Epaminonda's Blog.....: MONEDE EURO COMEMORATIVE

Moneda austriacă de colecție din imagine a fost emisă pentru a celebra Robotica. Robotica, un domeniu revoluţionar de cercetare aplicată prin fuziunea electronicii cu mecanica. Pe aversul monedei este reprezentat Omul Vitruvian iar pe revers un robot al Agenţiei Spaţiale Europene explorând un teren marţian muntos. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 25 euro, data emiterii – 15 martie 2011, designeri – Thomas Pessendorfer și Mag. Helmut Andexlinger, diametrul – 34 mm, aliaj – argint/niobium, inel – 9 grame argint cu puritatea de 90 %, pilula – 6,5 grame niobium pur, prețul oficial unitar de vânzare – 51,7 euro, calitatea special necirculată şi tirajul de 65000 de exemplare.

Omul Vitruvian este un desen creat de către Leonardo da Vinci în jurul anului 1490. Desenul este realizat cu toc şi cerneală, pe o foaie de hârtie, fiind însoţit de notiţele arhitectului Vitruviu, de unde şi-a păstrat numele. Desenul se bazează pe corelarea ideală a proporţiilor corpului uman, aşa cum sunt ele descrise de către arhitectul roman Vitruviu, în Cartea a III-a a tratatului său De Arhitectura. Această reprezentare exemplifică contopirea perfecta artei cu ştiinţa, în timpul Renaşterii. Da Vinci a asemuit funcţionarea corpului uman cu funcţionarea universului.

Moneda austriacă de colecție din imagine a fost emisă pentru a celebra Energiile regenarabile, ca cea mai de preţ comoară a viitorului omenirii. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 25 euro, data emiterii – 9 martie 2010, designer – Mag. Helmut Andexlinger, diametrul – 34 mm, aliaj – argint/niobium, inel – 9 grame argint cu puritatea de 90 %, pilula – 6,5 grame niobium cu puritatea 99,8%, prețul oficial unitar de vânzare – 51,7 euro, calitatea special necirculată şi tirajul de 65000 de exemplare.

Energiile regenerabile sunt considerate în practică, energiile care provin din surse care fie că regenerează de la sine în scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transfer al energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice și a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:

· energia eoliană, uzual exprimat - energie de vânt

· energia solară

· energia apei

· energia hidraulică, energia apelor curgătoare

· energia mareelor, energia flux/refluxului mărilor și oceanelor

· energia potenţială osmotică

· energia geotermică, energie câștigată din căldura de adâncime a Pământului

· energia de biomasă: biodiesel, bioetanol, biogaz

Toate aceste forme de energie sunt, în mod tehnic, valorificabile putând servi la generarea curentului electric, producerea de apă calde, etc. Actualmente ele sunt în mod inegal valorificate, dar există o tendință certă și concretă care arată că se investește insistent în această, relativ nouă, ramură energetică.

Moneda austriacă de colecție din imagine a fost emisă pentru a celebra Anul Nou – 2014. Pe avers moneda prezintă stemele celor 9 bundeslanduri austriece, iar pe revers câteva dintre obiceiurile austriecilor, de anul nou; turnatul plumbului precum şi urătorii cărora nu le lipsesc din arsenal biciul pentru pocnit. Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5 euro, data emiterii – 4 decembrie 2013, designer – Mag. Helmut Andexlinger, diametrul – 18,5 mm, material – argint cu puritatea 80%, greutatea - 8 grame, prețul oficial unitar de vânzare – 14,2 euro şi calitatea special necirculată.

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

Horaţiu, poet roman (65 Î.Hr.– 8 Î.Hr.)

nume complet - Quintus Horatius Flaccus

Unde se grămădesc banii, vin şi grijile.
Viaţa n-a dat nimic muritorilor fără multă trudă.
Oare atunci când setea îţi arde gâtul cauţi pahar de aur?

__________xxx__________

O PLACHETĂ

ŞI CÂTEVA INSIGNE

EXPLOATAREA CĂRBUNELUI PETROŞANI - ROMÂNIA

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Regia autonomă a huilei din România

Petroşani - 1868 - 1993

Scurt istoric al industriei miniere în Valea Jiului;

