Epaminonda's Blog.....: PINHEL

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea portugheză PINHEL, districtul

GUARDA din vremuri diferite, câteva trimiteri poștale, un jeton

și o acțiune locală.

Muzeul Jose Manuel

Centrul localității

Parcul

Oficiul de turism

O poartă ca castelului

Casa Grande

Biserica Trinității

Castelul

Biserica Sfânta Maria

Turnurile castelului

Un turn al castelului

Biserica Sfântul Antonio

Biserica romană

Arhitectură locală

Trimitere poștală

Vedere aeriană

Jeton local

Acțiune locală

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DUEL EPIGRAMATIC

_________xxx_________

O INSIGNĂ ȘI

CÂTEVA MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Vlad Țepeș - Domn al Țării Românești 1456 - 62 * 1476

Victoria contra turcilor 1461 - 1462

Vlad Ţepeş (născut noiembrie/decembrie 1432 şi decedat decembrie 1476), denumit şi Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1455-1462 şi 1476. S-a născut în cetatea Sighişoara, ca fiu al lui Vlad al II-lea Dracul şi al unei nobile transilvănene. A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania - Cnaejna Bathory a Transilvaniei, apoi cu Jusztina Szilagyi a Moldovei şi apoi cu Ilona Nelipic a Valahiei, verişoară cu Matei Corvin. A avut cinci copii, patru băieţi şi o fată: Radu şi Vlad din prima căsătorie, Mihail şi Mihnea I cel Rău din a doua, şi Zaleska din a treia căsătorie. În timpul domniei sale, ŢaraRomânească şi-a obţinut temporar independenţa faţă de turci. Vlad Ţepeş a devenit vestit prin severitate şi pentru că obişnuia să îşi tragă duşmanii în ţeapă. Datorită conflictelor cu negustorii braşoveni, aceştia l-au caracterizat, propagandistic, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonică. În 1453, resturile Imperiului Bizantin sunt cucerite de otomani, care obţineau astfel controlul asupra Constantinopolului (actualul Istanbul) ameninţând Europa. În acest context istoric, Vlad Ţepeş a luptat pentru a-şi apăra domnia şi ţara, folosind împotriva inamicilor metodele de disuasiune specifice epocii, din care făceau parte şi execuţiile şi supliciile cu caracter exemplar şi de intimidare.

Ordinul "Virtutea Militară" în grad de mare ofițer

pentru militari la pace

Ordinul ”Virtutea Militară” cu însemne de pace face parte din categoria decoraţiilor pe domenii de activitate, conform Legii nr. 459/2002 privind sistemul naţional de decoraţii al României. Ordinul ”Virtutea Militară” cu însemne de pace se poate acorda: ofiţerilor în activitate, în rezervă sau în retragere şi personalului civil cu pregătire superioară care lucrează în ministere şi în instituţii centrale autonome cu responsabilităţi în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi aparţin forţelor terestre, inclusiv apărării antiaeriene şi radiolocaţiei; unităţilor militare româneşti care aparţin forţelor terestre, inclusiv apărării antiaeriene şi radiolocaţiei; unităţilor militare şi ofiţerilor sau personalului civil cu funcţii de răspundere, aparţinând forţelor terestre ale statelor cu care România are relaţii de colaborare în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Vizita cuplului imperial austro-ungar

Francisc I și Carolina în Transilvania 1817

Produsul medalistic de mai sus s-a realizat în anul 1817 în amintirea Vizitei cuplului imperial austro-ungar (Francisc I și Carolina) în Transivania. Medalia este rotundă și s-a realizat în două variante de metal (compoziție) - argint și alamă cu diamtrul de 27,9 – 28,2 milimetri. Pe avers în centrul unui cerc perlat la exterior sunt reprezentate busturile acolate ale împăratului Francisc I laureat și Carolina diademată și insemnul gravorului – C. Wurschbauer. Periferic circular, pe două rânduri, este aplicată inscripți: “PRINCIPIS EST VIRTUS MAXIMA NOSSE SUOS / FRANCISC I. AVST(riae): IMP(erator): HVN(gariae): REX CAROLINA AVGVSTA IMP(atrix).” (Cea mai mare virtute pentru domnitori este de a-i cunoaște pe supușii lor). Pe revers în centrul unui cerc perlat la exterior, este aplicată o inscripșie pe 12 rânduri orizontale: “FAUSTP PROSPERO / SOSPITI ADVENTU / AUGUSTI ET AUGUSTAE / CONSILIO ET ARMIS / PACATO ORBE / DITIONES AUSTRIACAS / SUBDITOSQUE OVANTES / FELICI ITINERE LUSTRANTIBUS / DEVOTE ADDICTA / LAETA PROVINCIA DACIAE 8 KAL(endas), 30 AUG(ustas): / MDCCCXVII.” (Pentru fericita prospera și norocoasa venire a împăratului și împărătesei, după ce lumea a fost pacificată cu chibzuința și cu armele, pe când stăpânirile austriece și supușii sunt fericiți admirând fericita călătorie, fericita provincie a Daciei supusă cu devotament, 30 august 1817).

Francisc I al Austriei (în germană - Franz Joseph Karl von Habsburg-Lothringen) din dinastia de Habsburg-Lothringen, a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, sub numele de Francisc al II-lea, care s-a născut la data de 12 februarie 1768 la Florența și a decedat la data de 2 martie 1835 la Viena.Alături de demnitatea de împărat, a fost totodată rege al Boemiei, rege al Ungariei, mare principe al Transilvaniei etc. A fost căsătorit de patru ori: La data de 29 octombrie 1816, s-a căsătorit cu Karolina Augusta de Bavaria cu care nu a avut urmași. Un bust al împăratului Francisc decorează zidul cetății Sibiului. Bustul original, vandalizat în anii 1990, a fost regăsit în anul 2008 în beciurile Prefecturii Sibiu.

Carolina Augusta (născută la 8 februarie 1792 la Mannheim și decedată la 9 februarie 1873 la Viena, a fost împărăteasă a Imperiului Austria fiind cea de-a patra soție a împăratului Francisc. Retrasă și fără ambiții politice, Carolina Augusta și-a dedicat întreaga viață scopurilor caritabile, fiind numită "mama săracilor". A construit din propriile resurse mai multe orfelinate, spitale, precum și locuințe pentru muncitori. La Cluj a fost ridicat Obeliscul Carolina, o coloană monumentală în amintirea vizitei efectuate de împărăteasă. Obeliscul Carolina se găsește astăzi în Piața Muzeului (fosta Piață Carolina).

Insigna - Ziua metalurgistului 1976

Ziua Metalurgistului se serbează anual în România, începând cu anul 1971, în ziua de 8 septembrie, de Sfânta Marie Mică, când ortodocșii serbează Nașterea Maicii Domnului. Sfânta Marie Mică a intrat în tradiția metalurgiștilor români ca ocrotitoarea lucrătorilor din această industrie. Cu această ocazie în localitățile cu întreprinderi metalurgice se organizează manifestări cultural artistice și sportive, iar uneori se acordă și prime bănești neînsemnate.

În timpul regimului comunist se organizau anual concursuri și festivaluri ale formatiilor artistice de amatori în toate școlile, liceele și instituțiile de învățământ superior, civile dar și militare, chipurile pentru a pune în valoare valențele cultural-artistice ale poporului român, scopul ascuns fiind acela de preamărire a conducătorilor statului și a realizărilor socialismului. Punctul culminant al acestor manifestări l-a constituit Festivalul național Cântarea României. În acest sens regimul a instituit un amplu ansamblu de măsuri de convingere-impunere-schimbare a conștiinței cetățenilor. Se vorbea despre “formarea omului nou, constructor și apărător devotat al cuceririlor revoluționare ale poporului.”Se cerea astfel o eficiență sporită în toate domeniile de activitate dar și economii de orice fel, la sânge”. În acest scop s-a instituit un sistem stufos de insigne și decorații pentru distingerea oamenilor cu merite în aceste domenii. Aceste distincții acopereau toate domeniile de activitate, erau confecționate de metal mort, fiind strident colorate și încărcate cu simboluri comuniste. Și distincția “Laureat al concursului formațiilor artistice de amatori din armata - 1962” face parte din acest ansamblu de distincții. De pe distincție nu puteau să lipsească simbolurile comuniste:

Steaua roșie, în cinci colțuri, de inspirație sovietică, care simboliza viitorul luminos al omenirii – comunismul
Ramurile de laur care simbolizează “victoria finală” în efortul de creare a “societății socialiste multilateral dezvoltate” și a “omului nou”.

___________ooOoo__________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ

ÎN LIMBILE ROMÂNĂ ȘI FRANCEZĂ