durabil aspect al moștenirii lui Vauban a fost viziunea sa asupra Franței
ca entitate geografică. Pledoaria sa de a renunța la teritoriu pentru o
frontieră mai coerentă și mai apărabilă a fost neobișnuită pentru perioada
respectivă; granițele statului francez pe care le-a propus în nord și est
s-au schimbat foarte puțin în cele patru secole de atunci. Vauban a murit
la Paris la 30 martie 1707; înmormântat lângă casa sa din Bazoches,
mormântul său a fost distrus în timpul Revoluției Franceze. În anul 1808, Napoleon Bonaparte a ordonat
înmormântarea inimii sale în Les Invalides, loc de odihnă pentru mulți
dintre cei mai renumiți soldați ai Franței.
3. Moneda euro franceză de colecție de mai jos marchează
trecerea a 50 de ani de fondarea
Parlamentului European. Pe aversul monedei, în
interiorul unui cerc periferic continuu, se prezintă central la partea
superioară o vedere exterioară de ansamblu a
clădirii Parlamentului European, iar la partea inferioară se prezintă
dispunerea băncilor din sala de ședințe a parlamentului. Deasupra clădirii
parlamentului este aplicată inscripția: “50 ans” (50 ani) iar
dedesubt, orizontal, pe două
rânduri este aplicată inscripția: “1,5 EURO” (valoarea monedei). Periferic
circular sun aplicate inscripțiile:
“LE PARLAMENT EUROPEEN” (Parlamentul European – la partea superioară) și “LIBERTE, EGALITE,
FRATERNITE” (Libertate, egalitate, fraternitate – deviza națională a statului
francez). Pe revers, în interiorul unui cerc periferic continuu, marginal sunt
redate 12 stele în cinci colțuri, steaua cea mai de jos fiind încadrată de două
mici ornamente decorative. În interiorul unui cerc central, de culoare închisă,
este redată harta Europei, în interiorul căreia este reprezentată nomograma
monetăriei naționale a statului francez. În dreapta hărții sunt redate
inscripțiile: “literele majuscule întrepătrunse: “R și F” (prescurtarea
numelui statului francez – Republica Franceză) și “2008” (anul emiterii monedei).
Moneda are următoarele caracteristici tehnice: anul emiterii
– 2008, valoarea – 1,5 euro, forma – rotundă, diametrul – 37 milimetri,
greutatea – 22,22 grame, material compoziție – argint, tiraj – 30000 exemplare
și calitatea – proof.
Clădirea Parlamentului European de
la Strasbourg, denumire alternativă Clădirea
Louise Weiss are un futurist, care dă impresia celor ce o privesc, că
nu ar fi finalizată. Unii au interpretat acest lucru ca fiind întruchiparea
ideii că nici „Uniunea Europeană nu ar fi încă terminată”. Edificiul așa cum
arată acum se aseamănă foarte mult cu „Turnul Babel”, pictat de Pieter Brueghel
în 1563 - clădire care voia să ajungă până la cer. Turnul Babel, construit la
porunca tiranului rege Nimrod, pare să îşi găsească oglindirea în construcţia
care simbolizează democraţia şi libertatea în continentul nostru. Istoria
biblică spune că Dumnezeu, văzând intenția regelui și a celor ce doreau să
construiască turnul, le-a dat fiecărei persoane câte o altă limbă, astfel încât
ei să nu se mai înțeleagă între ei. Să se întâmple oare acelaşi lucru şi cu
Parlamentul European? Adepţii teoriilor conspiraţiei susţin că locul care
găzduieşte Parlamentul European ar avea și numeroase simboluri malefice. Parlamentul European funcționează în trei orașe ale
Uniunii Europene: Strasbourg, Luxemburg și Bruxelles. Sediul central
este la Strasbourg, acest oraș fiind simbolul reconcilierii germano-franceze,
după cel de-al doilea război mondial, fiind așezat la granița dintre Franța
și Germania. La Strasbourg au loc cel 12 ședințe anuale care
durează câte 4 zile. Instituția a fost fondată în anul 1952 sub numele Adunarea
Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, începând cu anul 1958
s-a numit Adunarea Parlamentară Europeană iar începând cu anul 1962 –
Parlamentul European. Clădirea Parlamentului European de la Strasboug a fost
inaugurată în anul 1999, fiind cunoscută și sub denumirea de Louise Weiss –
jurnalistă și politiciană franceză care a trăit în perioada anilor 1893 – 1983.
Clădirea are 15 etaje și o arhitectură modernă, construită din sticlă și oțel,
având ca inspirație tabloul pictorului flamand Pieter Brughel (1525-1569),
denumit turnul Babel, idea construirii turnului fiind aceea de a unific oamenii – aceasta fiind una din preocupările Uniunii Europene. Clădirea poate
fi vizitată individual dar mai ales în grupuri de 20 – 45 persoane. Vizitele
sunt gratuite și beneficiază de ghid competent. Vizitatorii pot asista chiar și
la lucrările parlamentului.
xxx
O EPIGRAMĂ PROPRIE
O VORBĂ DE DUH
DE LA UN ÎNAINAȘ
UN CITAT CELEBRU
COMENTAT DE AMICUL
CONSTANTIN BIDULESCU
DIN PLOIEȘTI
UN DIALOG EPIGRAMATIC
________xxx________
CÂTEVA INSIGNE
ȘI MEDALII ROMÂNEȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Insigna pionierească - radioamator
Organizația Pionierilor a fost o organizație comunistă a copiilor români de
vârstă școlară (8-14 ani). Era precedată de apartenența la organizația Şoimii
Patriei și succedată de apartenența la Uniunea Tineretului Comunist. La
sfârșitul celui de al doilea război mondial ia naștere organizația
„Pionierii României”, pentru care a fost creată în 1945 revista
„Înainte”. 
Insigna de membru al Organizației de pionieri
Doi ani mai târziu,
în 1947, pionierii au fost încadrați în UAER - Uniunea asociațiilor de elevi
din România. Pe 30 aprilie 1949, într-o ședință festivă la care a participat
toată conducerea de partid și stat, 500 de copii au rostit, în incinta
Teatrului Giuleşti (pe atunci Palatul cultural Gheorghe
Gheorghiu-Dej), angajamentul de pionier. În perioada 1949-1966
mișcarea pionierească a fost subordonată Uniunii Tineretului Comunist.Mai jos e
reprezentată o revistă Star spre viitor a pionierilor și șoimilor patriei,
editată de Consiliul Național al Organizației Pionierilor. C.C. al P.C.R. va adopta, la plenara
din aprilie 1966, hotărârea: „Cu privire la îmbunătățirea activității
Organizației Pionierilor”, prin care se stabilea ca aceasta să aibă organe de
conducere proprii (consilii pionierești la diferite nivele, în frunte cu
Consiliul Național al organizației). 
În luna noiembrie a aceluiași an, a
avut loc prima conferință națională a Organizației Pionierilor, la care au fost
adoptate principalele documente statutare: „Statutul unităților și
detașamentelor de pionieri din Republica Socialistă România” și „Regulamentul
Consiliilor Organizației Pionierilor din Republica Socialistă
România”. În 1984, la
aniversarea a 35 de la crearea organizației, aceasta avea 2695000 membri.
În Statutul Organizației Pionierilor din Republica Socialistă
România era foarte clar stipulat faptul că este o organizație revoluționară de
masă a copiilor, uniunea tuturor detașamentelor și unităților de pionieri din
Republica Socialistă România, care îi ajută pe pionieri să cunoască și să
înțeleagă politica Partidului Comunist Român, îi mobilizează să participe, după
puterile lor, la înfăptuirea acesteia. "Organizația
Pionierilor educă școlarii în spiritul patriotismului socialist, al dragostei
și devotamentului nemărginit față de poporul nostru, față de Republica
Socialistă România, față de Partidul Comunist Român, ajută pe toți copiii să
cunoască tradițiile și trecutul glorios de luptă ale poporului și ale clasei
muncitoare pentru eliberare națională și socială, să îndrăgească frumusețile și
bogățiile țării, le cultivă mândria patriotică pentru realizările obținute în
construcția socialismului." Intrarea în cadrul organizației se
făcea într-un cadru festiv, prin rostirea următorului angajament: „Eu,
...(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizației Pionierilor, mă
angajez să-mi iubesc patria, să învăț bine, să fiu harnic și disciplinat, să
cinstesc cravata roșie cu tricolor." Imnul (neoficial al)
organizației era "Am cravata mea, sunt pionier". În orașele mari s-au constituit case
ale pionierilor. La București Palatul Cotroceni a fost Palat al Pionierilor
în perioada 1949-1976, iar în 1985 a fost inaugurată noua clădire a Palatului
Pionierilor (astazi Palatul naţional al copiilor). Organizația Pionierilor
acorda distincții individuale și colective. Cele individuale erau: tresele,
titlurile „Pionier de frunte”, „Cutezătorul”, „Pionier fruntaș în munca
patriotică”, „Meritul pionieresc” și insigne pe genuri de activitate. Cele
colective constau în diplome cum ar fi: „Unitate fruntașă”, „Detașament
fruntaș” și „Grupă fruntașă”.
Deasupra am postat uniforma, ecusonul, cravata,
centura, eghileții și drapelele Organizației de pionieri. Primii care au avut ideea
inregimentarii ideologice a copiilor si chiar au pus-o in practica au fost
fascistii italieni. In "Noua Roma" anuntata de
Mussolini dupa preluarea puterii in Italia la 22 octombrie 1922, baietii au
fost inregimentati pe categorii de vârsta in patru organizatii fasciste, toti
fiind purtatori de uniforme si insigne si trebuind sa se supuna unor ritualuri
specific militare: "Fiii lupului" pentru baieteii de la patru la opt
ani, "Ballila" pentru cei intre opt si 14 ani,
"Avantguardisti" pentru adolecentii intre 14 si 18 ani si, in fine,
"Giovanni Fascisti" pentru tinerii peste 18 ani, inainte de a deveni
membrii ai partidului fascist italian. Cei ce si-au trait copilaria si
adolescenta in anii comunismului vor recunoaste cu usurinta cum "Fiii
Lupului" au devenit "Soimii Patriei", "Ballila" s-au
numit "Pionieri", iar "Avantguardisti" si "Giovanni Fascisti"
au fost sursa de inspiratie a viitorilor utecisti, care, spre deosebire de
modelul fascist italian, nu au avut o uniforma proprie.
Orice clasa forma un detasament de
pionieri, la fel cum orice scoala generala forma o unitate de pionieri, iar
structurile se esalonau ierarhic pâna sus, in umbra "conducerii
superioare" a partidului comunist. Desigur, nu doar comunistii români au
preluat si amplificat modelul fascist de indoctrinare a tinerilor: nazistii au
creat mult mai celebra organizatie "Hitlerjugend", care a dat jertfe
perfect fanatizate chiar si pe ruinele fumegânde ale Berlinului, iar sovieticii
au dat fenomenului inrolarilor comsomoliste o dimensiune de masa si un caracter
obligatoriu. In România comunista, a nu fi mai intâi pionier ("Soimii
patriei" au aparut ulterior) si apoi membru al UTC echivala cu o
cvasiexcludere de facto din comunitatea scolara, cu povara unui paria,
stigmatizat pentru intreaga cariera viitoare. Sigur, era ceva foarte, extrem de
grav in privinta respectivului daca nu era membru sau, si mai rau, fusese
exclus din rândul pionierilor sau al utecistilor, deoarece chestia asta ramânea
definitiv "la dosarul" nefericitului. Uniforma de pionier, cu toate
accesoriile si eghiletii specifici diferitelor functii ierarhice de
"conducere" (comandant de detasament, comandant de unitate etc.),
ceremoniile ritualice cu trompete si formule de raport, juramintele de credinta
si angajamentele urlate in public, defilarile si serbarile in fata parintilor,
taberele de vara cu regim preferential si program special, muncile patriotice
prestate ostentativ au fost ingredientele menite sa transpuna in viata retetele
leniniste de "spalare a creierului". In conditiile in care orice
alternativa era interzisa in epoca, sistemul a functionat cateva decenii bune,
dar, contrar tezelor leniniste, doar pe moment: liderii politici actuali ai
fostelor tari cu regim comunist au fost inevitabil pionieri, utecisti si
majoritatea chiar membri ai partidului comunist. (Sursa Net – Calin Hentea).
Federaţia Română de
Radioamatorism (F.R.R.) a
fost înfiinţată la 1 martie 1936 sub numele de Asociaţia Amatorilor Români de
Unde Scurte. În 1950 numele i s-a schimbat în Asociaţia Radioamatorilor de
Emisie din România, pentru ca în 1967 denumirea să devină Federaţia Română de
Radioamatorism din cadrul UCFS. Reorganizarea în conformitate cu Legea
Educaţiei Fizice şi Sportului nr. 69/2000 s-a făcut la data de 17.11.2001.
Federaţia Română de Radioamatorism este structură sportivă de interes naţional,
constituită prin asocierea tuturor cluburilor cu secţii de radioamatorism, a
asociaţiilor judeţene de radioamatorism şi a Municipiului Bucureşti, afiliate
şi recunoscute de aceasta. Federaţia Română de Radioamatorism este singura
autorizată să organizeze şi să controleze activitatea de radioamatorism din
România. Federaţia Română de Radioamatorism organizează sau tutelează
competiţiile oficiale de radioamatorism cu caracter naţional şi cele
internaţionale care au loc pe teritoriul României; are drept scop dezvoltarea
activitåtii de radioamatorism pe plan local, national si international în
domeniile: unde scurte si ultrascurte, telegrafie vitezå, radiogoniometrie de
amator și creatie tehnicå. F.R.R are
sediul în municipiul Bucureşti, str. Lipscani nr.19, sector 3.
Insigna - Radio România
La sfârșitul anului 1927, s-au pus
bazele legale ale constituirii primei societăți naționale de radio din România,
cu capital majoritar de stat. Prima Adunare generală a Societății de
Difuziune Radiotelefonică are loc la 17 ianuarie 1928. Sus am postat logo-ul
Radio România.
Societatea va fi înregistrată
oficial la tribunal în martie 1928. Prima emisiune a postului Radio
Romania a avut loc joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, pe
lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw. Emisiunea a fost
deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de președinte al Consiliului de
Administrație. A urmat un program muzical, știri de presă, s-au recitat
versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, știri sportive. În anul
1956 apare Televiziunea Română care fuzionează cu Radio România,
formând împreună instituția numită
Radioteleviziunea Română. Sus am
postat o poză cu sediul Radio - România.
Sfântul Andrei - Sfinți ai neamului
În religia creştină „apostol” este numele dat celordoisprezece discipoli ai lui Isus Hristos, misionari creştini
de la începutul creştinismului. În ziua de 30 noiembrie a fiecărui an serbăm ziua sfântului
apostol Andrei. Dar cine a fost el? Sfântul
Andrei este apostolul care a creştinat primul meleagurile
noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor. El a fost frate cu
sfântul Petru, ambii originari din Betsaida, localitate situată pe malul
lacului Genezaret din Israel şi amândoi pescari. Andrei a fost ucenicul lui
Ioan Botezatorul. Auzindu-l pe acesta spunând despre Isus: „Iată mielul lui
Dumnezeu!“, a devenit primul apostol al domnului Isus. După învierea
lui Isus şi coborârea Duhului Sfânt, apostolii au mai rămas câţiva ani la
Ierusalim, începând formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc în
jurul anilor 49-50, apostolii s-au întâlnit şi au tras la sorţi pentru a decide
unde va merge fiecare. Legenda spune că apostolului Andrei i-a revenit Scytia
(Dobrogea). Mai intâi, Andrei l-a însoţit pe fratele său Petru prin Asia Mică,
apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând
în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi ar fi continuat peregrinarea, ajungând
până în sudul Rusiei de astăzi. După aceea, s-a întors in Grecia, consolidând
comunităţile creştine existente acolo, ajungând, mai apoi, pâna în Peloponezul grecesc,
în orasul Patras, unde a murit ca martir la 30 noiembrie anul 60, fiind
rastignit pe o cruce în forma de X. Dupa moartea sa, relicvele s-au pastrat la
mănăstirea Patas din Grecia. Este patronul Scoţiei (steagul scoţian reprezintă
crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei şi
al Rusiei, precum si a mai multor oraşe: Napoli, Ravenna, Brescia, Bordeaux,
Brugge, Patras şi altele.Originea numelui Andrei vine de la cuvintele greceşti:
andros - om, şi andieios - curajos, ceea ce, cumulat, înseamna bărbat vrednic,
curajos şi energic. De aici s-au format şi nume feminine derivate precum:
Andreea, Andruţa sau Andruca.
Oscar II - regele Suediei
Congresul internațional contra alcoolismului - Stockholm 1907
Produsul medalistic de mai sus este
o medalie ce s-a realizat în anul 1907 cu ocazia Congresului internațional contra
alcoolismului ce a avut loc la Stockholm. Medalia este confecționată din
bronz, are forma rotundă, cu diametrul de 50 milimetri și este gravată Tony
Szirmai. În centrul câmpului aversului este reprezenta bustul regelui suedez
Oscar II în profil dextra, în uniformă și cu decorații. Periferic circular, pe
părțile laterale este aplicată inscripția: “OSCAR II (în
stânga) și ROI DE SUEDE (în dreapta)” – (Oscar II – regele Suediei). Sub bustul
regelui este gravată pe trei rănduri orizontale inscripția:
“PARTICIPATION / DE LA / ROUMANIE” (participarea României).
Pe revers este redată o alegorie cu o femeie în veșminte largi, îndreptată spre
stânga, cu o cunună de laur pe cap și brațul drept întins, înconjurând cu
brațul său umerii unui adolescent în picioare. Înaintea sa și jos se prezintă
corpul unui bolnav, un tânăr nud îngenunchiat, un schelet uman, o clepsidră, un
instrument chirugical, o sticlă cu medicamente, o carte și o ramură de palmier.
Periferic circular, la partea superioară este aplicată inscripția: ”XI-e CONGRES INTERNAȚIONAL CONTRE L’ALCOOLISME”, iar în partea centrală pe două rânduri orizontale este aplicată inscripția: “STOCKHOLM / 1907” (al XI-lea congres internațional contra
alcoolismului – Stockholm 1907).
Oscar
al II-lea născut Oscar Frederik a fost rege al Norvegiei din 1872 până la 1905 și rege al Suediei din 1872 până la moartea sa. El s-a născut în data de 21
ianuarie 1829 și a decedat la data de
8 decembrie 1907. A fost al treilea fiu al regelui Oscar I al Suediei și al Joosephinei de Leuchtenberg.
Alcoolismul,
denumit și etilism cronic, reprezintă o intoxicație cronică, o stare patologică
ce apare în urma consumului excesiv de alcool. Alcoolismul este caracterizat de
o dorință puternică, de multe ori incontrolabilă, de a consuma alcool.
Persoanele care suferă de alcoolism vor prioritiza adesea consumul de alcool în
fața celorlalte obligații, inclusiv munca și familia, și pot dezvolta o
toleranță fizică în timp. În cazul în care acest consum se oprește, se vor
declanșa simptome de sevraj alcoolic. De cele mai multe ori, o persoană care
consumă cantități excesive de alcool nu va fi cea care conștientizează
gravitatea situației. Unele semne și simptome ale alcoolismului (etilismului
cronic) sunt:
- Consumul de alcool în secret sau izolat de alte persoane;
- Neputința de a limita cantitatea de alcool consumată;
- Amnezie în timpul consumului de alcool;
- Desfășurarea unor ritualuri care implică alcool, de exemplu, băuturi înainte, în timpul sau după masă;
- Pierderea interesul față de hobby-urile cândva plăcute;
- Nevoia intensă de a consuma alcool;
- Senzația de iritabilitate / nervozitate atunci când se aproprie momentul obișnuit de consum de alcool, în special dacă băutura nu este prezentă;
- Depozitarea alcoolului în locuri neobișnuite;
- Consumul excesiv, pentru a crea o stare emoțională mai bună;
- Prezența unor probleme cu relațiile, cu legea, cu aspectul financiar sau cu munca (ce provin din consumul de alcool);
- Toleranță ridicată la alcool, ceea ce rezultă într-un consum mai ridicat;
- Stări de greață, transpirație și tremurături atunci când nu se consumă alcool.
Concurs școli de tineret masculin 1956 (volei)
Voleiul este
un sport în care două echipe,
separate de un fileu înalt, trebuie să treacă mingea pe deasupra acestuia,
folosind doar mâinile, cu scopul de a face ca mingea să atingă terenul advers.
Fiecărei echipe îi sunt permise doar trei loviri pentru a trimite mingea către
terenul celeilalte echipe. Un punct se câștigă dacă mingea atinge terenul
advers sau dacă nu respectă regula celor trei atingeri. O echipa de volei este
alcătuită din 6 jucători. Se joacă 3 seturi câștigătoare din 5, fiecare set a
câte 25 de puncte; în caz de egalitate 24 - 24 se continuă setul până în
momentul în care una din cele două echipe obține o diferență de 2 puncte (29 -
27, 31 - 29 etc). În cazul în care este nevoie de jucarea ultimului set pentru
desemnarea câștigătorului, acesta se joacă până la 15 (sau până la o diferență
de două puncte).
__________ooOoo__________
PERSONALITĂȚI CULTURALE
PE BANCNOTELE LUMII
Geologul croat Gjuro Pilar, a trăit între anii 1845 - 1893
Detaliu vignetă de pe o chitanță românească
Detaliu vignetă de pe un bilet spaniol de loterie
con_dorul@yaho.com
MOUSAIOS - 02.08.2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu