Epaminonda's Blog.....: ISTORIA ROMÂNIEI PRIN NUMISMATICĂ ŞI MEDALISTICĂ

PREZENTARE GENERALĂ

Lumea virtuala a internetului mi-a sugerat ideea de a realiza o serie de articole sub frumosul generic ROMÂNIA ÎN INSTRUMENTE FINANCIARE ŞI MEDALISTICĂ. Pornesc la un drum anevoios din dorinţa de a-mi face ţara si mai cunoscută în această mirifică şi nemargintă lume. Sunt din Buzău – România şi doresc pe această cale să ofer cititorilor din toată lumea o modalitate de cunoaştere mai directă, mai uşoară şi mai placută a ţării şi poporului care locuişte aici. Sintagma INSTRUMENTE FINANCIARE cuprinde bancnote (inclusive cele provizorii, locale sau de necesitate cât si cele de scoală, publicitate comercială, propaganda de război ori fantezie), monede, certificate, bonduri, acţiuni, taloane, cupoane şi cecuri, adică imprimate cu regim special pe suport de hârtie sau carton. Sintagma MEDALISTICĂ cuprinde medalii, ordine, decoraţii, distincţii, insigne, plachete, jetoane precum şi insemne militare de armă şi de unitate, adică imprimate cu regim special pe altfel de suporturi decât hârtia.

Jucărie sau material didactic, globul geografic pamântesc, ne îmbie sa il rotim, deşi demult am depăşit vârsta de joacă şi şcoală. După ce s-a oprit din rotaţie, privirea noastră se concentrează în emisfera nordică, latitudine estică, la intersecţia meridianului de 25 grade cu paralela de 45 grade.

Aici este un ţinut binecuvânat de Dumnezeu, unde îşi duce viaţa de zi cu zi un popor mândru, harnic şi ospitalier. Şi pentru că trebuia să poarte un nume, acest popor se numeşte ROMÂNI, iar teritoriilor lui se numeşte, atât de frumos, ROMÂNIA.

Privind in fuga harta de mai sus putem constata cat de armonios sunt distribuite formele de relief pe teritoriul României. România este o ţară sud est europeană, cu un climat temperat continental, cu iesire la Marea Neagră si frontiera sudică udată de bătrânul Danubius, nume actual Dunărea. Teritoriul este populat cu multe, diverse şi interesante specii de flora şi fauna. Arealul Deltei Dunării este populat cu specii foarte rare de flora şi fauna, inclusiv faună acvatică. Delta Dunării este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. In traditia populara România este denumită “grădina Maicii Domnului”. Poporul roman s-a format într-ul loc situat la graniţa civilizaţiilor, a religiilor, a culturilor, a vânturilor şi a căilor de comunicaţie. România are suprafaţa de 238391 km.p. (92.403 sq.ml) şi o populaţie de aproximativ 20 de milioane de locuitori, capitala funcţionând în metropola Bucureşti. Poporul roman s-a format pe teritoriul mai multor provincii care în timp s-au unit formând România de astăzi. Limbajul românesc curent reţine încă denumirile vechilor provincii româneşti; Ţara Românească, Moldova, Transilvania, Dobrogea, Oltenia, Banat, Crişana şi Maramureş, reprezentate pe stema actuală a României. Provinciile istorice româneşti au avut următoarele steme:

Domnitorul român Mihai Viteazu a reuşit în anul 1600 să unească, ce e drept, pentru puţin timp principalele provincii istorice româneşti - Ţara Românească, Moldova şi Transilvania - într-un singur stat românesc. Dedesubt admiri stema primului stat românesc unit sub principele Mihai Viteazu, la anul 1600.

Medalia de mai jos îl prezintă pe principele Mihai Viteazu, creatorul primului stat românesc, în poziţie de luptă pe cal. Sub bratul sau stang este reprezentata in miniatura stema primului stat romanesc unit. Reversul medaliei prezintă harta si stema actuala a României.

Mihai Viteazu sau Mihai Bravu (născut în anul 1558 la Târgu de Floci şi decedat la data de 9 august 1601 în Turda) a fost banisor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o perioadă, în anul 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.

Bancota de 2000 lei 1999, de mai jos (leul este moneda naţională a României ce are ca subdiviziune - banul) este prima bancnotă europeană din plastic şi a fost emisă pentru a marca eclipsa totala de soare, din data de 11 august 1999. Pe aversul bancnotei este marcat conturul României pe un fundal rosu, galben si albastru ca si drapelul national si fasia din teritoriul national unde s-a putut observa eclipsa totala de soare.

Stema României adoptată de cele două Camere ale Parlamentului naţional, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice:

Stema Țări Românești: vultur cu capul într-o parte, având în cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună - crai nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de către domnitorul Vladislav I.
Stema Moldovei: capul de bour căruia îi este asociat o stea, o lună crai-nou și o roză, fiind atestat pe hrisovul din 30 martie 1392 emis de catre domnitorul Roman I.
Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior o jumătate de acvila cu aripile deschise, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenburgen ("Șapte cetăți"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.
Stema Olteniei; În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei și bourului moldovenesc și simbolul Olteniei, pe un fond roșu, un leu încoronat si o stea. Din anul 1921 ea a căpătat forma de azi, în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta).
Stema Dobrogei: constă din doi delfini, pe fond azuriu, dispuși cu capul în jos.
Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921 s-a stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.

Deasupra am postat o placheta si moneda de 500 lei din anul 2000 care prezintă numele şi stema actuală a României. Steme oficiale ale statului roman, de-a lungul timpului, au fost următoarele:

Cele trei monede de mai sus prezintă stemele mica, mijlocie şi mare ale Regatului României şi chipului ultimului rege al României – Mihai I.

Mihai I, Rege al României, Principe al Romaniei, fost Principe de Hohenzolern (născut 25 octombrie 1921 Sinaia), în perioada domniei tatălui său, Regele Carol al II-lea , cu titlul Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, a fost suveran al României între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, precum şi între 6 septembrie 1940 şi 30 decembrie 1947. Este stră-strănepotul reginei Victoria a Marii Britanii şi văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a . Mihai este una dintre ultimele personalităţi publice în viaţă din perioada celui de al II-lea război mondial.

Medalia de mai sus prezintă stema României comuniste fără stea şi chipul lui Nicolae Bălcescu.

Nicolae Bălcescu (născut la dat de 29 iunie 1819 în Bucureşti şi decedat la data de 29 noiembrie 1852 în Palermo, Italia) a fost un istoric, scriitor şi revoluţionar român. S-a născut într-o familie de mici boieri, era fiul pitarului Barbu sin Petre şi al „serdăresei” Zinca Petreasca-Bălcescu. Va lua numele de familie al mamei sale, originară din Bălceşti-Vâlcea, în locul celui al tatălui, Petrescu. După doi ani de închisoare pentru o acţiune conspirativă înfiinţează împreună cu Ion Ghica şi Christian Tell organizaţia secretă Frăţia, călătoreşte prin toate teritoriile locuite de români şi studiind istoria acestora. Editează alături de August Treboniu Laurian o revistă de istorie numită Magazin istoric pentru Dacia, apărută începând cu anul 1844. În Franţa se va implica în revoluţia din februarie 1848, dar inspirat de această revoluţie se întoarce la Bucureşti pentru a participa la revoluţia din 11 iunie, fiind timp de două zile ministru de externe şi secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revoluţionari. Va fi de partea liberalilor, dorind împroprietărirea ţăranilor şi vot universal. Arestat la 13 septembrie 1848 de autorităţile otomane reuşeşte să evadeze, plecând în Transilvania de unde este expulzat. În primele luni ale anului 1849, trece prin Trieste, Atena şi ajunge la Constantinopol. Apoi, la Debreţin, se întâlneşte cu Lajos Kossuth, conducătorul revoluţiei maghiare, încercând un aranjament „pacificator” între revoluţionarii români transilvani şi cei maghiari. Kossuth îi face lui Bălcescu o impresie bună şi este de acord cu „proiectul” revoluţionarului român. La 2 iulie 1849 se găseşte la Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un acord româno-maghiar cu revoluţionarii unguri. Avram Iancu şi revoluționarii săi se declară de acord să rămână neutri faţă de acţiunile militare ale maghiarilor, aceştia însă nu îşi respectă promisiunile şi se ajunge din nou la conflict. În acelaşi timp însă trupele imperiale contrarevoluţionare habsburgice şi ruse intră în Transilvania şi revoluţia maghiară condusă de Kossuth este înfrântă. Ca istoric, marea sa operă a fost „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849, rămasă în manuscris şi publicată de Alexandru I. Odobescu în 1861 – 1863. Se exilează la Paris unde încearcă să coaguleze forţele revoluţionare europene aflate în exil, pentru întemeierea unei confederaţii europene. Grav bolnav se stabileşte laPalermo, în Sicilia, la hotelul „Alla Trinacria”. Moare de tuberculoză la vârsta de 33 de ani. Poza lui Bălcescu aplicată aici este un portret din anul 1851 executat de către pictorul Gheorghe Tătărăscu.

Moneda de 5 bani 1966, de mai sus, prezintă stema cu stea a Romaniei comuniste.

Drapelul national al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance, albastru, galben şi roşu. Are o proporție de 2 / 3 între lățime și lungime. Alte steaguri oficiale ale statului român de–a lungul timpului au fost

Moneda de 10 lei 1990 de mai jos este prima monedă după recâştigarea libertăţii prin înlăturarea regimului comunist din ţară, urmare a Revoluţiei din Decembrie 1989. Pe reversul aceastei monede apare drapelul national al României pe care nu se pot observa benzile colorate şi nici gaura practicată în pânza drapelului prin eliminarea simbolului comunist – stema cu spice si stea.

În medalia de mai jos este prezentat simbolul Revoluţiei române din Decembrie 1989 cât şi al miscării revoluţionare de la Braşov din anul 1987.

Fotografia de mai jos a făcut înconjurul lumii, vestind întregii omeniri dorinţa de libertate şi pace a poporului român.

Draga cititorule, iti mulţumesc că ai avut rabdarea sa citesti aceste randuri, sperând ca poate ai aflat cateva lucruri noi. Te astept sa citesti si urmatoarele articole si te rog sa mă onorezi cu un scurt comentariu, drept pentru care iti multumesc anticipat.