1840 - Pe fondul protectionist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, fratii Hoffmann si Karol Maderspach au început exploatarea la suprafata a zacamântului de carbune de la Vulcan, Petrosani si Petrila. În anul 1854 initiatorii exploatarii miniere din Valea Jiului s-au unit în "Societatea de mine din Transilvania-Vest".
1857 - 1858 - Minele acestei societati au fost cumparate de " Societatea anonima de mine si furnale din Brasov", care fiind sprijinita financiar de Wiener Bankverein, Banca Comerciala din Pesta, Deutsche Bank si Banque de Paris et Pays-Bas, a devenit a patra producatoare de fonta a imperiului.
1885 - Germanii Iosif Ritter si G.Gerbert au înfiintat "Societatea de mine de carbuni din Valea Jiului de Sus", cu sediul în Vulcan si cu unele posesiuni în partea nordica a bazinului, la Dâlja, Iscroni si Vulcan si altele în partea vestica la Uricani si Câmpu lui Neag. Societatea va functiona pâna în anul 1930 când va fi absorbita de "Societatea Petrosani".
1890 - A fost înfiintata " Societatea anonima de mine de carbuni din Jiu - Uricani" cu capital privat maghiar, care s-a angajat în construirea caii ferate Petrosani - Lupeni si a arendat perimetrele miniere situate de-a lungul caii ferate în constructie. În anul urmator, 1891, prin asocierea cu o serie de capitalisti francezi, sprijiniti de banca "Credit Lyonnais", societatea îsi schimba numele devenind "Societatea anonima de mine si carbuni din Uricani-Valea Jiului", cu sediul în Lupeni. În anul 1899, împreuna cu firma germana "Oberschlesiche Kokswerke", a înfiintat "Societatea anonima pentru fabricarea cocsului din Uricani-Valea Jiului", care a construit în 1900 prima cocserie din zona, care aproviziona furnalele din Calan.
1894 - "Societatea anonima de mine de carbuni din Salgotarjan", sprijinita financiar de Wiener Bankverein, a cumparat toate minele si drepturile de arenda ale Societatii anonime de mine si furnale din Brasov.
Sfârsitul secolului XIX Activitatile miniere din Valea Jiului se desfasurau în cadrul unor perimetre având suprafata totala de 8991,5 ha. Repartizarea pe societati era urmatoarea : Societatea Salgotarjan - 5572,9 ha, Societatea Uricani - Valea Jiului - 2713,1 ha, Societatea Valea Jiului de Sus - 705,5 ha.
1920 - A luat fiinta Societatea comerciala anonima româna "Petrosani", compusa din doua mari grupuri de actionari: grupul alcatuit din fosta societate anonima "Salgotarjan" împreuna cu Banque Comerciale Hongroise si un grup format din 19 mari banci.
1924 - Un grup de 12 banci românesti, împreuna cu societatea "Uricani-Valea Jiului" a constituit Societatea anonima româna "Lupeni".
1926 - A luat fiinta "Societatea carbonifera Lonea", proprietate a statului român.
1928 - Datorita crizei economice a început închiderea unor mine : Lonea I (1928), Lonea II (1931), Dâlja si Vulcan ( 1931).
1931 - La 29 mai societatile "Petrosani" si "Lupeni" au fuzionat sub numele Societatea miniera "Petrosani". La Petrila, s-a construit o Preparatie moderna, cu o capacitate de 270 tone/ora, care era considerata ca una din cele mai mari din lume.
1949 - La 20 august s-a înfiintat Societatea româno - sovietica pe actiuni pentru exploatarea si desfacerea carbunelui "SOVROM - CARBUNE" .
1956 - La 14 septembrie s-a înfiintat Combinatul carbonifer Valea Jiului, care a functionat din 1 octombrie 1956 pâna în 1 aprilie 1969.
1969 - La 1 aprilie Combinatul Carbonifer Valea Jiului devine "Centrala Carbunelui Petrosani", iar din august 1977 "Combinatul Minier Valea Jiului".
1991 - În urma desfiintarii CMVJ se constituie Regia Autonoma a Huilei din România si începe un proces amplu de restructurare/reorganizare.
1998 - În data de 20 noiembrie Regia s-a transformat în "Compania Nationala a Huilei S.A - Petrosani".

Societatea anonimă română "Petroşani" - 1921

Societatea anonimă română "Petroşani" a fost prima societate în care capitalul românesc a fost la paritate cu cel maghiar, iar preşedintele consiliului de administraţie şi directorul societăţii erau români.

Societatea SOVROM cărbune "Petroşani" - 1952

Societatea SOVROM cărbune "Petroşani" a fost o societate mixtă româno-sovietică, înfiinţată la data de 8 mai 1945 cu scopul oficial de a gestiona recuperarea creanţelor ţării noastre, faţă de URSS, în urma războiului.

În anul 1952 conducerea societăţii SOVROM se mută de la Bucureşti, la Petroşani, într-o clădire destinată iniţial a fi depozit central de materiale, care există şi astăzi şi în care îşi are sediul Compania Naţională a Huilei - S.A.

Placheta * 1863 - 1993

125 ani de exploatare industrială a cărbunelui în Valea Jiului

Această plachetă a fost turnată în anul 1993, fiind realizată de Dumitru Antoniu şi apoi Monetăria Statului. Desenul plachetei este încărcat de semnificaţii deoarece reprezintă pentru prima dată pe Sfânta Mare Muceniţa Varvara - ocrotitoarea minerilor.

(Societatea) "Petroşani"

Teatrul "I.D.Ştirbu"

Hotelul "Petroşani"

Petroșani este un municipiu în judeţul Hunedoara, România. Are o populație de aproximativ 34000 de locuitori, fiind situat pe cursul superior al Jiului, în depresiunea Petroşani. Este recunoscut ca fiind un oraș minier, aici aflându-se sediul Companiei Naţionale a Huilei, care cuprinde mai multe exploatări miniere. Istoria orașului Petroșani începe undeva pe la anul 1640, unde douăzeci de iobagi din Petroş pot fi considerați primii locuitori ai acestui ținut. Comuna a purtat de la bun început numele de „Petroșeni”. Prima mențiune a Petroșanilor ca localitate o avem din anul 1788. În această perioadă, locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în Orient și se întoarce din Turcia prin țările române. În scrierile sale el aminteşte şi de Petroșani. La recensământul din 1818 apare cu denumirea de Petroșani, iar întreaga Vale a Jiului cuprindea atunci 2550 locuitori. În această perioadă, ocupația de bază a populației era păstoritul. În 1840 încep primele exploatări în suprafață ale zăcămintelor de cărbuni simultan la Vulcan, Petroşani şi Petrila. Sus am postat stemele interbelică şi actuală ale municipiului Petroşani precum şi două clădiri reprezentative ale oraşului.

___________ooOoo___________

PERSONALITĂŢI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII