***
SCRIITORI ROMÂNI DE PE MELEAGURI BUZOIENE
Cine este scriitorul buzoian care a scris volumele: Orhideea din Balcani şi Tratat de graţiere provizorie?
Dumitru Ion Dincă - scriitor şi publicist, în viaţă, stabilit în Suedia
Această monedă a fost emisă în anul 2007 ca replică a primelor monede emise de statul România - în acest caz moneda de 1 banu 1867, pe reversul căreia este reprezentată prima stema a României. Această replică de monedă este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 1,75 grame, cu un tiraj de 250 de exemplare , la preţul unitar de vânzare de către BNR de 750 ron.
În 1866, regele Carol I promulgă o nouă constituţie, prin care numele ţării devenea, oficial, România. În aprilie 1867 a fost adoptată şi o nouă stemă a statului.
Aceasta cuprindea un scut sfertuit, având reprezentată în cartierele unu şi patru, pe fond azur, şi aur acvila cruciată, încoronată şi având în partea superioară-stângă a cantonului un soare de aur. În cartierele doi şi trei, pe fundal azur şi roşu, se regăsea capul de zimbru cu o stea în cinci colţuri între coarne, însoţită de o semilună la crai nou. Peste cele patru cartiere este suprapus un ecuson cu însemnele familiei Hohenzollern: scut sfertuit având câmp alb în cartierele unu şi patru şi negru în doi şi trei. Scutul este timbrat de o coroană închisă, fiind susţinut — la dreapta — de către un leopard lionat, iar la stânga de către un personaj feminin având în mâna dreaptă o sica dacică. În partea inferioară se regăseşte o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur: NIHIL SINE DEO. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptuşit cu hermină, cu ciucuri şi franjuri de aur, prins într-o coroană închisă.
Această stemă a fost înlocuită în 1872.
Aceasta cuprindea un scut sfertuit, având reprezentată în cartierele unu şi patru, pe fond azur, şi aur acvila cruciată, încoronată şi având în partea superioară-stângă a cantonului un soare de aur. În cartierele doi şi trei, pe fundal azur şi roşu, se regăsea capul de zimbru cu o stea în cinci colţuri între coarne, însoţită de o semilună la crai nou. Peste cele patru cartiere este suprapus un ecuson cu însemnele familiei Hohenzollern: scut sfertuit având câmp alb în cartierele unu şi patru şi negru în doi şi trei. Scutul este timbrat de o coroană închisă, fiind susţinut — la dreapta — de către un leopard lionat, iar la stânga de către un personaj feminin având în mâna dreaptă o sica dacică. În partea inferioară se regăseşte o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur: NIHIL SINE DEO. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptuşit cu hermină, cu ciucuri şi franjuri de aur, prins într-o coroană închisă.
Această stemă a fost înlocuită în 1872.
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu