Epaminonda's Blog.....: MUNSTER (ALSACIA)

Mai jos am postat şi alte fotografii din localitatea franceză MUNSTER, departamentul HAUT-RHIN, provincia ALSACIA, multă vreme sub administrare germană sub numele MUNSTER IM ELSASS, un ecuson, o medalie precum şi două monede locale sub administrare germană.

Biserica protestantă

Ruinele mănăstirii

Parcul FECHT

Vedere generală

Ecuson local

Medalie locală

Monedă - 3 fening 1703

Monedă - 2 fening 17903

***

DE LA LUME ADUNATE,

ÎNAPOI LA LUME DATE

A doua căsnicie e victoria speranţei asupra experienţei.
Nu-i deloc greu să combini neplăcutul cu inutilul, e doar o chestiune de tradiţie.
Logica este ştiinţa care îi permite bărbatului să nu înţeleagă femeia.

_________xxx_________

UN ORDIN,

CÂTEVA INSIGNE

ŞI UN INSEMN MILITAR ROMÂNESC

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Ordinul regalist - Meritul agricol

În primele luni ale anului 1859, imediat după alegerea sa ca domn al Principatelor Unite, Alexandru I. Cuza a avut iniţiativa înfiinţării unui Ordin al „Spicului de Aur”, inspirat în privinţa insemnului după „Legiunea de Onoare” franceză. Gândit a sublinia bogăţia cerealieră a Moldovei (iniţiativa pornea de la Guvernul acestui Principat), ordinul urma să fie acordat îndeosebi cetăţenilor francezi, ca semn de gratitudine pentru susţinerea pe care cel de-al Doilea Imperiu a acordat-o propăşirii cauzei româneşti. Proiectul va fi repede abandonat (aşa cum va fi, cinci ani mai târziu, şi proiectul „Ordinului Unirii”), din raţiuni care ţineau de statutul internaţional al Principatelor Unite, în acel moment. O distincţie special dedicată agriculturii nu va apărea decât după aproape jumătate de veac, în cadrul reformei întreprinse de către regele Carol al II-lea în privinţa sistemului naţional de decoraţii, la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut. Înfiinţate prin D.R. nr.1538/1932, Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol” urmau, potrivit decretului de instituire, a fi reglementate printr-un act separat, care însă nu a mai apărut. Înfiinţarea acestor distincţii era firească, în condiţiile în care România Mare avea o economie bazată în principal pe cultura solului. Însemnul Ordinului se prezenta sub forma unei cruci „de Malta” emailată verde, având în centru monograma încoronată a regelui, înscrisă într-o cunună formată din spice de grâu, respectiv dintr-o ramură de stejar. Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol” vor dispărea după 30 decembrie 1947. În deceniile următoare, sistemul de decoraţii al R.P.R./R.S.R. nu va mai cuprinde nicio distincţie destinată exclusiv răsplătirii meritelor din domeniile agriculturii, viticulturii, pomiculturii etc. (cu excepţia unor decoraţii ocazionale, precum medalia „În cinstea încheierii colectivizării agriculturii” din 1962). Abia în 1974, prin Decretele Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 5 şi 6, vor fi înfiinţate Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol”. După instaurarea, la sfârşitul anului 1989, a regimului democratic, Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol” au fost abrogate, împreună cu celelalte distincţii ale R.S.R. (o dată cu adoptarea Legii nr. 29/2000). În aceeaşi lege vor fi însă prevăzute noile distincţii destinate răsplătirii meritelor din domeniul agriculturii. Reglementate prin Legea nr.267/2004, Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol” preiau tradiţia distincţiilor cu acelaşi nume dinainte de 1948. Însemnele s-au păstrat, în linii mari, neschimbate, cu înlocuirea însemnelor regale prin stema României (model 1992); împărţită pe trei clase, Medalia „Meritul Agricol” va avea însă panglica diferită de a Ordinului (cu cinci dungi galbene, în loc de şapte). Potrivit legii de instituire, cele două distincţii răsplătesc meritele din domeniile: agricultură, industrie alimentară, silvicultură, ape şi protecţia mediului, respectiv activitatea didactică şi de cercetare din domeniile amintite.

Insignă - R.P.R. (Republica Populară Română) - A.V.S.A.P.

In anul 1952, printr-un decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, a luat nastere Asociatia Voluntara pentru Sprijinirea Apararii Patriei (aflata in subordinea Consiliului de Ministri), organizatie paramilitara de masa, in care putea activa, pe baza de voluntariat, orice cetatean al RPR care implinise varsta de 16 ani. Asociatia a fost constituita dupa modelul Asociatiei Voluntare Unionale pentru Sprijinirea Armatei, Aviatiei si Flotei-DOSAAF din URSS (fondata in 1927). Membrii asociatiei erau pregatiti pentru a deveni cadre calificate in agricultura si industrie, dar si pentru a fi gata in orice moment sa apere cu arma in mana republica populara. Noua organizatie era chemata sa-si aduca contributia la pregatirea populatiei, necuprinsa la momentul respectiv in cadrul fortelor armate. Prima organizatie AVSAP a fost infiintata la 28 mai 1953 la Atelierele Grivita Rosie din Bucuresti si era compusa din 400 de muncitori (in 1961, numarul salariatilor membri ai AVSAP crescuse la 4.500). Din punct de vedere organizatoric, AVSAP-ul avea, la nivel national, un Comitet Organizatoric Central, iar la nivel local – comitete organizatorice regionale, raionale, orasenesti si organizatii de baza (fabrici si uzine, GAC-uri, GAS-uri, SMT-uri). Aceste structuri erau conduse de ofiteri activi ai MFA, activisti salarizati si voluntari (pregatiti in scolile centrale ale Comitetului Central Organizatoric), care se ocupau de organizare, agitatie si propaganda (intalniri intre membri AVSAP si sportivi fruntasi, veterani de razboi, aviatori; proiectii cinematografice; concursuri; excursii la locurile istorice etc.). Organele de conducere erau alese, dupa modelul partidului unic, de jos in sus, prin vot deschis. Sporturile care se parcticau sub egida AVSAP erau: parasutismul, planorismul, aeromodelismul (erau practicate in scolile de aviatie ale organizatiei), navomodelismul, poliatlonul nautic, tirul, schiul si calaria.

Insignă - A.V.S.A.P. - 1955

Concursul internaţional de motocros

La intrarea in AVSAP, voluntarii primeau un carnet de membru, de culoare albastra, cu o insigna si erau datori sa plateasca o cotizatie modica lunara.

Membrii AVSAP erau intiati in diferite discipline militare, tehnico-militare, de aviatie si marina, in cadrul numeroaselor cursuri, cluburi si cercuri de conducatori si mecanici auto, de motociclisti si tractoristi, de transmisiuni (o serie intreaga de radiocluburi de radioamatori infiintate in anii '50 au continuat sa functioneze si dupa 1989), de constructori de poduri si drumuri.

Insemn militar comunist - Aviaţie

Probabill că acest insemn se purta de către aviatorii militari români, la începutul perioadei comuniste, pe epoleţi, alături de insemnele de grad.

Insignă - Tancuri

___________ooOoo__________

PERSONALITĂŢI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII

500 bolivari 1945 - Bolivia

German Busch Becerra a trăit între anii 1904 -1939 şi a servit statul Bolivia, ca preşedinte, între anii 1937 - 1939. Pentru meritele sale este considerat erou al acestei ţări.