MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU - CAP. 8

În acest capitol prezint cateva informaţii, cum era şi normal, despre al doilea oraş ca mărime după Buzău, din judeţ. Este vorba despre municipiul Râmnicu Sarat.

In perioada interbelica orasul Ramnicu Sarat a fost centru administrative al judetului cu acelasi nume. Judetul Ramnicu Sarat se invecina la nord cu judetele Putna si Tecuci, la est cu judetul Braila, iar la vest cu judetul Buzau. In anul 1930 populatia urbana a judetului era de 15.007 locuitori, dintre care 89,2% romani, 6,9% evrei, 1,5% tigani, 1,0% maghiari s.a. Din punct de vedere confesional orasenimea era alcatuita din 91,3% ortodocsi, 6,9% mozaici, 0,8% romano-catolici s.a.

Cea mai veche mentiune documentara despre Ramnicu Sarat descoperita pana acum, dateaza din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, rusi si moldoveni, in care se precizeaza ca "liovenii platesc prima vama la Ramnicu Sarat, doi florini unguresti de caruta incarcata, apoi dau si celelalte vami"

Mai tarziu, in 1574 este deja oras conform documentelor vremii. Asezarea a jucat un rol important in lupta principatelor romane cu imperiul otoman si cu hoardele tatare care din cand in cand invadau aceasta parte a Europei. Astfel in a doua jumatate a secolului 16 este realizata o fortificatie de mari dimensiuni care sa serveasca ca si unul din pilonii de aparare a acestei zone. Aceasta fortificatie este refacuta si intarita in secolul 17 de catre Constantin Brancoveanu.

Datorita rolului sau de punct intarit de aparare, localitatea Ramnicu Sarat a fost in mai multe randuri devastata si asediata cu toate acestea mentinandu-si importanta de-a lungul vremurilor. Inca de la anul 1700 pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, orasul Ramnicu Sarat era marcat ca si oras resedinta de judet.

In anul 1994 orasul Ramnicu Sarat a fost declarat municipiu si avea o populatie de aproximativ 40000 de locuitori. Ca municipiu, Ramnicu Sarat este situat in judetul Buzau, in Campia Piemontana a Ramnicului, pe cursul raului Ramnicu Sarat, la o altitudine de 120 m, la 30 km nord-est de municipiul resedinta de judet, Buzau.

Prezint aici şi alte personalităţi râmnicene care fac cinste judeţului Buzău şi ţării noastre:

• Petre Antonescu – renumit architect şi profesor, membru al Academiei Române. A trăit între anii 1873 -1965 şi a proiectat:

- Clădirea Facultăţii de Drept - Bucureşti
- Palatul Artelor din Parcul Carol – Bucureşti
- Clădirea Primăriei generale - Bucureşti
- Clădirea Institutului de istorie N. Iorga – Bucureşti
- Arcul de Triumf - Bucureşti
- Palatul navigaţiei - Galaţi
- Catedrala - Galaţi
- Clădirea Primăriei – Craiova
- Clădirea Tibunalului – Buzău

• Constantin Doldrun, jurist născut 1939. A fost judecător la Curtea Constituţională a României între anii 1998 -2006
• Ion Muşat, amiral născut 1928. A fost comandantul marinei militare române între anii 1979 - 1989.
• Marina Bitang, antrenoare de gimnastică feminină.
• Valeriu Sterian, cântareţ de folk. A trăit între anii 1952 - 2008

Pentru documentare suplimentară îţi recomand blogul chirac.wordpress.com unde scrie jurnalistul local Răzvan Theo Chirac, născut în 1973 în Rm Sărat, în prezent profesor de geografie în localitate. Este autorul mai multor lucrări printre care: Râmnicu Sărat - itinerar subiectiv şi Râmnicu Sărat - ghid turistic.

(Urmarea în cap.9)

***

Fac o excepţie si postez o glumă despre locuitorii Râmnicului: Dacă locuitorii oraşului Râmnicu Vâlcea se numesc vâlceni, cei din Râmnicu Sărat cum se numesc?. Săraţi, saramuri sau acrituri? Nu. Ei se numesc râmniceni.

Câteva ornamente marginale de pe bonduri americane