POESIS - MOUSAIOS 30

NE BATE IAR TOAMNA ÎN FERESTRE, IUBITO

ne bate iar tomana în ferestre, iubito

tu vorbeşti de prieteni şi eu te ascult

şi-ntre vorbe tăcerile vin ca zăpezile

sub ele sufletul meu visează poiene

şi arbori înalţi şi izvoare

tu nu le auzi, poate le-ai vrea aproape

eu nu le rostesc

şi las mai departe vorbele tale

să-mi învăluie-n calmă ninsoare

trupul şi ochii şi părul

poate de teamă

să n-alung ninsoarea din vorbele tale;

ne bate iar toamna-n fereste, iubito,

tu vorbeşti de-un pământ depărtat

mişcător şi nesigur, şi eu

noapte de noapte, singur, vâslesc

robit unui ţărm neatins, precum marinarii.

Florentin Popescu – născut la 3 aprilie 1945 în satul Lera, comuna Chiojdu - poet, prozator, istoric literar şi gazetar.

***



BUZĂU - centrul istoric (strada Cuza Vodă)

Această monedă a fost emisă în anul 2004 pentru a marca 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare. Pe aversul acesteia este reprezentată stema Moldovei, cu capul de bour, iar pe revers chipul marelui domnitor moldav şi, în plan secund, Mănăstirea Putna, ctitorită de el, unde îşi odihneşte somnul de veci. Moneda este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, tiraj de 250 de exemplare, la preţul unitar de vânzare de către BNR de 11000 ron.

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (născut la 1433 în Borzeşti şi decedat la 2 iulie 1504 la Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată care nu a fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, țara a dus multe lupte pentru independență împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Mai multe dintre bisericile și mănăstirile construite în timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul naţional. Calitățile umane, cele de om politic, de strateg și de diplomat, acțiunile sale fără precedent pentru apărarea integrității țării, inițiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admirația unor iluștri contemporani, iar, grație tradiției populare, a fost transformat într-un erou legendar şi chiar sfânt local al ortodoxiei româneşti.

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită "Ierusalimul Neamului Românesc" (M.Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km de orașul Rădăuţi, în nordul Moldovei. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcaşul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc. Potrivit vechilor cronici moldovenești, zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ştefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 şi s-a terminat în 1469. Incinta, turnul de la intrare şi fortificațiile au fost terminate în 1481. Biserica fiind devastată de oştile lui Timuş Hmelniţki, lucrările de reconstruire au fost începute de voievodul Gheorghe Ștefan (1653-1658) în 1654 și terminate, sub domnia lui Eustaţie Dabija în 1662. Mănăstirea a fost restaurată între anii 1756-1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi în 1902, cînd s-a refăcut acoperișul după planurile arhitectului Karl Romstorfer, și, mai recent, în perioada anilor 1961-1975.

Câteva ornamente decorative marginale de pe bonduri americane



România - Societatea comunală a tramvaielor Bucureşti (administraţie germană) - 5 bani 1918


con_dorul@yahoo.com